6,798 matches
-
de fericire și teamă. Oare mai ai cămașă în care înveleam nopțile crestate ... Citește mai mult Unde ai lăsat cămașa în careînveleam uitarea,dar glasul acela de pasăre albăcare trezea steleledin marea gândului meu?Poate mai ai surâsul acelasăpat pe ruinele sufletului,ce ocrotea floarea de asfalt,care creștea la barieradintre lumile noastre.Spune-mi, ochii tai, din careplecau tăcerile reci și lungica două petroliere furate,ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămaslângă izvorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Placido Domingo", observă M.M. * FLACĂRA din iulie a avut ideea de a porni pe urmele lui... Jules Verne. Un reportaj de Paul Agarici redescoperă (pentru mulți, descoperă) prototipul real al Castelului din Carpați. E vorba de un castel, azi în ruine, din Țara Hațegului, ridicat în secolele XII-XIII de familia Cândea (devenită în secolul XV Kendeffy). Romancierul francez a avut informații excepționale de la una din ultimele proprietare ale castelului, care i-a fost prietenă și care trăia la Paris. Reporterul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
română la câteva universități din SUA și Marea Britanie. Din 1970 până în 1974 trece prin funcțiile de redactor-șef al Editurii Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al unei case de filme. A murit în timpul cutremurului din 1977, sub ruinele blocului Scala din București. Debutează la 9 iulie 1964 în „Gazeta literară” cu schița Timbrul, apoi mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte, romanul Vestibul, apare în 1967 și este distinsă cu Premiul Uniunii
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
special de limba germană, remarcabile fiind versiunile din Ștefan Zweig. SCRIERI: Triumful neființei. Fantezii, Iași, 1913; Sonetele nebuniei, Iași, 1914; Nebunia, București, 1915; Soare-Răsare. Schițe, legende și însemnări japoneze, Iași, 1918; Literatura războiului și era nouă, București, 1919; Coloana printre ruini, București, 1921; Principiile umanitariste, București, 1922; ed. (Die Grundsätze des Humanitarismus), Viena, 1925; Umanitarismul și Internațională intelectualilor, pref. Georg Fr. Nicolai, București, 1922; Peregrinari, București, 1923; Petru Arbore, I-III, București, 1924; Umanitarism și socialism (în colaborare cu Lothar Rădăceanu
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
real. Legile imuabile care guvernează societatea omenească au învins pe atentatorii la libertatea omului și la înclinarea lui genetică spre proprietate. Dacă Bârladul a ajuns pe o anumită culme a culturii, și a fost scos din anonimatul milenar, întunericul și ruinele lăsate de năvălitorii turci și tătari, incendii și cutremure, acest urcuș în timp s-a împlinit prin voința unor personalități luminate despre care autorul amintește în prefață: Pălădeștii, Epurenii, Sturzeștii, Cantemirești, Rosettiștii, Cantacuzinii, apoi Al.Ioan Cuza, Gheorghe Codreanu, Stroe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
cristologică pe care o au Tertulian, Irineu și Hipolit. Cât despre mitul Anticristului, el este abordat dintr‑un unghi complet diferit de cel al lucrării noastre. Este vorba de „Anticristul ca restitutor iudeu, care promite să refacă cetatea palestiniană în ruine”. „Problema venerării Țării Sfinte, scrie Heid, va constitui axa principală și punctul de referință constant: ce anume au în comun Ierusalimul și Iudeea cu eshatologia creștină primară? Sunt ele colaterale acesteia sau esențiale? Iată de ce în subtitlu este sugerată o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ΦφΒ∑ 6∀ℜ ΦΛ<∴Τ< ΒΔ≅∃8Ζ:∀ϑ∀ - 8,23). În capitolul 8,14, întrebarea primise deja răspuns (prin cuvintele unui sfânt): „Două mii trei sute de seri și dimineți”, adică 1150 de zile. Capitolul 9 pornește de la profeția lui Ieremia despre „ruinele Ierusalimului” („șaptezeci de ani”) care este tâlcuită de arhanghelul Gavriil în felul următor (9,24‑27): Șaptezeci de săptămâni au fost rânduite pentru poporul tău și pentru cetatea ta cea sfântă ca să se împlinească păcatul și să se pecetluiască păcatele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ți‑a spus că l‑a crescut cu trudă, era vorba de vremea în care Ierusalimul era locuit. În sfârșit, atunci când ți‑a spus: «Fiul meu, intrând în odaia de nuntă, a căzut mort», nenorocirea care l‑a lovit arată ruina Ierusalimului”. Mama îndurerată ar fi, așadar, cetatea Sionului sau Ierusalimul ceresc, în timp ce fiul său mort la nunta sa închipuie Ierusalimul