3,827 matches
-
generozitate beneficiază atâția oameni zi de zi. Când ai auzit la radio despre moartea băiatului arab din Gaza căruia noi i-am tras un glonț În cap, ce-ai făcut tu, mai exact? Te-ai Înfuriat din cauza formulării. Te-a revoltat stilul comunicatului. Și ai umilit-o pe Nina, după ce te-a cules din stradă ud și murdar În toiul nopții, te-a luat În casa ei și ți-a dat lumină și căldură, ți-a oferit până și trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de uzură au ajuns la un compromis - istorie generală. Când Fima a luat examenul de licență cu note excelente, entuziastul său tată a hotărât să-l trimită să-și continue studiile la o universitate britanică celebră. Dar Fima s-a revoltat, s-a Îndrăgostit iar și iar, a izbucnit anul țapului și studiile au fost amânate. Baruch a fost cel care l-a scos din nenumăratele lui Încurcături, din Gibraltar, din Malta, ba chiar și din Închisoarea militară. Îi spunea: Femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de foc peste buza de sus îmbucată de falca inferioară, lăbărțată și grea ca de cal bătrân. Se oprea, de obicei la un pas înaintea mea și mă cântărea din ochi de la o înălțime, pe care atunci o socoteam amețitoare, revoltat la început și dezarmat mai apoi de seninătatea îngerească a privirilor mele. Parcă-l văd și acum, înfipt, cumpănind pe degetele ciolănoase și neobișnuit de lungi un „Rostopf” oxidat, cu locomotivă pe cadran. Tic-tacul ceasornicului se auzi deslușit până în fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de faliment. Le-am suportat întotdeauna cu resemnare, fiind că am apucat și timpuri, când el dormea ca o ploșniță și eu potriveam poezele pe care i le suflam la ureche. Ultima lui ispravă, afacerea cu domnul Șvaițer, m-a revoltat peste măsură. Chestia nici nu era de natură comercială. Se putea pipăi de la distanță articolul 323 combinat cu 324 din codul penal. Numai întâmplarea a făcut să-mi scape călușul din gură, în noaptea când el însuși, răsfoind codul, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dacă nu cumva avea de luptat cu o caracteristică umană fundamentală, ca și dorința sexuală. Pur și simplu nu putea să renunțe la această cunoaștere. Informația i se părea atât de importantă, consecințele atât de fascinante... Întreaga sa ființă se revolta Împotriva ideii de uitare. — Ei bine, conchise Harry, cred că n-avem Încotro și trebuie s-o uităm. — Mă gândeam la Ted, zise Beth. Și la Barnes, și la ceilalți. Suntem singurii care știm cum au murit cu adevărat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Își pune imediat băieții la treabă ca să afle ceva, orice, despre acest individ cum n-a mai văzut nimeni, Însă CIA și FBI nu descoperă absolut nimic, cu excepția unei etichete de haină datînd din 1934. Warden se enervează, apoi se revoltă și-n cele din urmă se resemnează și-ncearcă să traducă-n fapte, În politica mondială, considerațiile lui Gardner asupra floricelelor ce cresc În grădini. La urma urmei de ce n-ar fi așa, societatea falsă ca o grădină, suprafață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Inima ei e sfîșiată Între durerea pe care vede că i-o provoacă Marianei și setea de răzbunare de care nu știe cum să scape. Leonardo Își deschide În sfîrșit ochii, iar Valeria e-n culmea fericirii, un turc este revoltat de nudurile lui Dali. Apă caldă În Pantelimon. Se aleg cîteva cuvinte (două, trei duzini), de preferat oficiale, mai țepene, cu păru-n sus, bombate, reci, purtînd corset, li se smulg rădăcinile (acest soi n-are prea multe) În lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rotund și se Învîrtește, noi de ce nu cădem de pe el? Pămîntul are formă rotundă, noi nu cădem de pe el că noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (Corina, 5 ani) Eu sînt un grup de cetățeni din Scornicești revoltați pentru faptul că familia lui Ceaușescu, care ne-a iubit, nu ne poate lua pămînturile cu cai și căruțe În folosința ei personală și pentru propășirea țării, motiv pentru care scriu În numărul acesta al României Mari despre paguba cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i