2,886 matches
-
A trebuit să moară Stalin (5 martie 1953) pentru ca, printr-un comunicat oficial, „asasinii În halate albe” să fie declarați nevinovați și cazul să fie Închis. Dar nu pentru totdeauna. Presa sovietică a prezentat cazuri de evrei practicând, chipurile, „omorul ritual” În Daghestan și Uzbekistan (1961-1962), În Georgia (1962) și Lituania (1963) <endnote id="(262, p. 234)"/>. Acest tip de teroare organizată, de antisemitism deschis, dublat de lipsa celor mai elementare drepturi de viață religioasă și de identitate culturală, l-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt deștepți”, sunt „solidari”, conduc lumea prin „Înțelepții sioniști” și, bineînțeles, „beau sângele pruncilor creștini”. „Aversiunea [rușilor] față de evrei” se concretizează prin „pogrom”, conchide Erofeev <endnote id="(878)"/>. Păreau să fie ultimele utilizări ale diversiunii politice numite „acuzația de infanticid ritual”. Europa părea să se scuture definitiv de acest coșmar, Început În vestul extrem și terminat În estul extrem al continentului. Așa cum am văzut, În anii ’60, două cazuri celebre de presupus infanticid ritual (Andreas von Rinn, 1462, și Simon din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale diversiunii politice numite „acuzația de infanticid ritual”. Europa părea să se scuture definitiv de acest coșmar, Început În vestul extrem și terminat În estul extrem al continentului. Așa cum am văzut, În anii ’60, două cazuri celebre de presupus infanticid ritual (Andreas von Rinn, 1462, și Simon din Trento, 1475) au fost spulberate de capii Bisericii catolice. În 1961, papa Ioan al XXIII-lea a susținut că povestea lui Andreas von Rinn (Austria) nu este decât o legendă și că „evenimentul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
micuțul Simon din Trento a fost de- sanctificat după jumătate de mileniu, iar episcopul din localitate a declarat că acest sinistru episod a fost o mare fraudă <endnote id="(262, pp. 189 și 343)"/>. În România post-comunistă Totuși, legenda omorului ritual a supraviețuit În diferite forme până În zilele noastre În unele țări est-central-europene, precum Austria <endnote id="(69, p. 12)"/>, Cehia <endnote id="(640)"/>, Ungaria <endnote id="(138)"/>, Polonia <endnote id="(70, pp. 56-57 și 107-130)"/>, România etc. Pentru modul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vârstă de 7-12 luni), pentru a-i scoate ilegal peste graniță. Copilul era cumpărat, chipurile, cu circa 1.000 de dolari și vândut În Israel cu 15.000 de dolari. Inițial, scopul acestui trafic n-ar fi avut un caracter ritual : sugarii ar fi fost folosiți pentru adopții sau pentru prelevare de organe vitale pentru grefe <endnote id="(vezi nota 273)"/>. Pe acest fundal de zvonuri aiuritoare, niciodată confirmate, câțiva redactori ai revistei Baricada au lansat bomba : „acoperită de Mossad”, „mafia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Numa, XV, și Ovidiu, Fastele, III, 333) -, ritualul s-a degradat. S-a ajuns la sacrificii de simulacre și la simulacre de sacrificii <endnote id="(45, pp. 112 ș.u.)"/>. Această direcție de involuție poate fi decelată și la sacrificiile rituale practicate de geto-daci. Dacă inițial sacrificatul trebuia să fie „cel mai frumos și mai bun dintre geți” (Enea din Gaza, Teofrast) sau „cel mai vrednic dintre cei ce se Îndeletnicesc cu filozofia” (Clement din Alexandria, Stromate, IV, 8), ulterior, victimele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind aleasă dintre cei considerați a fi „oameni de rangul doi” <endnote id="(90, IV, pp. 232 ș.u.)"/>. Adesea erau jertfiți străinii, tratați, de regulă, cu ostilitate (conform dictonului hospes hostis = „străinul e dușman”). Ca exemple notorii de xenocid ritual practicat În Antichitate este suficient să amintesc sacrificiile de străini aduse pe altarul zeiței Artemis, În Colhida, pe țărmul răsăritean al Mării Negre (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, IV, 45) și jertfele practicate de suveranul egiptean Busiris, care - pentru a scăpa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe romanul Donul liniștit cu o acțiune de xenocid ritual, petrecută Într-un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii ucid o turcoaică de la marginea satului, convinși că ea, nefiind creștină, a provocat molima care decima vitele comunității <endnote id="(140)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care a surprins armata generalului Kamenski, acesta a pus să fie omorâți un evreu și (prin decapitare) mai mulți prizonieri tătari <endnote id="(363, p. 356)"/>. A fost vorba de un acces de furie sau de un act de xenocid ritual ? Bineînțeles că astfel de practici au dispărut de mult, dar nu și mentalitatea care le genera. În gândirea tradițională, străinul a continuat să fie perceput ca fiind un „venetic” inasimilabil, care - prin simpla sa prezență - produce calamități naturale : „Veneticu-i rău
