6,594 matches
-
de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt este necesară și ea trebuie să fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care antrenează o birocratizare excesivă și o iluzie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
senzaționaliste sau justificările pentru refuzul acțiunii. Pentru a înfrunta aceste două pericole, trebuie să evaluăm fenomenul. Metodele de măsurare există, au fost demonstrate, am arătat importanța (nu exclusivă) a anchetelor de victimizare. Aceste anchete trebuie să devină de acum o rutină, dar una independentă, nu administrativă (ceea ce nu împiedică realizarea și a unei statistici administrative). Toată lumea știe despre violență, atunci de ce o asemenea teamă, o asemenea lașitate politică, decât dintr-o supunere birocratică? Necesitatea de a contabiliza pentru a situa importanța
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numai cu tine însuți după ce abia fuseseși operat de viață, cum te-ai cărat pe tine, și așa cum a trebuit, ai fost pus la uscat alături de o grămadă de oameni proaspăt incinerați. TATĂL LUI MARIEDL: Era asemenea unei razii de rutină a ghinionului. Ghinionul: Excitanta subterană a norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
amplasării și de ce a reacționat cu o asemenea panică, în momentul cînd a fost anunțată blocada. PARADIGMA CIBERNETICĂ: PROCESUL ORGANIZAȚIONAL Asumpții Procesul organizațional (Allison) sau paradigma cibernetică (Steinbruner 1974), modelul II din acest capitol, se concentrează asupra rolului procedurilor de rutină în luarea deciziilor. Mecanismul deciziei cibernetice funcționează după principiul unui algoritm. Cei care iau deciziile au un repertoriu dat de operații pregătite pentru implementare. Se alege o anumită cale de acțiune, după o verificare a mediului exterior din punct de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este divizată în părți mai mici, ale căror elemente sînt mai puțin contra-dictorii și care pot fi agregate într-o decizie procedurală finală. Organizarea birocrațiilor moderne este o consecință logică a acestui fenomen. Decidentul este ulterior constrîns de procedeele de rutină pe care birocrația le folosește atunci cînd adună și distribuie informații. Al doilea principiu al procesării este strîns legat de deja celebrul concept al așa-numitelor proceduri de operare standard. Acestea sînt procedee de rutină care îl constrîng pe cel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ulterior constrîns de procedeele de rutină pe care birocrația le folosește atunci cînd adună și distribuie informații. Al doilea principiu al procesării este strîns legat de deja celebrul concept al așa-numitelor proceduri de operare standard. Acestea sînt procedee de rutină care îl constrîng pe cel care ia deciziile, fie prin limitarea interpretărilor posibile ale informațiilor existente, fie prin oferirea doar a anumitor opțiuni, pentru implementarea alegerilor făcute. Două bune ilustrări ale repertoriului fix de acțiune sînt oferite de exemple istorice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
satisfăcătoare. Al patrulea și ultimul principiu de procesare este coordonarea. Dacă organizările complexe tind către producerea unor decizii coerente, este necesar ca activitățile fragmentate să fie coordonate la un anumit nivel. Coordonarea nu înseamnă integrare, ci doar că procedurile de rutină au o anumită coerență logică. Totuși, din moment ce simplitatea deciziei individuale este necesară pentru procesarea informației, coordonarea este destul de rigidă, inflexibilă și puternic structurată. O dată instalate, aceste proceduri de rutină pot fi cu greu eliminate. Cuba: a doua interpretare La 24
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
anumit nivel. Coordonarea nu înseamnă integrare, ci doar că procedurile de rutină au o anumită coerență logică. Totuși, din moment ce simplitatea deciziei individuale este necesară pentru procesarea informației, coordonarea este destul de rigidă, inflexibilă și puternic structurată. O dată instalate, aceste proceduri de rutină pot fi cu greu eliminate. Cuba: a doua interpretare La 24 octombrie 1962, existau șase amplasamente pentru rachete cu rază medie de acțiune, cu patru poziții de lansare și reîncărcare. Din totalul de 48 de rachete, 42 erau prezente. Ele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conflictul dintre diverși lideri. Relația modelului III cu modelul II (procesul organizațional) poate avea forme variate. Pe de o parte, modelul II poate reliefa motivele dificultăților pe care le întîmpină liderii, atunci cînd încearcă să forțeze organizațiile să funcționeze împotriva rutinelor și scopurilor lor prestabilite. Pe de altă parte, liderii au autonomie în acțiune atîta timp cît ei au un cuvînt de spus în legătură cu care organizații pot intra în joc și cu ce proceduri operaționale. Cuba: a treia interpretare De vreme ce pînă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ci statutul său definitoriu pentru disciplină. Modele complementare? Deși nu s-a enunțat în mod explicit, cele patru modele pot fi combinate în trei feluri. Primul vizează aria din ce în ce mai restrînsă: modelul I arată contextul general al deciziei, modelul II prezintă rutinele organizaționale care "produc" informații, alternative și acțiuni. Modelul III se concentrează, în cadrul modelului II, asupra liderilor individuali și a negocierii dintre ei. Modelul IV se ocupă de procesele cognitive din mintea respectivilor lideri (Allison 1971: 258). Un al doilea mod
