2,775 matches
-
m-am plâns de lipsa de tact a inspectorului și mi-am anunțat lecția cu spectatori. Apoi am trecut pe la toate școlile și l-am chemat chiar eu pe fiecare profesor în ziua și la ora stabilită. A fost o risipă mare de energie, dar pe atunci aș fi putut să fac chiar mai mult de-atât. Ori așa credeam. Lecția s-a sfârșit cu elogii, iar inspectorul a recunoscut că în ziua aia era nervos. Dar acesta este doar diegesis-ul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
darurile I se prăvăliră de-a dreptul în râul ce se se ducea zglobiu și frumos gâlgâitor, la vale. Marele și Bunul nostru Creator, s-a așezat pe un colț de stâncă să-Și revină din sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai departe, tot ceea ce Dumnezeu pierduse din sacul Său burdușit de daruri. Iar satul acela pe care intenționa Sfântul să-l blagoslovească cu ospeția Sa, nesperată de muritori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oraș două, trei pâini, din care fiecare copil primea câte o frântură pentru a se înfrupta din gustul pâinii de târg. Și după ce mi-am întemeiat propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment de mâhnire și de revoltă. Numai cine nu a muncit și nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fericire curată e numai o șansă de viitor. În urmă nu mai e nici o speranță...) Altfel spus, deși nu e atît de tristă ca fuga În neant, fuga În trecut din fața sfinxului nu rezolvă nimic. Această zi plină de toată risipa nobilă a verii care continuă să ardă golful Îmi reamintește cît de lipsită de speranță era hîrjoneala societarilor „Arcadiei” din Settecento, ocupați cu jocuri de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fost porunca: („Lazăre, vino afară!”). 286. DESPRE CINA DIN BETANIA. MT. 26,6-10. 1. Primul. Domnul ia cina în casa lui Simon leprosul, împreună cu Lazăr. 2. Maria varsă untdelemnul pe capul lui Cristos. 3. Iuda murmură zicând: („Pentru ce această risipă?”); dar Domnul o apără pe Magdalena încă o dată, zicând: („De ce necăjiți femeia? Căci frumoasă faptă a săvârșit față de Mine”). 287. DUMINICA FLORIILOR. MT. 21,1-17. 1. Primul. Domnul trimite după asină și mânzul ei, zicând: („Dezlegați-i și aduceți-Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pare mizerabilist ; îl scutește de asta demnitatea personajelor, mai ales a protagonistului, Costică Arhir. Poate, așa cum spui, mizerabilism e un epitet aplicat de comentatorii mai puțin binevoitori. Dar în ce sens sunt oare aceste filme ”minimaliste” ? E în ele o risipă (un exces) de materie. Alex. Leo Șerban : Minimalismul se referă mai ales la modul cum sunt realizate aceste filme : cu bani puțini și deci cu puține mijloace cinematografice. Povestea („risipa de materie”, cum spui) suplinește această precaritate materială... Anca Oroveanu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sens sunt oare aceste filme ”minimaliste” ? E în ele o risipă (un exces) de materie. Alex. Leo Șerban : Minimalismul se referă mai ales la modul cum sunt realizate aceste filme : cu bani puțini și deci cu puține mijloace cinematografice. Povestea („risipa de materie”, cum spui) suplinește această precaritate materială... Anca Oroveanu : îmi vine în minte o vorbă a lui Sigfried Krakauer : Filmul pune în joc întreaga lume materială ; [ ] el pune pentru prima oară în mișcare ceea ce există. El nu țintește în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fi poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii datoriei pe toți slujitorii țării, ferindu-i de urmările primejdioase ale frământărilor politice; se prevede pedepse aspre pentru răufăcători și îndeosebi pentru cei vinovați de risipa avutului și banului public, aceasta fiind, de azi înainte, socotită drept crimă. Se instituie un temeinic și riguros control al avutului și cheltuielilor publice; se statornicesc drepturile țărănimii, pe pământul ce-l stăpânesc prin expropriere; se acordă o mai largă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cazuri negative: delapidarea, abandonarea unui copil, un pierde vară, etc.”. Cum spiritul de economisire a orice se manifestase Încă din zorii comunismului din țara noastră, nici În anii ’70 nu se renunțase la el cu toate că, se știe foarte bine, nu risipa era de vină ci furturile „de la stat” practicate de la paznic și până la tov. director general. În acest context, cenzorul Petru (Petrache pentru amici) Necula remarcase vădit bucuros și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
