3,363 matches
-
iveală. Căci Vulpescu n-a procedat prin adițiune, ci prin remaniere tenace și laborioasă, fixîndu-și mereu obiective mai înalte și tot mai severe niveluri de exigență. În anii primei versiuni a traducerii, el renunțase - în cadrul baladelor - la „respectarea riguroasă a rimelor de-a lungul tuturor strofelor componente”. Mai tîrziu însă, prin anii ’70, „orgoliul meseriei” i-a dictat o altă conduită: și acest obstacol trebuia învins, ținta vizată fiind „dobîndirea unei fidelități autentice, exhaustive, pe toate planurile discursului poetic”. O altă
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
orientare pe coordonatele de: spațiu - ca orientare profilată suitor sau coborâtor (precum transpozițiile între registre sau trepte-înălțimi); timp - ca lungire (amânare) sau scurtare (grăbire), prin dilatarea sau comprimarea duratelor unor formule ritmice. Prin urmare, repetabilitatea, cel puțin ca secvențare în rimă<footnote Considerăm rima drept indice de asemănare formală între incipiturile a două sau mai multe secvențe localizate temporal, indiferent de momentul (rangul) fiecăreia dintre ele într-o succesivitate (șir). footnote>, constituie reperul-suport fundamental de coerență în expresivizarea Fmz prin div
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de: spațiu - ca orientare profilată suitor sau coborâtor (precum transpozițiile între registre sau trepte-înălțimi); timp - ca lungire (amânare) sau scurtare (grăbire), prin dilatarea sau comprimarea duratelor unor formule ritmice. Prin urmare, repetabilitatea, cel puțin ca secvențare în rimă<footnote Considerăm rima drept indice de asemănare formală între incipiturile a două sau mai multe secvențe localizate temporal, indiferent de momentul (rangul) fiecăreia dintre ele într-o succesivitate (șir). footnote>, constituie reperul-suport fundamental de coerență în expresivizarea Fmz prin div, considerate ca valori
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
într-un/ca parcurs sonor. Astfel, în vreme ce Fmz se aude expresiv (contemplabil) ca variabilitate sonoră, Mins se concretizează instrumental (practicabil) ca Sdp, respectiv consecvență în susținerea adecvată tempic a dpc. Punctul de joncțiune al unei articulații Mins cu incipitul unei rime Fmz se relevă ca accent al mișcării de instrumentare (acMins). Pe linia timpului, repetiția constă dintr-o pereche eveniment-(minim o)-secvență, ai cărei termeni sunt identici figurativ (consecvenți). Cum respectivii termeni sunt configurați cel puțin pe perechea coordonatelor înălțime-durată
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de continuitate se comprimă odată cu micșorarea intervalelor dintre înălțimi, într-un aspect general de diminuare spațială. Continuând astfel, sunetele înălțime-durată ajung să se decontureaze discret, într-o singură linie, ca sublimare monodică până la unitonie. Asociat acestui fapt, și punctele-incipit ale rimelor Fmz se apropie, determinând densificarea frecvenței acMins, care generează apoi, prin contopirea accentelor, un mod de încetinire a Mins, corespondent intensificării către starea energetică originară, echivalentă impulsului prim, din care se va putea iniția un nou ciclu E→T→E
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Fmz din perspectiva unei temporalități lejere, de linie dpc subțire, Mins va aborda în-parcurs un Sdp în tempo rar. Mai mult, în raport atât cu variabila densității articulațiilor referite unor schimbări de profil dpc, dar și cu unele aspecte de rimă sau simetrie (periodicitate) ale acestora, Mins poate trece sau varia prin/pe diferite grade de tempo, după cum arătăm și în fig. 3. Ca factor dinamic (subiect interpretativ), Mins se definește din trei perspective și/sau faze de adecvare: intențional-ideatic - în raport cu
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
a cărui (doar) lungime poate varia expresiv, ca oprire (încremenire/impuls) - mergere (curgere/inerție), în funcție de reperele dev și div, exprimând o putință de continuitate-în-variabilitate. De-a lungul întregului șir de evenimente din compusul L-dpc, C-Mins caută indici de asemănare sau rime, prin care să-și releve dinamica formei dpc din perspectiva dimensiunii interpretative de adâncime<footnote Adâncimea este un mod de interpretare a dinamicii formei muzicale sub aspectul stabilității și/sau invarianței în consecutivitate (succesivitate) a unor segmente formale elementare sau
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
