4,531 matches
-
la nivelul întregii țări. Trebuia să se țină seama de tradițiile existente, dar și de necesitatea consolidării statului național unitar 280. În aceste condiții, problema Concordatului cu Vaticanul a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele ce tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Europă, predicând în 16 țări, însă cel mai mult în România. A decedat pe 20 ianuarie 1940 la Blaj, unde se dusese pentru a ține exerciții spirituale; acolo a și fost înmormântat. A publicat numeroase articole 560 în majoritatea revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordare diferită a uniților, ce au avut un plan comun în privința dezvoltării presei, principii clare și un scop precis, care se descoperea la finalul parcurgerii unor pași și a adoptării unor măsuri exacte referitoare la presă. Situația existentă în episcopiile romano-catolice de Iași și București a fost alta; nu a existat o unitate, un plan comun și nici o implicare directă a episcopilor. Uniții au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă, ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România a fost faptul că cei ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv prin crearea unor instituții de presă și dezvoltarea unor publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dosar 7/1940, dosar 2/1942, dosar 2/1944, dosar 3/19143, dosar 3/1929, dosar 4/1942, dosar 5/1946, dosar 2/1948, dosar 1/1906-1946, dosar 1/1826-1950, dosar 2/1857-1950, dosar /1950, dosar 15/1877-1959. Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași (AITRC Iași), dosar 1/1890, dosar 1/1883, dosar 1/1895, dosar 1/1906, dosar 2/1908, dosar 19/1897-1916, dosar 3/1920, 2/1947. Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond Președinția Consiliului de Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond Președinția Consiliului de Miniștri, 1928, 1932, 1936. ANIC, Fond Casa Regală Ferdinand, 1920-1921. ANIC, Fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dosar 176/1860. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Iași (APRC Iași), dosar Corespondență/1862-1939. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Izvoarele (APRC Izvoarele), dosar 1/1895-1950. Arhiva Parohiei Romano-Catolice Răchiteni (APRC Răchiteni), dosar 1/1890-1945, dosar 2/1945-1967. Arhiva Congregației De Propaganda Fide (APF), Roma, Prima Serie, Fond Moldavia, volumul 12 și 13. APF, Seconda Serie, Fond Stamperia, volumul 8
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Instrucția Communio et Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, Răchiteni. File de monografie istorică, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Biserica și școala. Din istoria operelor sociale catolice în România, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Bortoș, Eugen (editori), Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005. Doboș, Dănuț, Despinescu, Anton, Episcopul Anton Durcovici, o viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Sapienția, Iași, 2002. Doboș, Dănuț, Văcaru, Silviu (coord.), Hălăucești, sat de veche tradiție cultural- religioasă, Sapienția, Iași, 2004. Doboș, Fabian (editor), Săbăoani file
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc, Anton, Căsătoria, Editura Serafica, Hălăucești, 1926. Idem, Viața marelui făcător de minuni Sf. Anton de Padua, Editura Serafica, Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
88-103. Dumea, Emil, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Editura Sapienția, Iași, 2002. Idem, "Biserica Catolică, promotoare de cultură în Moldova în sec. al XIX-lea", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (Serie Nouă), Teologie Romano-Catolică, Tom II, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007, pp. 5-20. Dumea, Marius-Claudiu, "Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 141-152. Dumitrescu, Andrei, "Cultura în presa catolică din Moldova", în Buletin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura", II, în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. Moraru, Alois, "Incursiune în istoria celor 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași", în Buletin istoric, nr. 5, Iași, 2004, pp. 7-44. Idem, "Prezența Societăți lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4, Iași, 2003, pp. 34-63. Idem, "Prezența Societății lui Isus în Moldova", în Buletin istoric, nr. 4, Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
imaginea pozitivă, elogiul, instituția de profit, iar pe de altă parte imaginea negativă, subminarea, industria deculturalizată. Iată caracteristici ale mass-mediei văzute ca benefică, respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem. 97 Gaudium et spes, 5-7 (http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/ documents/ vat-ii cons 19651207 gaudium-et-spes en.html), consultat în data de 11.06.2012, ora 00.17. 98 Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura", în Pro Memoria, nr. 3, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2004, p. 265. 99 Mijloacele de comunicare în masă au reprezentat un progres impresionant al societății moderne. Ele reuneau inteligența umană și talentul artistic cu inovația tehnologică, având un rol major în formarea culturii moderne. Mass-media nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1850-1866, (se va cita în continuare Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet...) Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48), pp. 69-76. 258 Conform recensământului din anul 1930, 7,9% din populația țării erau credincioși greco-catolici (aproximativ 1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151) Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1,5%), Muntenia 20.826 (1,6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în tabloul minorităților cu 4,1%, după maghiari (7,9%). Referitor la confesiunea catolică, existau aproximativ 7,9% greco-catolici (1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151 catolici). În arhidieceza de București existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din care aproximativ 9000 germani (Recensământul General al Populației României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, nr. 3, 1914. 501 Idem, nr. 1, 1915. 502 Idem, nr. 2, 1915. 503 Idem, nr. 1, 1916. 504 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner (1911-1931)" în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, editor Dănuț Doboș Eugen Bartoș, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 35-63 505 AARC București, Fond Netzhammer, cutia XIX, documentulul 3840. 506 Dănuț Doboș, "Administrația...", p. 43. 507 N. Netzhammer și Krista Zach, Raymund Netzhammer Episcop în România, vol I, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 837. 508 Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]