renunțase la el cu toate că, se știe foarte bine, nu risipa era de vină ci furturile „de la stat” practicate de la paznic și până la tov. director general. În acest context, cenzorul Petru (Petrache pentru amici) Necula remarcase vădit bucuros și rubrica „Stop risipei de energie, de timp, materiale, sub orice formă s-ar manifesta”. Nici nu este nevoie să mai amintim de ticăloasa imixtiune a partidului unic În tot ceea ce se scria În țară dar o confirmare oficială nu strică: „Considerăm că materialele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o duminică seara și am rămas toți surprinși când am văzut sala arhiplină, părinți împreună cu copii. Pregăteam în fiecare seară cel puțin câte o surpriză. În fața amvonului erau zeci de titluri de cărți, reviste și Biblii (unii chiar au criticat risipa ...). La terminarea seminariilor a urmat un program deosebit pe care l-am pregătit împreună cu fratele Reny Constantin, care a venit cu corul de companioni din Buzău. Cu această ocazie, li s-au înmânat participanților diplome și diferite premii - în mod
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
iar alte zeci au luat cunoștință cu adevărul Biblic. Lăudat să fie Dumnezeu! Regret faptul că unii, care nu reprezintă pe Hristos, au fost deranjați de această lucrare frumoasă și s-au comportat necreștinește, motivând că am făcut prea multă risipă în lucrarea respectivă și după această lucrare, zece ani nu am mai avut acces să mă implic în lucrarea din comunitatea în care am crescut. Da! Atunci am fost rănit de oameni pentru prima dată, însă, de-a lungul timpului
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pentru că dărnicia noastră este altfel decât și-o închipuie acest om. Hausvater nu mă vrea în distribuțiile lui decât pentru premiul final, pe care de această dată nu-l va mai primi, pentru că l-a cerut. Nu pentru că a făcut risipă distribuind pe cutare sau cutare în roluri pe care, poate, mi le-aș fi dorit sau nu. Nu pentru că m-a lăsat în armata lui Mishima la nivelul de soldat, nu pentru că îmi dă resturile de la masa festivă pentru care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
noastre tind spre un galben fascinant, prepară, elaborează de câteva zile, cam tot pentru atâtea, o nuanță specială, numai a lor, extraordinară, indescriptibilă, pe care, efemeră fiind, din păcate, trebuie să o surprinzi exact în clipa când e „gata”. Atâta risipă de o frumusețe nebăgată în seamă; dar dacă ai norocul să o observi, ajungi să crezi că, în aceste zile, adevăratele evenimente au loc în copaci. Stau cu coatele rezemate de pervaz și privesc în „curtea” dintre blocul nostru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa era, de multe ori, mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții mei au obținut de la părinții lor, prin căsătorie, trei pogoane de pământ arabil pe malul stâng al râului Buzău, dar prin împroprietărirea de după
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai făcea doi - trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea imaginea plăpândei domnișoare cu bască albă. Era învățătoare nouă la Tabacu dar nici colegii n-o știau prea bine fiindcă mai tot timpul stătea cu elevii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să părăsească locuința împreună cu ceilalți porci.. Două camere, o bucătărie și o săliță, toate neîngrijite, murdare. Am luat tot varul, toată tencuiala până la zid, am dezinfectat, am pus fum de ardei iute pentru stârpirea ploșnițelor și am făcut adevărată risipă de Flit, un insecticid lichid. În tot acest timp de neodihnă lucram și dormeam într-o sală de clasă întreaga familie plus Maria Nedev care nu ne părăsise. La 15 septembrie 1939 școala, frumoasă, reparată și curată, era gata să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaiaă Ne-am întors greu la șosea. Ne-am încurcat printre crucile putrede ale fraților dintr-un demult risipit schit și fiecare pas reașeza pe oase durerea septuagenară. - Parcă mă trag gropileă Se uscase
