4,815 matches
-
un curs tragic. E un punct esențial al cărții, însă epicul evadează mereu din el, meditația împinge romanul spre alt cerc de probleme, erosul nu este pur, izolat, ci angajează toți factorii existenței. A îmbrățișa totalitatea unei existențe este ambiția romancierului. Ambiție veche în literatură. Balzac nu gândea altfel când studia viața unui sentiment în raport cu banii și puterea. Stendhal vede în iubire un mod de a fi, orgoliul este motorul care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
spiritului primar agresiv”, manifestat în toate compartimentele vieții sociale. Tânăr, propune patru modele epice (Tolstoi, Dostoievski, Hugo și Balzac), mai târziu lărgește aria lecturii. Îl citise pe Proust și admira, pentru cruzimea realismului, pe Céline. Nu îi iubea pe „noii romancieri” și, în genere, pe cei care nu țin seama de condiția umană a individului. Prețuiește, din literatura română, înainte de orice, pe I. L. Caragiale și nu îi plac „făcătorii de cuvinte”. La moartea lui s-a vorbit mult de existența unui
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și moarte, București, 1992; Nicolae Manolescu, „Viața ca o pradă”, RL, 1993, 8; Cornel Ungureanu, Viața ca un război, O, 1993, 4; Andreea Vlădescu, Marin Preda sau Triumful conștiinței, București, 1993; Monica Spiridon, Omul supt vremi (Eseu despre Marin Preda, romancierul), București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 97-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 353-368; Simuț, Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu, Andreea Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Sever scrie un fel de monografie tragică a grandorii și mizeriei acestei îndeletniciri. Fiindcă actoria presupune și un paradox dureros: este o insinuare în viață, dar nu pe cale naturală, ci printr-o înșelătorie. De aci și titlul romanului: Impostorul. [...] Abilitatea romancierului e de a sugera, în impostura aceasta perpetuă, acțiunea hazardului care face ca născocirea să devină câteodată realitate și întâmplările petrecute aievea să ia turnura unui spectacol aranjat. OVID S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Boieri și țărani, București, 1955; Cezar Dragoman, I-
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
de la debut, în cronici și recenzii scrise de S. într-un spirit comprehensiv și atent analitic. Prima carte, studiul monografic Camil Petrescu, îi apare în 1973, urmat târziu de Proza artistică a lui Tudor Arghezi (1995). Nu numai dramaturgul și romancierul Camil Petrescu, ci și eseistul, poetul, nuvelistul iau parte, cu accente și evaluări diferențiate, în monografia lui S., la evidențierea unor permanențe adânc unificatoare ale operei. Linii de reconstituire biografică și de profil moral (experiența crucială a războiului, trăsăturile esențiale
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
prim-plan, într-un „teatru de cunoaștere”, ferit de riscul uscăciunii disertative. Când este cazul se replică unei opinii critice nedrept ironice (apropierea, încercată de G. Călinescu, între Patima roșie, piesa lui Mihail Sorbul, și Act venețian). Exegetul crede că romancierul Camil Petrescu, pus sub semnul unor afinități și convergențe, parțiale, cu Stendhal și Proust, face din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, „romanul unei clarificări interioare”, în durata a două mari experiențe complementare, marcate de dramatice „momente de
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
unei lecturi „duble”, plecând de la ideea lui Serge Doubrovski despre „reciprocitatea subiectivă”, care face posibilă pătrunderea sensurilor textului, laolaltă cu punerea în lumină cât mai corectă a setului de intenții estetice și de mijloace de expresie caracteristic în egală măsură romancierului și celui care, pentru a se „mărturisi”, recurge la o literatură „personală”, adică la autobiografie și memorialistică. Din această perspectivă, cele două secțiuni ale cărții - Personalitatea lui Julien Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
și Insulele Hebride ale spiritului, ECH, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 350-352; Florin Mihăilescu, Paradoxul literaturii sau Cazul Mihail Sebastian, ST, 1992, 7; Alina Pamfil, O carte între pietre sau Distorsiunile receptării, APF, 1992, 11; Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul, București, 1993; Z. Ornea, La inaugurarea ediției critice Sebastian, RL, 1994, 49-50; Ioana Pârvulescu, Un debutant cu simțul deșertăciunii, RL, 1995, 20; Paul Cornea, Profesorul meu dintr-a opta, „Arc”, 1995, 2-4; Ioana Pârvulescu, Sebastian și Profesorul, RL, 1995, 46