pământesc. Irineu simplifică lucrurile, aplicând acestui episod o grilă de interpretare creștină, potrivit căreia Ierusalimul pământesc este blestemat, căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mult asupra analogiei dintre regimul actual și cel de la sfârșitul veacurilor, Hipolit nu merge până la identificare. Roma nu este regatul Anticristului, după cum nici acesta din urmă nu va fi simpla copie a Romei. Tiranul eshatologic își va clădi pseudoimperiul pe ruinele și după modelul legislativ al imperiului fondat de Augustus, el însă va fi un rege de origine iudaică (din tribul lui Dan: cap. 14-15). Pentru explicarea „semnului de pe mâna dreaptă și de pe frunte” de care vorbește Apocalipsa 13,16, exegetul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și distrugerea templului de către Titus. La scurt timp după aceasta, un rege „din Italia” (Nero) va fugi în ascuns dincolo de Eufrat și se va pregăti de luptă. Confruntarea eshatologică va fi precedată de un cutremur cumplit care va transforma în ruine Salamina și Pafos; insula Cipru va fi inundată. În fruntea armatei orientale, Nero va distruge mai întâi Antiohia, va pustii apoi Roma, mutând capitala veche în Orient (la drept vorbind, textul este foarte obscur: versurile 137‑141). În versurile 137
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nici o lege; „dreptatea” se va face prin uis și audacia. Non fides in hominibus, non pax, non humanitas, non pudor, non ueritas erit atque ita neque securitas neque regimen neque requies a mallis ulla (7, 15). Pământul va ajunge în ruină din pricina războaielor; pașnicii lucrători ai pământului vor deveni războinici nemiloși; câmpurile vor fi lucrate cu arme și udate cu sânge: tum peragrabit gladius orbem metens omnia et tamquam messem concta prosternans (ibidem). Elementele amintite compun imaginea degradării morale a oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceea ce se numește Dumnezeu sau se cinstește cu închinare, așa încât să se așeze el în templul lui Dumnezeu, dându‑se pe sine drept dumnezeu”. Există două soluții care se bucură de o largă recunoaștere. Cuvântul „templu” se referă fie la „ruinele templului ridicat de Solomon”, fie la Biserica lui Cristos. Nici una dintre semnificații nu îl mulțumește însă pe Augustin, care pare să încline către o a treia, mai subtilă, bazată pe o interpretare de ordin filologic. Potrivit acesteia, Anticristul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Demetrianum, passim. Într‑adevăr, în cartea a IV‑a a Oracolelor sibiline este vorba despre un „conducător roman” care va veni din „Siria” și care va „trece prin foc templul Solymes”, „va masacra mulțime de oameni și va preface în ruine ținutul iudeilor” (IV, vv. 125‑127). . Is. 41,2‑4.25; 44,28; 45,1. El este menționat cu discreție în anumite scrieri apocaliptice iudaice, cum ar fi, Or. sib. (III, vv. 286‑287). . Un singur martor eshatologic apare, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină/ Căci templul se preface cu-ncetul în ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion Vinea, o prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice, iar în Dedicație, o erotică de N. Davidescu, versul central e „Și-n sufletu-mi prea sunt adânci ruine
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină/ Căci templul se preface cu-ncetul în ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion Vinea, o prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice, iar în Dedicație, o erotică de N. Davidescu, versul central e „Și-n sufletu-mi prea sunt adânci ruine”. S. obține colaborarea sau acordul de reproducere de la scriitori notorii din școala macedonskiană și minulesciană, nu și din grupul simboliștilor
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
ruină”. Și debutul publicistic absolut al lui Ion Vinea, o prelucrare după Albert Samain, Cetate moartă, exprimă aceeași detresă a ruinelor tragice, iar în Dedicație, o erotică de N. Davidescu, versul central e „Și-n sufletu-mi prea sunt adânci ruine”. S. obține colaborarea sau acordul de reproducere de la scriitori notorii din școala macedonskiană și minulesciană, nu și din grupul simboliștilor „academici” de la „Vieața nouă”. Spirit tutelar, Al. Macedonski acceptă prezența pe prima pagină, în numărul 2, cu violentul poem Ură
