17,843 matches
-
șeful de post, nici de la oamenii din jur. S-a dus acasă și s-a întors la mașină cu bicicleta sa cu remorcă, trusa de scule și un butuc potrivit, pe care l-a folosit drept suport, după ce a scos roata cu cauciucul spart. Cât de prevăzător a fost că s-a dotat cu sculele necesare găsite în cămara secretă a fratelui din pușcărie! Numai roata de rezervă nu s-a gândit că-i va fi necesară. La primul atelier de
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
scule și un butuc potrivit, pe care l-a folosit drept suport, după ce a scos roata cu cauciucul spart. Cât de prevăzător a fost că s-a dotat cu sculele necesare găsite în cămara secretă a fratelui din pușcărie! Numai roata de rezervă nu s-a gândit că-i va fi necesară. La primul atelier de vulcanizare și-a rezolvat problema, dar când s-a întors și a montat-o, a constatat cu disperare că, acum, era spart cauciucul de la roata
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
roata de rezervă nu s-a gândit că-i va fi necesară. La primul atelier de vulcanizare și-a rezolvat problema, dar când s-a întors și a montat-o, a constatat cu disperare că, acum, era spart cauciucul de la roata stânga față. Iar a fluierat a pagubă, iar a privit în jur cu deznădejde, iar râsetele lui Spârcâiac și-ai lui ciraci, iar tăcerea suspectă și nepăsarea celor care treceau pe drum. --Nu știu, mă Ionele, cine să fi fost
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
drum zâmbeau la vederea bătrânei care se agita cu bățul în mână în jurul mașinii și nu lăsa pe nimeni să se apropie. Tot satul comenta cu haz chestia cu „rabla” Mărăștenilor. Când a adus mașina în curte pe cele patru roți, Dora l-a luat în primire: --Te-a bătut Dumnzeu, mă, că ai vrut să te bucuri de lucrul altuia. N-ai vrut să mă asculți și să-i dai naibii mașina nenorocitului ăsta de răzbunător. --Hai, mamă, fă ce spune
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ASPERSORUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului pe gazon se-nvârte roată aspersorul ce asudă într-un parc și strică toată liniștea când iarba udă vrăbiuțele sub picuri își clătesc de zor penajul trei bătrâne cu baticuri își mai povestesc necazul din tufișuri curg domol picăturile de apă un hulub fugit din
ASPERSORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384518_a_385847]
-
SCLIPIRI ROMANTICE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Luminile au înnoptat încet Țâșnesc, din boltă, izvoare de ger, Peste omăt un amnar violet Aprinde diamantele ce pier. Pârtiile fug desperecheate Pe roata ceasului cu clipe pale, Sub pași pocnesc pietre-nghețate Ce pot luci -deși- sunt ireale. În rugă, smerite frunți se-nclină... Dorul scânteind aprinde-o stea Sclipind de frumusețe și lumină Pe-o rază furată din privirea mea... Vâslesc prin
SCLIPIRI ROMANTICE de LIA RUSE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384590_a_385919]
-
AJUN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
a i se interpune o perioadă de ’încetinire a progresului. Astfel femeile au ieșit în față punând accent pe structura pașnică a societății, pe tradiții și pe cultul religios. Știut fiind faptul că în Creta de mult apăruse prelucrarea bronzului, roata olarului, scrierea proprie și alte lucruri ce au contribuit dramatic la dezvoltare. Însă, chiar să fi fost vorba de o stagnare a evoluției rapide ce s-a întâmplat până atunci pe insula Creta în antichitatea timpurie , înainte de această cizilizație minoică
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
loitre! Mișcați-vă repede, repede, că... parcă sunteți niște mormoloci! Florică îndrăzni timid --Tată, crezi că bietul cal va... --Taci și execută! i-a retezat-o scurt moș Ion. Leagă frânghiile de bara din spate, iar noi, ăștia trei, ridicăm roțile cu dulapii și introducem tablele. --Dar se murdăresc, tată! se smiorcăi Floricel. --Taaci, puturosule! Toată vara te-am rugat să aduci câteva căruțe cu pietriș, să umpli groapa. Eu am vorbit, eu am auzit. --Asta-i treaba primarului, a sărit Vasile
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
