3,927 matches
-
128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt limbi au peste o sută de milioane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.124'01 Latină veche, 811.124'02 Latină clasică, 811.124'03 Latină vulgara, 811.124'04 Latină medievală, 811.124'06 Latină modernă (ex.: pentru denumirile științifice) 811.13 Limbi romanice 811.131.1 Limba italiană 811.133.1 Limba franceză. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.133.1'01 Franceză veche, 811.133.1'03 Normanda engleză 811.134.2 Limba spaniolă. Vezi și exemplul de la 81
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
227, ~ haitiana 228, 229, 253, ~ hindi 227, ~ iberica 227, ~ (ki)kongo 277, ~ kongo 227, ~ malaeza 115, 227, ~ miskito 329, ~ ngbandi 227, 300, 320, ~ olandeză 114, 227, 335, ~ portugheză 113, 114, 115, 227, 291, 294, 320, 324, 335, 336, ~ ramă 329, ~ romanica 113, 115, 226, 227, 291, ~ spaniolă 114, 227, 228, 250, 291, 305, 324, ~ swahili 227, ~ tetun 227 criteriu 44, 49, 50, 52, 75, 104, 106, 159, 167, 214, ~ antropologic 220, ~ conceptual 63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
159, 166, 187, 226, 353, 355, 356, 358, 359, 362, 363, ~ indo-europeană 18, ~ integrală 12, 14, 15, 16, 25, 28, 32, 37, 56, 64, 65, 71, 79, 80, 99, 131, 133, 155, 354, 355, 360, ~ istorică 33, 34, 46, 208, ~ romanica 18, 19, 158, 159, ~ structuralista/structurală 25, 29, 32, 56, ~ științifică 57, ~ teoretică 359, ~ tipologica 46, ~ tradițională 50, 222, ~a limbajului 21, 25, 34, ~a limbii (a limbilor) 12, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 25, 26, 28, 29, 30
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322, 326 români (rromani, țigăneasca) 116, 117, 146, 152, 296, 334, 337, ~ iberica 116, anglo~ 116, caló 116, lomavren 116 Románia 117, 128, 154, noua ~ 154 romanic(a) 17, 18, 19, 26, 38, 50, 55, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 75, 76, 80, 82, 84, 85, 87, 90, 92, 98, 100, 101, 103, 105, 113, 115, 117, 118, 125, 126, 127, 131, 132, 141, 142
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
325, 330 sinfazic 29, 34, 35 singhaleza (sinhala) 152, 254, 290, 303, 327, 334 sinstratic 29, 34, 35 sintaxa 51, 64, 95, 96, 101, 113, 115, 118, 125, 171, 191, 205, 238, 242, 272, 277, ~ ergativă 95, 128, ~ funcțională 128, ~ romanica 85, 118, 131, 158, ~a propoziției 118, morfo~ 75, 114, 166, teoria ~ei 125, 354 sintetism 52, 68, 101, poli~ 251 sintopic 29, 34, 35, 105 sistem 12, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 34-38, 41, 56, 63, 64-85
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
90, 257, 258, 292, ~ fuzional, ~ incorporant 49, 58, ~ izolant 58, 59, 90, 195, 238, ~ lingvistic 26, 32, 35, 36, 37, 43, 49, 51, 55, 56, 101, 126, 155, 298, ~ lingvistic integralist 64-85 passim, ~ lingvistic pur 56, ~ lingvistic balcanic 101, ~ lingvistic romanic 64-85 passim, 101, 155, ~ morfologic 51, 52, 59, 63, ~ polisintetic 90, ~ pro-DROP 55, ~ satem 120, 164, 310, ~ sintactic 55, ~ sintetic 55, 63, 90, 257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51, 52, 55-63 passim
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica (moraică) 272, ~ ritmica 86, 87, 279, ~ romanica 50, 65, 66, 125, 157, ~ sintactica 63, 92, 168, 176, ~ sociolingvistica 106, 131, ~ textuala 71, 72, 73, 74, 75, 83, 133, ~ topica 93, 155, ~ tradițională 20, 72, 77, 80 toharica 148, 309, ~ A 148, 309, ~ B 148, 309, proto-~ 144
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92, 190, 192, 193, 313, 327, 337, 340 viitor 117, 118, 242 vitalitate 114, 342, ~a limbii 42, 43, 44, 114, 342, grad de ~ 342 vocală 86, 87, 174, 178
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ecaterina Goga, Michaela Livescu, Alexandru Niculescu, Ileana Oancea, Miorița Ulrich, Mariana Ploae Hanganu, Maria Theban, I. Fischer, H. Mihăiescu, Constant Maneca, Dan Slușanschi, Sorin Stați, Liliana Macarie, Valeria Neagu, Dan Munteanu Colán etc. Pentru lucrările lor v. Bibliografia specială: Limbi romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15 Ioana Vintilă-Rădulescu, Romanistica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Constant Maneca, Dan Slușanschi, Sorin Stați, Liliana Macarie, Valeria Neagu, Dan Munteanu Colán etc. Pentru lucrările lor v. Bibliografia specială: Limbi romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15 Ioana Vintilă-Rădulescu, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 255-256. 16 Alexandru Graur
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Macarie, Valeria Neagu, Dan Munteanu Colán etc. Pentru lucrările lor v. Bibliografia specială: Limbi romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15 Ioana Vintilă-Rădulescu, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 255-256. 16 Alexandru Graur, Sorin Stați, Lucia Wald (coordonatori), Tratat de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