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și tehnice l-au transformat pe O’ Brian (dimpreună cu ilustratorul său, Geoff Hunt) în cel mai bun descriptor al marinei engleze din epoca lui Nelson. Filmele cu pirați au ecranizat, în general, romanele genului, cu distribuție de elită, cu risipă de costume, efecte speciale, replici ale corăbiilor de epocă și decoruri marine. Impresia de realitate a ținut de calitatea tehnicii scenografice și de acuratețea istorică a poveștii, deci de o para digmă cinematografică bine circumscrisă temporal, în fiecare caz. Genurile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lire. «Providența a fost cea care v-a sugerat acest gând», i-a spus don Calabria. «M-am rugat Domnului să-mi trimită un semn ca să pot termina lucrările de la biserică». Și biserica a putut fi terminată, fără lux și risipă, dar demnă și primitoare. A doua preocupare a lui don Calabria a fost aceea de a înzestra Centrul de Pregătire Profesională cu o școală, care să transmită cultura și formarea civică și morală cu laboratoare pentru a preda băieților o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tineri și bătrâni, deprinderea evlaviei, prin recitarea zilnică a Sfântului Rozariu în familii, pregătirea pentru o prezență neîntreruptă la sacramente etc. Dar, mai ales, se încumetă într-o acțiune atentă pentru educația la generozitate, la economisire și la lupta împotriva risipei. Toate familiile care aparțin FAC consimt să contribuie liber și voluntar pentru alcătuirea unui fond de casă comună. Surorile Sărăcuțe ale Familiei de la Nazaret La moartea lui don Calabria, părintele Filippo Bardellini și-a exprimat condoleanțele Congregației Slujitorilor Săraci spunând
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în zgomot de geam spart, într-o fereastră ochi de bou, deasupra băncilor din hemiciclu paiață hirsută vociferînd și arătînd pumnul... Aceste manifestări oratorice ar fi fost inofensive dacă s-ar fi redus doar la zgomot și la o simplă risipă de salivă și plămîni. În țară însă, ele erau însoțite de o campanie de tulburări neliniștitoare, mai ales în Romagna 42, unde carabinierii se străduiau să împiedice sau să stingă incendiile fermelor și ale hambarelor în care se strînsese recolta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru a afla vestea apariției unui prinț tînăr care să perpetueze dinastia naștere care a avut loc după plecarea mea din post; în rest, se știa doar că prințul de Neapole nu moștenise de la tatăl său gustul pentru fast și risipă, ducînd o viață liniștită în căminul conjugal. Mai tîrziu, încă de la urcarea pe tron, va marca îndepărtarea de reprezentanță și pompă, lichidînd pe loc grajdurile regale (începea domnia automobilului...). Punînd capăt plimbărilor la trap mărunt în echipaje maiestuoase, noul rege
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aromă biblică, care cântă după Anghel "șoapta miresmelor dulci ca și mierea" a florilor și izbutește mai ales când se coboară la intimități: O, Medy, ochii tăi aș vrea să-i cânt Și părul tău ce-și flutură în vânt Risipa de beteală aurie,- Și gura, și gropița din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
optimist: De câte ori trec sara prin colnic Spre Golul-Drincii-n sus, la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe prăsea strâng pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde-n crâng, pe frâu, și-un chiot lung și pe oțelele de-argint, lovit de vânt își pleacă salba licărind. răzbate-adînc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]