uitată nici Doina Cornea, „glanda lacrimară” a României, citează Nicodim, cu satisfacție, din cineva, nu știm cine, dar e frumos. Numai scriitorul nu se bucură, fiindcă unele posturi TV l-au prezentat pe Cofariu de naționalitate maghiară, și se revoltă, scandalizat, „unde s-a mai pomenit ca o lume Întreagă să fie mințită de televiziune?” Cum unde, În decembrie ’89. Deducem că Nicodim n-are televizor (de mirare cîți oameni de presă au pierdut deodată acest aparat electric de respirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de viață și nu stă să cîntărească urmările. Iar cînd o să mă fac mai bine, tu o să vrei să mi-o tragi și o să mă duci Într-un loc unde n-o să fii văzut În public cu mine, ceea ce mă revoltă, așa că-l iubesc pe estúpido de polițist White, măcar pentru faptul că el are atîta minte Încît să-și dea seama ce ești. Ed se apropie de ea. — Și ce sînt eu? — Pur și simplu un laș de duzină. Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Întîi o ierarhie În comandă? Loew tuși. — Ed, după părerea mea, tu ai făcut un lucru nobil Împușcîndu-i pe ticăloșii ăia, oricare ți-au fost motivațiile. Dar cred că dacă ți se va da comanda, publicul și presa se vor revolta. Cred că În ancheta asta ar trebui să joci un rol secundar. Indignare jucată: — M-am săturat să apar drept un ticălos la știrile de la ora 6 și m-am săturat să citesc În ziare despre viața mea sexuală! De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se închideau drumurile deschise larg până atunci, pentru simplul fapt că nu mai era căsătorită, ca și cum fără legătura cu un bărbat ar fi devenit un paria, iar calitățile ei, dacă există, s-ar fi spulberat dintr-odată, ideile astea au revoltat-o mereu de atunci. Acum e mai calmă, e bătrână și se zbuciumă mai puțin, știe că nu-i poți transforma pe oameni decât rar și foarte încet. Dar pe vremea aceea era suficientă o scânteie ca să izbucnească. Și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Cum ar fi putut răzbate, cel puțin într-o vreme, dacă nu se adapta și dacă nu renunța la utopiile tinereților ei? Credea că o să învingă și o să fie o excepție și poate o vor urma și alte femei. A revoltat-o când era copilă - dar și mai târziu - viața monotonă, cu etape foarte clare și scârboase, hărăzită unei femei încă de la naștere: să gătească, să șteargă praful, să spele hainele, să calce, să spele vasele - o predestinare hărăzită oricăreia, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cadă uneia unul cu tronc și imediat e în stare să facă orice pentru el, să-i spele, să-i gătească și tot restul, în afara îmbrățișărilor din pat care duc la copii purtați tot de ea. Și, dacă s-a revoltat, cu ce s-a ales? N-a trebuit, până la urmă, să facă exact același lucru și ea, atât înainte de război, cât și după? N-au rămas doar fantasme gândurile ei de copilă și din tinerețe? Când se certa amarnic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
continua să deseneze linii și cercuri cu bețișorul, dar nu în ritmul sunetelor de clavecin și să-și întindă obrazul zbârcit și palid către soare, ascultându-l, dar parcă nu reușea să-i urmărească vorbele din ce în ce mai repezite, pentru că el se revoltase și devenise furios. Ridica glasul. Femeia cealaltă a ieșit o clipă în pragul ușii camerei sale. Andrei Vlădescu a privit-o. A privit-o și bătrâna doamnă și atunci femeia s-a retras repede, dar nu s-au mai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
convins că își spunea mai departe - s-ar putea să aibă dreptate cei se spun că moartea e de conceput numai pentru alții. Chiar dacă în lume nimic nu-i extraordinar, moartea este. Indiferent dacă o accept cu seninătate sau mă revolt, mi se pare și mi se va părea extraordinar, întrucât tot ce se petrece o singură dată este extraordinar. Mă cuprinde o stare de neînțelegere abisală. Adică nu pot înțelege - cu ceva din mine ce-i mai profund decât mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