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Noile nuclee tematice, care vor domina textele de acum înainte (golul, rugina, dezamăgirea, ratarea, tristețea, inutilitatea), se impun într-un univers saturat de „frig/ tăceri terifiante / lucruri ieftine / fețe bătrâne / case de nebuni cu porțile vraiște / gesturi fluctuante / erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor, când printre versuri suave și metaforice se poate strecura amenințător o „armată a 14-a” dintr-o realitate „imediată”. Poemele din celelalte două cărți, Noaptea când soclurile își recrutează
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
vieții. G. D., intelectual de formație umanistă, fost diplomat și profesor universitar, a decis ca la Împlinirea vârstei de 80 de ani să-și Întrerupă viața, considerând, din punct de vedere moral, că este absolut inutil și degradant să aștepte ruina fizică și intelectuală pe care o va aduce bătrânețea. În ultimii zece ani ai vieții sale s-a gândit la acest moment, pe care l-a pregătit minuțios. Etapele acestei pregătiri pot fi urmărite În corespondența pe care G.D. a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna cea mare a fulgerătorului Jupiter; Dacă lumea s-ar nărui frământată Ruinele ei l-ar lovi neînfricat.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întors din Alexandria, mi-am stabilit domiciliul În partea de est a Libanului, Începând să-mi exercit profesia Într-un mic oraș, Sahli, minunat situat În apropierea văii Baalbekului, unde, În pofida timpului, se Înalță din pământ, asemenea unor stânci, faimoasele ruine ale templului soarelui (Heliopolis), admirate și acum de călători ca unul dintre cele mai remarcabile monumente ale Antichității. Doctorii Hemprich și Ehrenbergtc " Doctorii Hemprich și Ehrenberg" Întrucât locuiam În apropiere, i-am Însoțit atunci pe cei doi naturaliști prusaci - dr.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
luăm masa de prânz, care consta din orez cu unt, biscuiți și fructe uscate. Seara nu aveam voie să facem focul, să cântăm sau să fluierăm. În stânga noastră, la o distanță de aproape douăsprezece sau cincisprezece mile, am văzut faimoasele ruine de la Palmira. Până În cea de-a noua zi a călătoriei noastre nu am Întâlnit nici oameni, nici păsări sau animale sălbatice - când, pe neașteptate, În Întunericul nopții, s-a Întâmplat să nimerim Într-un loc situat Între două dealuri joase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de câteva ore. Buna primire a dr. Swoboda la Bagdadtc "Buna primire a dr. Swoboda la Bagdad" La răsăritul soarelui ne-am trezit pentru de a ne continua drumul. Cum am deschis ochii ne-am uitat de jur-Împrejur și am văzut niște ruine vechi situate pe un loc Înalt, numite Burj-Nimrud. Ceva mai departe am zărit cupolele aurite și minaratele din Kerbala, unde se află sfintele morminte Închinate de șiiți (persani) martirilor lor, imamii Hassan și Hussein, amplasate pe malul drept al Tigrului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau, mai bine zis, bărbierii arabi - păliră În umbra ei. La acea vreme pașa Daud purta război Împotriva arabilor pe teritoriul dintre Tigru și Eufrat și, la cererea ministrului, am fost trimis În Hilla, unde am avut ocazia să văd ruinele vechiului Babilon. Pe drum, Între Bagdad și tabăra militară, am avut În fața ochilor un spectacol Îngrozitor: o piramidă construită din câteva sute de capete ale rebelilor arabi 87. Din Hilla am urmat expediția numai până la Sugeshuck (Schuka-Shu), când pașa mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aflau În drum spre Anglia, pe uscat. Acestora le-am vândut cei doi cai arabi pe care Îi aveam și, cunoscându-ne astfel unii pe alții prin intermediul acelei tranzacții, am hotărât să călătorim Împreună cu ei până la Șiraz, unde am vizitat ruinele de la Persepolis, după care ne-am despărțit. În această călătorie am avut ocazia să aducem un mare serviciu tovarășilor noștri de drum (și anume acela de a le salva bagajele din mâinile hoților), fiind În același timp și martorul proverbialei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca și cum măruntaiele ne-ar fi fost străpunse de niște cuțite ascuțite, comparația rămâne totuși cu mult În urma realității. La Berlin m-am Întâlnit cu un vechi prieten, doctorul Ehrenberg, naturalistul, pe care-l Însoțisem cu mulți ani În urmă până la ruinele din Baalbeck 199. Se bucura de o sănătate excelentă și am conversat despre acea călătorie. Doctorul Hemprich Însă, care fusese pe atunci tovarășul său de drum, părăsise deja această lume. Medicamentele homeopatice ale dr. Lehmann, la Köthentc "Medicamentele homeopatice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]