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Mihăilescu, Adeverirea unui mit, „22”, 1997, 362-364; Gheorghe Grigurcu, A doua viață, București, 1997, 423-437; Norman Manea, Incompatibilitățile, „22”, 1998, 23; Mănucă, Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
preferința pentru vreunul sau altul. N-am citit poate de la Ion de Liviu Rebreanu un roman românesc atât de obiectiv ca Sfârșit de veac în București. Și tot așa, de la Ion încoace, n-am mai întâlnit la noi un alt romancier cu atâta putere de creație obiectivă ca Ion Marin Sadoveanu. Parvenitul său, noul Dinu Păturică, pe nume Iancu Urmatecu, depășește toate modelele sale autohtone; prin complexitatea caracterului și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Omul de paiantă, iar la Teatrul de Stat din Sibiu i se joacă Broasca țestoasă. În 1981 cele două piese apar în volum. Masivul roman Victorie clandestină a fost considerat un debut remarcabil, după Nicolae Manolescu S. fiind „probabil singurul romancier de mare anvergură apărut în ultimii șapte-opt ani, într-o proză care a afirmat mai ales povestitori și nuveliști”. Apreciat pentru spiritul analitic și pentru capacitatea de a realiza o structurare complexă la nivel epic, scriitorul e asimilat tradiției romanului
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Tratat despre oaspeți, București, 1979; O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă. Broasca țestoasă, București, 1981; Intermediarul, București, 1983; Placebo, București, 1983; Tenișii miresei, București, 1993; Escapes and Ashes, Norcross (SUA), 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Un nou romancier, LCF, 1977, 48; Eugen Simion, Debuturi în roman, LCF, 1977, 48; Mircea Iorgulescu, Întâmpinare, LCF, 1977, 51; Laurențiu Ulici, Invizibila oglindă, RL, 1978, 3; Constantin Barbu, Un tânăr romancier, R, 1978, 4; Cornel Ungureanu, Gustul vieții, RL, 1978, 17; Valentin
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
and Ashes, Norcross (SUA), 2003. Repere bibliografice: Al. Piru, Un nou romancier, LCF, 1977, 48; Eugen Simion, Debuturi în roman, LCF, 1977, 48; Mircea Iorgulescu, Întâmpinare, LCF, 1977, 51; Laurențiu Ulici, Invizibila oglindă, RL, 1978, 3; Constantin Barbu, Un tânăr romancier, R, 1978, 4; Cornel Ungureanu, Gustul vieții, RL, 1978, 17; Valentin F. Mihăescu, Ipostaze existențiale, LCF, 1978, 31; H. Zalis, Priorități în roman, CNT, 1978, 34; Cornel Ungureanu, „Tratat despre oaspeți”, O, 1979, 50; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1979
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Un tânăr romancier, R, 1978, 4; Cornel Ungureanu, Gustul vieții, RL, 1978, 17; Valentin F. Mihăescu, Ipostaze existențiale, LCF, 1978, 31; H. Zalis, Priorități în roman, CNT, 1978, 34; Cornel Ungureanu, „Tratat despre oaspeți”, O, 1979, 50; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1979, 51; I. Sîrbu, Un romancier: Mircea Săndulescu, CRC, 1980, 6; Val Condurache, „Tratat despre oaspeți”, CL, 1980, 2; Virgil Podoabă, „Tratat despre oaspeți”, F, 1980, 2; Liviu Petrescu, Personaj și „text”, ST, 1980, 4; Marcel Constantin Runcanu, Un
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Ungureanu, Gustul vieții, RL, 1978, 17; Valentin F. Mihăescu, Ipostaze existențiale, LCF, 1978, 31; H. Zalis, Priorități în roman, CNT, 1978, 34; Cornel Ungureanu, „Tratat despre oaspeți”, O, 1979, 50; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1979, 51; I. Sîrbu, Un romancier: Mircea Săndulescu, CRC, 1980, 6; Val Condurache, „Tratat despre oaspeți”, CL, 1980, 2; Virgil Podoabă, „Tratat despre oaspeți”, F, 1980, 2; Liviu Petrescu, Personaj și „text”, ST, 1980, 4; Marcel Constantin Runcanu, Un autentic „constructor de lumi”, TR, 1980, 19
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Val Condurache, „Tratat despre oaspeți”, CL, 1980, 2; Virgil Podoabă, „Tratat despre oaspeți”, F, 1980, 2; Liviu Petrescu, Personaj și „text”, ST, 1980, 4; Marcel Constantin Runcanu, Un autentic „constructor de lumi”, TR, 1980, 19; Cornel Regman, Un tânăr talentat romancier și dilemele lui, VR, 1980, 5; Ștefănescu, Jurnal, 224-225; Zaciu, Lancea, 89-93; Cocora, Privitor, III, 166-170; Regman, Noi explorări, 101-112; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 134-138; Nicolae Manolescu, Jocul cu literatura, RL, 1983, 14; Florin Manolescu, „Placebo
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
Profil de critic, RL, 1984, 7; Munteanu, Jurnal, IV, 295-298; Mircea Popa, Drumul unui critic - Mircea Tomuș, ST, 1994, 1-2; Teodor Vârgolici, „Romanul romanului românesc”, ALA, 1999, 486; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 35-38; Daniel Deleanu, Optsprezece romancieri în căutarea unui critic, ST, 2000, 7-8; Micu, Ist. lit., 730; Petraș, Panorama, 612-615; Dicț. scriit. rom., IV, 577-579. A. Tr.