iubitul și urâtul ca stare sufletească , ca nuanță psihologică până dincolo de orice simțuri umane ce le putem defini . Ce simte materia moartă , ce simte pământul când îl călcăm cu piciorele noastre , ce simte o mână de atomi strivită de o roată de mașină ? Însă nu același lucru se poate spune despre o vețuitoare , despre o ființă vie care e omul, ce are atâtea însușiri , unele trecând chiar și de limita imaginabilului . Răspunsul oricăror întrebări legate de om , este doar Dumnezeu , Cel
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
-nvață-mă ce-i umilința... Din zboru-mi frânt să-nvăț, să știu, Că Dumnezeul meu e viu, Că m-a cuprins în palma Sa Și nu-s zdrobit de-a pururea, Ci doar o clipă a lăsat, Să fiu pe roată prelucrat... Am înțeles că-s valoros, De-L port în mine pe Cristos, Redă-mi cuvintele El Roi! Tu vezi și știi ce e în noi, Cunoști că vreau să aduc rod, M-am comportat ca un nerod, Dar curățit
MĂ IARTĂ DOAMNE, DUMNEZEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382382_a_383711]
-
nehotărâți, generalul adăugă: - Ca drept dovadă a aprecierii Măriei Sale, m-a rugat să vă dau câte o decorație. Pe tine, viteazule Viscorilă, împărăteasa noastră te răsplătește pentru merite deosebite, cu ordinul “Bușteanul Victoriei” cu colan, iar ție, Nămețilă, îți oferă “Roata de Fier”, cu lanțuri de argint. Cei doi fură tare nemulțumiți. Lui Viscorilă nu-i plăcea deloc să primească o decorație inferioară celei acordate lui Nămețilă. Și invidia începu să-l roadă. Iar pe Nămețilă, destul de greoi în luptă, îl
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
un logan pe altul pe când elevatorul cedează strivindu-ți o ultimă inimă ce-ar fi să fii tu poeta altcuiva îmi spui bye-bye girl show must go on cuvintele astea nu-s de os domnesc sunt dintr-o viață fără roată de rezervă un cernobâl care-a lăsat încă un pui în inima mea un incendiu toamna în vie adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată vinul sec caut un motiv să nu te ucid Referință Bibliografică: inima din elevator
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
nu ne încurca în treburile gospodărești. Acum Norica cea de atunci, sau Nori cum o mai alint eu, se pregătește să dea viață celei de a cincea generație de pui. Când era de câteva luni, se obișnuise să doarmă pe roata din față a Matiz- ului meu. Cum vara plec spre mare la pescuit din parcarea din capătul blocului dimineața foarte devreme, pe la ora trei și jumătate, nu știam că pisicul doarme la răcoare, pe roata din față. La întoarcere, am
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
se obișnuise să doarmă pe roata din față a Matiz- ului meu. Cum vara plec spre mare la pescuit din parcarea din capătul blocului dimineața foarte devreme, pe la ora trei și jumătate, nu știam că pisicul doarme la răcoare, pe roata din față. La întoarcere, am găsit pisica cu blana jupuită pe spate și un picior din față fracturat. Fugi cu ea imediat la medicul veterinar, care după un consult general, mi-a spus că de fapt nu este piciorul rupt
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
mai umbresc zilele noastre toride în parc, prin acest anemic frunziș parcă aud o lume trecută, o lume de soldați, de victime, de regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care se repetă că într-o roată a norocului învârtita la nesfârșit și care, în scurte opriri, arucă celui ce o rotea monștrii jucăriilor de pluș, ori de cauciuc negru și dizgrațios...speranțele noastre de mai bine... Suntem într-un perpetuu război cu noi înșine și din
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
joc absurd la finalul căruia fiecare stă singur într-o formă sau alta din care nu mai iese decât la ceasul amurgului să-și sperie visele fericiți cât trăiește un fulger aruncăm pe noi pielea obosită și întoarcem totul cu roțile în sus să găsim leac pentru singurătate stau și acum cu mâinile în jurul tălpilor măsor timpul parcurs nu privesc simt floarea soarelui cum îmi păzește gândurile de furtuni Anne Marie Bejliu, 17 august 2016 Referință Bibliografică: mi-am răzbunat timpul
MI-AM RĂZBUNAT TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383877_a_385206]
-