n.a.). 57 Hjelmslev, Le langage. Une introduction, p. 126 (n.a.). 58 Înrudite, poate, și ele la origine. Același tip există și în limbile dravidiene, dar nu știu dacă reprezintă o caracteristică generală a lor (n.a.). 59 Dumitru Copceag, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1998, pp. 25-26. 60 Vezi mai departe, p. 33 (n.a.). 61 Cf. Meillet, Linguistique historique et linguistique générale, ÎI, Librairie C. Klincksieck
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale sistemului, reprezentând prin această coerentă funcțională ce poate fi constatată între diferite secțiuni ale sistemului însuși. Prin urmare, cu tipul lingvistic ne aflăm la un nivel superior de structurare lingvistică (vezi Coseriu 1968: 194-195). De exemplu, în cazul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne și, într-o mai mică măsură, a occitanei), coerentă funcțională de la nivelul tipului este dată de următorul principiu general: "determinări materiale "interne" (paradigmatice), pentru funcțiuni "interne", designative, adică nerelaționale (că genul și numărul) și determinări materiale "externe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adjectivului (sau a participiului adjectival), exemplificata frecvent de Coșeriu cu două versuri din poetul sau preferat: "Din ceas dedus adâncul acestei calme crește / Intrată prin oglindă în mântuit azur" (Ion Barbu) 107 V. îndeosebi studiile cuprinse în vol. Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 1998. 108 Dumitru Copceag, op. cît., p. 21. 109 Ibidem. 110 Eugeniu Coșeriu, Sincronía, diacronía y tipología, ed. cît., p. 274. 111
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
p. 282) că fapt caracteristic romanei vorbite. Al. Graur a susținut, cu temei, caracterul legitim al unor forme analitice de genitiv-dativ combătute că "incorecte" (lui Maria în loc de Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă etc. Ele constituie mijloace auxiliare (de "flexiune internă") pentru marcarea opozițiilor "masculin/feminin și singular/plural" (op. cît., pp. 272-273). Caracterul romanic al alternantelor vocalice românești ca mijloc de exprimare a opoziției "masculin/ feminin" a fost semnalat și de mine, într-o lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care alternantele vocalice din flexiunea verbului românesc ar duce la un model slav, am căutat să demonstrez, în lucrarea citată mai sus (Rasgos..., pp. 254-257), caracterul romanic al fenomenului. 120 Firește, "au căutat" și "predilecție" nu trebuie interpretate la propriu, ci că moduri de exprimare figurate, pentru caracterizarea fenomenului. 121 Dumitru Copceag, op. cît., pp. 22-24. 122 "El problemă de la antinomia entre sincronía y diacronía es, en
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contribuția revistei specializate "Balkan-Archiv", revista întemeiata în 1925 de Gustav Weigand și care apare și astăzi. 223 Michael Metzeltin, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Weigand și care apare și astăzi. 223 Michael Metzeltin, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
115-116. 247 Aduse ca argument și de Lucia Wald în Introducere..., p. 22. 248 Am utilizat diverse surse bibliografice clasice, dar și electronice (v. și http://es.wikipedia.org/wiki/Lenguas indoeuropeas). 249 Cf. Marius Sală (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988, p. 539. I. Fischer (Fondul panromanic, în I. Coteanu, coordonator, Istoria limbii române, vol. ÎI, București, 1969, pp. 110-116) stabilește un fond de 489 de cuvinte. 250 După cum am mai spus, cuvîntul de origine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în general, reprezintă medii ale unor cifre din surse diferite. 256 Marius Sală, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii. Mică Enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981, pp. 208-209. 257 Lorenzo Renzi, "Wie können die romanischen Sprachen typologisch charakterisiert werden? ", în Vox Romanica, nr. 48, 1989, p. 2. 258 Cf. Werner König, Atlas zur deutschen Sprache, Libri, München, 1974, p. 53. 259 Cf. Lucia Wald, Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indoeuropene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 43. 260
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oficială) și una joasă (colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă oficială, națională, si de o limbă regională - de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită și germană literară în Elveția; variantele dhimotiki și katharévusa ale limbii grecești; arabă vorbită și arabă literară în lumea arabă; varianta uzuală și cea cu prestigiu a limbii tamil; o limbă creola și limba din care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]