muzicale sub aspectul stabilității și/sau invarianței în consecutivitate (succesivitate) a unor segmente formale elementare sau minim-suficiente, ca unități expresive. Interpretativ-analitic, segmentele variind într-un șir de continuitate sau înlănțuire sunt dispuse unele sub altele (în ordinea apariției), încolonate în rimă, respectiv aliniate pe criteriul asemănării la stânga segmentului, dinspre incipitul acestuia. După cum, citind în jos (dinspre primul segment al coloanei), rimele sunt mai slabe sau mai puternice (precum între segmente identice), se obține o imagine a variabilității în continuitate, referind asupra
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Interpretativ-analitic, segmentele variind într-un șir de continuitate sau înlănțuire sunt dispuse unele sub altele (în ordinea apariției), încolonate în rimă, respectiv aliniate pe criteriul asemănării la stânga segmentului, dinspre incipitul acestuia. După cum, citind în jos (dinspre primul segment al coloanei), rimele sunt mai slabe sau mai puternice (precum între segmente identice), se obține o imagine a variabilității în continuitate, referind asupra gradului și sau modului dinamic de stabilitate a formei (coloanei) de-a lungul desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
spațio-temporal) a suportului (ideaticii) Fmz, reperabile în C-Mins ca articulații. Forma Mins în-parcurs (pe S-dpc) este analogată perechii celor două forme de timp, constând deci din succesivități relativ linear-circulare, sub două moduri/aspecte de relativitate: a) de relativă consecvență în raport cu rima și/sau div, deduse din L-dpc ori din interfața (grila) acestuia; b) de relativă variabilitate în raport cu dev, ca segmente formale dispuse la dreapta sau rânduite prin neasemănare (ca motivice diferite, neîncolonate). Considerând pasul drept reper fundamental al C-Mins în-parcurs, definim
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
sgm sau perechea sgm luate ca referință: 1./A = A-b-c- A-b-d-e-2b-f- 3A-c-g-f-c 2./B = a-B-c- a-B-d-e-2B-f- 3a-c-g-f-c 3./C = a-b-C-a-b-d-e-2b-f- 3a-C-g-f-C 4./F = a-b-c-a-b-d-e-2b-F- 3a-c-g-F-c 5./AB= AB-c-AB-d-e-2B-f-3A-c-g-f-c 6./ABC=ABC-AB-d-e-2B-f-3A-C-g-f-C Redispunem Sdpc 6 pe coordonata interpretativă de adâncime, în rimă cu perechea-model ABC (fig.4). Din dispunerea de mai sus observăm că Sdpc pulsează formal în 9 rime. Majoritatea dintre ele sunt de asemănare, pe succesiunea R5-6 având și o rimă de identitate. În parcursul Sdpc rimele comportă o expresie
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
C = a-b-C-a-b-d-e-2b-f- 3a-C-g-f-C 4./F = a-b-c-a-b-d-e-2b-F- 3a-c-g-F-c 5./AB= AB-c-AB-d-e-2B-f-3A-c-g-f-c 6./ABC=ABC-AB-d-e-2B-f-3A-C-g-f-C Redispunem Sdpc 6 pe coordonata interpretativă de adâncime, în rimă cu perechea-model ABC (fig.4). Din dispunerea de mai sus observăm că Sdpc pulsează formal în 9 rime. Majoritatea dintre ele sunt de asemănare, pe succesiunea R5-6 având și o rimă de identitate. În parcursul Sdpc rimele comportă o expresie de intensie în consecvențialitate, prin succesiunea unor sgm asemănătoare în raport cu modelul de referință (consecvente tematic). Sgm Sdpc care
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Redispunem Sdpc 6 pe coordonata interpretativă de adâncime, în rimă cu perechea-model ABC (fig.4). Din dispunerea de mai sus observăm că Sdpc pulsează formal în 9 rime. Majoritatea dintre ele sunt de asemănare, pe succesiunea R5-6 având și o rimă de identitate. În parcursul Sdpc rimele comportă o expresie de intensie în consecvențialitate, prin succesiunea unor sgm asemănătoare în raport cu modelul de referință (consecvente tematic). Sgm Sdpc care nu fac parte din perechea-model ABC le considerăm ca extensii în/de inconsecvențialitate
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de adâncime, în rimă cu perechea-model ABC (fig.4). Din dispunerea de mai sus observăm că Sdpc pulsează formal în 9 rime. Majoritatea dintre ele sunt de asemănare, pe succesiunea R5-6 având și o rimă de identitate. În parcursul Sdpc rimele comportă o expresie de intensie în consecvențialitate, prin succesiunea unor sgm asemănătoare în raport cu modelul de referință (consecvente tematic). Sgm Sdpc care nu fac parte din perechea-model ABC le considerăm ca extensii în/de inconsecvențialitate, chiar și atunci când, în cadrul unei rime
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
rimele comportă o expresie de intensie în consecvențialitate, prin succesiunea unor sgm asemănătoare în raport cu modelul de referință (consecvente tematic). Sgm Sdpc care nu fac parte din perechea-model ABC le considerăm ca extensii în/de inconsecvențialitate, chiar și atunci când, în cadrul unei rime anume (ca în R8), nu se regăsește nici un termen al acestei perechi. Ieșind din rimă prin inconsecvență, toate sgm diferind de cele cuprinse în perechea de referință, aspectează Sdpc pe coordonata de suprafață<footnote Suprafața este coordonata interpretativ-teoretică de caracterizare