apropiere. Aici am găsit-o pe domnișoara Carmen Prepeliță care „lucra” deja ceva la masa olarului, sub supravegherea atentă a poetului Horia Zilieru! Să înțelegem că era interesată de întregul proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, uscarea, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere în cuptoare. Aveam să aflu, mult mai târziu, după ce am cercetat multe pagini de Internet, că ne aflam în atelierul de ceramica al familie Magopat, ridicat pe drumul care duce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
nedefinitul acela ce plutea ca o navetă spatială, s-a lipit asemenea unei ventuze de marginile deschizăturilor din armură, anume lăsate pentru ochi și a putut să privească în exterior, devenind dintrodată, un trup. Trupul, așezat pe o targă cu roți ce trepida în mers, era purtat de-a lungul unui coridor. Pereții alburii se trăgeau cu rapiditate de-a-ndăratelea. O cotitură spre stânga a coridoridorului și targa se opri în fața unei uși de salon. Din spate, o infirmieră bondoacă și durdulie
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
urmă, infirmiera acceptă întoarcerea Soniei în salon, dar cu stativul pe care - „dacă asta dorea și credea că este în stare” - n-avea decat să și-l împingă până acolo. Fără alte cuvinte în plus, Sonia își luă stativul pe roți și împingându-l cu mâna liberă în față, se îndreptă cu o vigoare care o uimi și pe ea, către salon. Cu capul ridicat a sfidare, se reîntorcea pe propriile picioare... nicidecum pe... scut. Simțea că își regasise în sfârșit
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SPRE PRIMĂVARĂ Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, ce puternic ești! Și cum stăpânești Tu timpul, Cu grijă roata-i învârtești Și repede schimbi anotimpul. Ieri pietrele crăpau de ger, Crăiasa Zăpezii dansa în grădină, Azi soarele strălucește pe cer, Din ziua-ntunecată ai făcut lumină! Se va topi și ultima ninsoare Și, în curând, din lacrimile ei, Sub
SPRE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383999_a_385328]
-
Și, în curând, din lacrimile ei, Sub mângâierea razelor de soare Se umple câmpul cu ghiocei. Copacii vor înmuguri în soare Și fir de iarbă crudă o să răsară Iar cântul păsărilor călătoare Ne va vesti o nouă primăvară. Și-n roata timpului ne învârtim, Natura moare și reînvie Iar noi, în primăveri ne rătăcim, În drumul nostru către veșnicie. Referință Bibliografică: Spre primăvară / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SPRE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383999_a_385328]
-
așteptări pretențioase, nerealiste Năruind castelul veții în mii de cioburi tăioase, triste! Am ramas pe marginea clepsindrei cu mâna întinsă Ai rămas de cealaltă parte cu privirea tristă și aprinsă. Între noi bătrânul timp caierul norilor îl toarce Învârtind neobosit roată anilor ce în veci n-o mai întoarce! Referință Bibliografica: P0VESTE ETERNĂ / Mariana Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
P0VESTE ETERNA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384001_a_385330]
-
Toate Articolele Autorului Un singur cuvânt ne poate izbăvi de tot greul și durerea vieții: cuvântul IUBIRE.″ (Sofocle) Zi de toamnă târzie cu frig și vânt dușmănos, cu frunze arămii alergând bezmetice între bordurile înalte, căutând adăpost printre picioarele trecătorilor, roțile mașinilor și ascunzișurile rigolelor. Nori negri, vineții se alungă pe cerul plumburiu, iar din fuga lor șuie se cerne o ploaie atât de măruntă încât pare volatilă și se dispersează în văzduh ca o pâclă apoasă. Un soare stingher puțin
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
Însă reparația era departe de ceea ce ar fi trebuit să fie. Elementele de caroserie înlocuite aveau o cu totul altă culoare decât cea a mașinii, fiind de o nuanță vizibil mai deschisă. În interiorul portbagajului, fisurile apărute în urma impactului, în zona roții de rezervă, fuseseră pur și simplu cârpite ici și colo, cu niște petice dintr-un material asemănător cu o mochetă, lipite peste zonele unde aceste fisuri erau mai profunde. Toba de eșapament, îndoită în urma impactului, nu apucaseră să o înlocuiescă
POFTIŢI, VĂ ROG! de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383316_a_384645]