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va adera la cea din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar sub o influență venită dinspre pariziana „la rive gauche”. În acest sens, criticul contrapune romancierilor „descompunerii contemporane” (L. F. Céline, Erich Kästner, Alfred Döblin, Mircea Eliade în Huliganii) pe cei „proletari” (Louis Guilloux, Pierre Nizan) și pe „realiștii” sovietici (Feodor Gladkov, Vsevolod Ivanov). Apreciați în chip maxim sunt André Malraux (considerat totuși „un moment literar
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
prozatorul experimentează modalități variate, nu întotdeauna fericite. În Exerciții de existență, bunăoară, textul produce absurd cu mijloacele ludicului, prin intervertirea numelor și prin schimbarea vârstei personajelor, în real inserându-se forțat anormalul, coșmarescul și fabulosul, după cum, ostentativ, naratorul preia numele romancierului, căruia îi atribuie o identitate fictivă, menționează „prieteni” scriitori ca Marian Popa, Platon Pardău, Adrian Păunescu, Dorel Dorian, invocă pictori și compozitori celebri (Géricault, Berlioz), adoptă ca laitmotiv ascultarea Simfoniei fantastice. În Inocenții și blidul Satanei autorul romanțează fantezist ultima
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
fapt, totul devine o parodie serioasă a Noului Roman, utilizând nuclee tematice, motive recurente și obsesii ale eului auctorial depistabile în opera scriitorului. Lectura adecvată ar fi de tip poetic, deoarece segmentele componente ale textului interacționează generând metafore prozastice. Capodopera romancierului Ț. e, probabil, Nunțile necesare (1992; Premiul Academiei Române), o rescriere în cheie postmodernă a unui mit fundamental al culturii românești: Miorița, cu referire intertextuală și la Ritmuri pentru nunțile necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma, O sinteză necesară, VTRA, 1984, 2; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Ion Apetroaie, Interogația romancierului, CRC, 1984, 17; Călinescu, Biblioteci, 198-199. C. M. B.
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
la viol) până la abuzurile „obsedantului deceniu”, din toate acestea putându-se reconstitui o veritabilă histoire en miettes a României moderne. De altfel, scriitorului i s-a atribuit statutul de „prim autor de proză retro din comunism” (Eugen Negrici). Numai că romancierul evită asumarea unui punct de vedere neechivoc (în sens subversiv) asupra evenimentelor, fapt atestat mai ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Prin intelectualitatea sa consubstanțială, prin scrisul său elegant și maleabil, prin poezia discretă dar efectivă a ideilor și figurilor, a peisajelor lăuntrice ori exterioare ce se desfășoară în proza sa, Constantin Țoiu este fără îndoială unul dintre cei mai interesanți romancieri contemporani români. I. NEGOIȚESCU C. Țoiu scrie, probabil, greu și publică rar. Apropiat ca vârstă de Marin Preda, Doinaș, Geo Dumitrescu, Eugen Barbu, el face parte, literar, din altă generație. Mai multe afinități are cu proza lui Fănuș Neagu, Radu
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Constantin Coroiu, Dialog în actualitate, Iași, 1985, 112-117; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Holban, Profiluri, 170-183; Al. Piru, Discursul critic, București, 1987, 215-218; Rotaru, O ist., III, 808-817; Regman, De la imperfect, 6-29; Ștefănescu, Prim-plan, 128-134; Cosma, Romanul, I, 153-157; Pecie, Romancierul, 222-268; Constantin Țoiu, RRI, IV, partea I, 335-375; Papahagi, Cumpănă, 85-92; Steinhardt, Monologul, 261-264; Vlad, Lect. prozei, 240-244; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 173-179; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, I, Craiova, 1993, 207-220; Simion, Mercuțio, 273-277
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
creație, altă traiectorie profesională. Tensiunea dintre vocație, adică ceea ce ține de structură, și aspirație, ca proiect voluntar de ascensiune profesională, este utilizată ca ax al personalității lui Marin Preda. Studiul s-a bucurat de un ecou favorabil, nuanțând optica asupra romancierului. Ediția a doua a monografiei (2002) dezvoltă această optică la proporțiile întregii literaturi a lui Preda. Pădurea de simboluri (1973) pornește de la o sugestie baudelairiană pentru a vorbi despre „cifrul” literaturii. Cartea propune o lectură nouă a unor critici și
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]