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca subiect edificarea unui pod peste un râu se spune că nu poate fi Înălțată construcția dacă nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de răsturnare a credinței În practicarea xenocidului ritual și de asociere a ei cu legenda infanticidului : cei care au nevoie de sângele unui creștin pentru a-l pune la temelia unei noi sinagogi ar fi evreii ; așa se motivează omorurile rituale pe care ei le-ar practica În preajma sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei În primăvara anului 1948 <endnote id="(138)"/>. Interesant este faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sângele unui creștin pentru a-l pune la temelia unei noi sinagogi ar fi evreii ; așa se motivează omorurile rituale pe care ei le-ar practica În preajma sărbătorii Paștelui - spun unii informatori, care au fost anchetați În legătură cu acuzațiile de infanticid ritual ce au fost aduse evreilor din estul Ungariei În primăvara anului 1948 <endnote id="(138)"/>. Interesant este faptul că obiceiul de a sacrifica un străin la temelia unei construcții Îl au și „străinii” Înșiși. Astfel, Într-un articol din Echo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
victimele fanatismului religios, de gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic. Nu se trece În domeniul substituției animaliere, dar nu suntem prea departe de ea” <endnote id="(388, I, p. 424)"/>. Alte urme de xenocid ritual par să fi supraviețuit În practicile magice de influențare a fenomenelor meteorologice. În secolul al XIX-lea, țiganii cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș.u."/>). În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba de „Sărbătoarea colibelor” (ebr. Sukot), când, Într-adevăr, evreii se roagă și execută dansuri rituale și sacrificii pentru provocarea la timp a ploii. Ruga pentru ploaie (Tefilat Gheșem) este adresată „Celui care face vântul să sufle și ploaia să cadă” (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”). Vânătoarea de evrei Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și central-europene. Câteodată, spiritele se Încingeau și se ajungea la adevărate pogromuri, cu morți, răniți, case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săvârșite” <endnote id="(321, pp. 47-48)"/>. Într-adevăr, astfel de ritualuri barbare se Încheiau adesea cu câte un pogrom În cartierele evreiești. În primăvara anului 1840, de exemplu - când spiritele iudeofobe din Galați erau deja Înfierbântate, din cauza acuzației de omor ritual din Damasc -, autoritățile române au fost nevoite să scoată poliția și armata În stradă și să „poprească arderea În public a păpușii de paie”, „ca să nu se isce acte de violență contra evreilor” <endnote id="(321, p. 49)"/>. Cu doar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp. 285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales, a evreului - străinul prin excelență. De-a lungul Întregului Ev Mediu european, acesta era făcut răspunzător pentru secete, furtuni, cutremure și epidemii. În astfel de situații critice, era scos Iudaeus ex machina, un „țap ispășitor” a cărui sacrificare rituală se credea că poate opri calamitatea. Pe de altă parte, evreul era privit ca un paria, ca un „om de gradul doi”, ca un „sub-om” (untermenschen) sau „ne-om”. „Prin noțiunea «om» - scria folcloristul Tache Papahagi În 1925 - maramureșanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 31-72. 161. I.-A. Candrea, „Preminte Solomon”, În Cercetări folklorice, vol. I, București, 1947, pp. 91-106. 162. Elena Niculiță-Voronca, Studii În folclor, vol. II, Tipografia Gutenberg, Cernăuți, 1912. 163. Lya Benjamin, Irina Cajal-Marin, Hary Kuller, Mituri, rituri și obiecte rituale iudaice. Culegere de texte și comentarii, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. 164. Moses Schwarzfeld, „Istoria evreilor din România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, pp. 97-153. 165. Tiberiu Morariu, Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Profil istoric, Editura Minerva, București, 1995. 204. Mihai Ralea, Scrieri, vol. 5, Editura Minerva, București, 1988. 205. Léon Poliakov, Le Mythe Aryen. Essai sur les sources du racisme et des nationalismes, Éditions Complexe, Paris, 1987. 206. Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară În Transilvania, Editura Polirom, Iași, 1998. Îi mulțumesc lui Gail Kligman - profesoară de sociologie și antropologie culturală la University of California (Los Angeles) - pentru informațiile și explicațiile pe care mi le-a dat privind imaginea evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ediție critică de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1981. 254. Shmuel Almog, Nationalism & Antisemitism in Modern Europe (1815-1945), Pergamon Press, Oxford - New York, 1990. 255. Cântece legionare, București, 1937 (ediția a doua, reproducere facsimilă : Karlsfeld, Germania, 1977). 256. Virgil Ciobanu, „Omorul ritual” din punct de vedere istoric și medical, București, 1924. 257. Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts. A Journey Through History, St. Martin’s Press, New York, 1993. 258. Ion Nenițescu, De la românii din Turcia europeană, București, 1895. 259. Elena Niculiță-Voronca, Datinele și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București, 2000. 599. Elie Wiesel, The Jews of Silence, New York, 1966. 600. În această privință, Între țările Europei Est-Centrale și cele islamice din Orientul Apropiat există un fel de similitudine și de sincronism. După campania antievreiască (cuprinzând acuzații de infanticid ritual) din țările comuniste ale Europei, din perioada 1945-1963, s-a desfășurat o campanie asemănătoare În țările arabe : Egipt (1967, 1971, 1973, 1978), Liban (1971), Irak (1971) etc. Similar și sincron cu România, În Egipt s-au declanșat, În perioada 1993-1996
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte ; nu fac nici un rău nimănui” (789, p.122). Și publicistul F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre stramlăh (căciula rituală) din blană de vulpe purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]