m-ar fi ascultat? „E o prostie ce spui. Ai fost un laș.“ Crezi? „Da.“ Să zicem că eu am fost un laș, iar tu te-ai lăsat indusă în eroare și prostită. Însă ceilalți, ceilalți de ce nu s-au revoltat? Ai putea să-mi spui? Pentru că nu-i atingea nimic, asta e. Pentru că nu erau decât spectatori și știau foarte bine că nimic nu-i atinge pe ei și că nimeni nu le va spune și nu le va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu ochi albaștri în spinare și m-aș trezi peste noapte legat și dus în fundul țării, dacă aș spune ceva? Ce să fac dacă-mi este frică? Crezi că sunt singurul care știu? Nimeni n-a avut curajul să se revolte pentru că li se părea fără speranță totul. O revoltă înseamnă că zboară a doua zi din presă. Poate chiar din oraș. Sigur n-o să mai facă meseria asta câte zile o avea. Tot ce voiau oamenii ăia sau tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
înseamnă că zboară a doua zi din presă. Poate chiar din oraș. Sigur n-o să mai facă meseria asta câte zile o avea. Tot ce voiau oamenii ăia sau tot ce voiam eu era să scriu. Deschid gura și mă revolt și n-am să mai pot s-o fac vreodată. Nu crezi că știu că de-asta mi-e teamă? Să revin la ce-a fost a doua zi. Nu te-ai lămurit? O vedea a doua zi, când venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Mă prefac că sunt un soldat credincios și toți din jur fac același lucru, dar nimeni nu crede. Am chiar impresia că ăia care au puterea știu că ne prefacem, dar socotesc că e bine că ne prefacem, în loc să ne revoltăm, și ni se înghite asta. Nu știu dacă mai crede cineva în cauza inițială. E atâta minciună în potemkiada din jur, că sistemul ar trebui să se prăbușească. Dar rezistă pentru că s-a vârât adânc, în toți, frica. Te opui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și acoperită de păr întinsă, cu degetele ca niște cârnăciori, peste un vraf de dosare din fața sa, privindu-l cu aceiași ochi mici și rotunzi, dar fără să mai gesticuleze ca data trecută și fără să mai umble de colo-colo, revoltat de câte îi sunt date să audă și cu câte treburi imposibil de rezolvat vin oamenii la el, ci spunându-i cu un glas prea subțire pentru trupul său mare și suferind de căldură, chiar înainte ca Andrei să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu furie. „Dacă ți-ai fi ținut gura, n-ai fi simțit asta acum. Nici dacă n-ai fi dorit atâta apartamentul ăsta. Acum umilește-te și dă-i înainte, pentru că n-ai altă ieșire.“ Dar nu tot eu mă revoltam că nu mă ajută? Simțea în gură un gust metalic. O văzu și revăzu, dar n-au mai discutat nimic despre propunerea ei. N-o uitase nici unul, dar ea aștepta ca el să mai spună ceva și el aștepta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ajung la un paroxism al simțurilor?“, „Iubirea o să te ajute și să te îndemne“, „Nu cred, asta-i doar în cărți“, „Dar eu simt așa!“, „Iar eu nu cred! Și deci ce-o să fie după aceea? N-o să mi se revolte conștiința, căreia i-am promis atâtea până acum încă neduse la capăt? Nu înțelegi că există un drum pe care...“, „Un drum! Iarăși un drum! Îmi vorbești mereu de la o vreme de drumul ăsta care nu știu ce vrea să însemne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
al naibii de frumoasă și de mândră, înaltă, cu părul lung, poate chiar blondă, cu un trup ca la carte, pe deasupra și atât de deșteaptă încât să te lase liber sau să dea impresia că te lasă liber, pentru că altfel te-ai revolta imediat și te-ar pierde. Tare curioasă sunt... Ce vreau eu e altceva. Sunt slabă, oricât ar spune zodiacul ăla că am voință și sunt autoritară, mă știu eu mult mai bine. Trec printr-o pasă proastă și am nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ar putea să scrie cineva despre iubire, dar așa cum a fost, cu tot amestecul de murdărie și fantastic. Și despre povestea aia petrecută cu noi astă-vară, cu ședința aia îngrozitoare. Pentru că toate se leagă, toate se leagă.“ Trebuie să se revolte - se gândea. Se simțea cuprins de revoltă, nu împotriva Ioanei Sandi, nu împotriva lui, o revoltă aproape abstractă și totuși cu un motiv. De ce trebuie să se întâmple câte se întâmplă și de ce trebuie să sufere? De parcă ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]