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de referință (consecvente tematic). Sgm Sdpc care nu fac parte din perechea-model ABC le considerăm ca extensii în/de inconsecvențialitate, chiar și atunci când, în cadrul unei rime anume (ca în R8), nu se regăsește nici un termen al acestei perechi. Ieșind din rimă prin inconsecvență, toate sgm diferind de cele cuprinse în perechea de referință, aspectează Sdpc pe coordonata de suprafață<footnote Suprafața este coordonata interpretativ-teoretică de caracterizare a dinamicii Fmz sub aspectul instabilității, prin neasemănarea unor sgm succesive. Figurativ-analitic, sgm diferind pe
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
a dinamicii Fmz sub aspectul instabilității, prin neasemănarea unor sgm succesive. Figurativ-analitic, sgm diferind pe un nivel sau rimă (din adâncime) se înșiră orizontal spre dreapta, în rând cu nivelul respectiv, ca extensii (dilatări) deformând coloana adâncimii prin abatare de la rimă, ori ca momente de suspendare (intervalizare) pe consecvențialitatea unei coloane. Aceste obiecte-eveniment pot avea și ele propriile adâncimi (rime), interpretabile ca ponderi de inconsecvență, amplificând expresia de disontinuitate într-un parcurs formal. footnote>. Compusul ternar al perechii-model l-am delimitat
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
din adâncime) se înșiră orizontal spre dreapta, în rând cu nivelul respectiv, ca extensii (dilatări) deformând coloana adâncimii prin abatare de la rimă, ori ca momente de suspendare (intervalizare) pe consecvențialitatea unei coloane. Aceste obiecte-eveniment pot avea și ele propriile adâncimi (rime), interpretabile ca ponderi de inconsecvență, amplificând expresia de disontinuitate într-un parcurs formal. footnote>. Compusul ternar al perechii-model l-am delimitat pe două considerente: a. după primul sgm care se repetă de la începutul șirului (ABC-AB...-AC...); b. în raport cu pozțiile narative
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
considerente: a. după primul sgm care se repetă de la începutul șirului (ABC-AB...-AC...); b. în raport cu pozțiile narative (In/Fn) ale acestora - în In aflându-se perechea ABC, iar în Fn doar sgm C. De-a lungul Sdpc observăm că în rimă cu R1, totalizând compusul unității ABC nu se mai aflăm o alta, în cadrul celorlalte rime lipsind mereu unul sau chiar doi termeni, comparativ cu perechea-model. Astfel, perechea ABC o mai regăsim doar prin compunere ciclic-secvențială, din două etape - Etp I
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
pozțiile narative (In/Fn) ale acestora - în In aflându-se perechea ABC, iar în Fn doar sgm C. De-a lungul Sdpc observăm că în rimă cu R1, totalizând compusul unității ABC nu se mai aflăm o alta, în cadrul celorlalte rime lipsind mereu unul sau chiar doi termeni, comparativ cu perechea-model. Astfel, perechea ABC o mai regăsim doar prin compunere ciclic-secvențială, din două etape - Etp I = R2-R3-4 (referită AB); Etp II = R5-6-R7-9 (referită AC) - ceea ce conferă formei Sdpc un caracter dinamic
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ciclic-secvențială, din două etape - Etp I = R2-R3-4 (referită AB); Etp II = R5-6-R7-9 (referită AC) - ceea ce conferă formei Sdpc un caracter dinamic. Elementul cu cea mai mare valență de stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
formei Sdpc un caracter dinamic. Elementul cu cea mai mare valență de stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu extensii figurative. Dacă luăm în calcul și numărul rimelor, cu fiecare etapă
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu extensii figurative. Dacă luăm în calcul și numărul rimelor, cu fiecare etapă de intensie R1 se și amplifică, cu o secvență de trei rime în prima etapă, iar apoi cu încă cinci rime. Așadar, ca număr de articulații segmențiale avem: R1/Model = 3 sgm; Etp I = 7 sgm distribuite
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu extensii figurative. Dacă luăm în calcul și numărul rimelor, cu fiecare etapă de intensie R1 se și amplifică, cu o secvență de trei rime în prima etapă, iar apoi cu încă cinci rime. Așadar, ca număr de articulații segmențiale avem: R1/Model = 3 sgm; Etp I = 7 sgm distribuite în trei rime, din (4+1+2) sgm; Etp II = 7 sgm distribuite în patru
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]