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca adversarii realismului să nu fie dați la o parte, cu timpul ea a devenit o binevenită barieră împotriva oricărei critici și o bună justificare pentru rutina academică. Politica sferelor academice de influență s-a acoperit cu o poleială kuhniană întrucîtva științifică (vezi și Kratochwil 1993: 68). Această evoluție a arătat cum, într-o criză paradigmatică, disciplina a început să-și pună în discuție fundamentele și să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
malefici, care își tăinuiesc în mod voit puterea. Ea vede această putere ca fiind reprodusă social prin practicile comunității internaționale a realiștilor (Ashley 1989). Este vorba de o formă de putere impersonală (Guzzini 1993, 1994b). Ea constă în practicile de rutină ale comunității, în înțelegerile sale evidente și luate de-a gata. O analiză a puterii intersubiective trebuie să ia în considerare nivelul metateoretic, care stă la baza analizei realiste și a politicilor sale deliberate. "Teoria cunoașterii este o latură a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Inspirat de abordarea inițiată de Crozier, Jean-Pierre Worms a efectuat un studiu empiric asupra prefecturii și al legăturilor acestora cu restul sistemului administrativ 9. Worms a găsit organizarea prefectorală ca pe o lume închisă marcată în special de operațiuni de rutină, dar care ducea lipsa resurselor de bază și care se baza pe sistemul politico-administrativ din exterior pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile. Acest lucru l-a determinat pe Worms să aprofundeze analiza, cu scopul de a dezvălui legăturile dintre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lor și încetează să coopereze cu grupul, ori în cazuri extreme, nu mai participă la activitatea acestuia. Grupurile care au numai lideri expresivi pot avea o atmosferă emoțională bună, dar în schimb să nu facă nimic. Chiar sarcinile esențiale, de rutină, menite să mențină grupul pot rămâne nefăcute, în cele din urmă amenințând chiar existența grupului. Deși un grup, ca să fie eficient, are nevoie de ambele tipuri de conducere, rar se pot găsi ambele tipuri în aceeași persoană. Unele societăți au
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
început să adopte forme mai puțin centralizate de organizare a muncii. Dar măsura în care birocrația este o formă eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să rezolve probleme de rutină potrivit unui set cunoscut de instrucțiuni. Când se confruntă cu o situație neprevăzută în instrucțiuni, ele au probleme serioase. Unul din motive este tendința fiecărei persoane din organizație să transmită altora responsabilitatea unei astfel de decizii deoarece este posibil ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mare din sarcinile gospodăriei, totuși ei nu consumă tot așa de mult timp cu aceste obligații ca și femeile, chiar dacă soțul și soția sunt amândoi angajați. Multe din sarcinile pe care ei le fac, tind să fie de mai puțină rutină și mai atractive. În plus, soții invocă lipsa de pricepere în acest domeniu. Un studiu făcut de americani în 1985 a găsit că bărbații căsătoriți ai căror soții nu sunt angajate, cheltuiesc cu sarcinile gospodărești aproximativ 45 de minute pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
casnice prestate (pentru mai multe informații, Hersch, Stratton, 1994, p. 120-124; Hersch, Stratton, 2002, p. 221-223; Teșiu, 2004, p. 108-111; DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1050). Activitățile atribuite femeilor sunt de cele mai multe ori caracterizate printr-o frecvență și un grad de rutină mult mai mari decât muncile domestice tradițional îndeplinite de bărbați (DeMaris, Longmore, 1996, p. 1044-1045). Această lipsă de energie și timp afectează calitatea și cantitatea prestației femeilor pe piața muncii. O consecință suplimentară a repartizării muncilor casnice femeilor în virtutea „naturii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ceilalți au avut mai mult sens pentru căutarea sa. FLEXIBILITATEA Construirea unei noi cariere sau găsirea unui tip nou de muncă pot fi dificile în absența flexibilității. Poate că preferați mai multă ordine și, ca urmare, sunteți atașat de o rutină care vă permite aproape întotdeauna să știți unde vă veți afla și ce urmează să faceți. Din păcate, un astfel de stil de viață previzibil este greu de obținut în multele etape ale căutării unui loc de muncă potrivit. În cadrul
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
diferențele marcante În ceea ce privește relațiile dintre om și organizație. Managementul taylorist reduce lucrătorul salariat la un simplu „executant cât mai disciplinat” și, prin aceasta, pun În evidență un model simplu de management bazat pe cerințele locului de muncă, disciplină și control, rutină și ierarhie. În serviciile publice, acest tip de management poate fi aplicat cu bune rezultate doar În unele sectoare care, prin natura lor, implică activitatea rutinieră (ca de exemplu, În trierea scrisorilor primite de la cetățeni). În asemenea posturi, termenul clasic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
structurile și comportamentele necesare pentru a ajuta la crearea de îmbunătățiri incrementale vor tinde să fie încorporate în procedurile de funcționare standard zilnice ale organizației. Proiectele mai radicale pot necesita atenție mai specială. Organizația poate avea nevoie să revizuiască întreaga rutină folosită pentru conducerea inovației, când se confruntă cu condiții discontinue și regulile jocului se schimbă. În literatură<footnote Ford, B., „Innovation Key to Ford’s Future. Commitment to Hybrids to Grow”, September 21st 2005, http://media.ford.com Capitolul 2
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
perspectivă mult mai largă și mai complexă. Putem gândi inovația ca două moduri complementare. Primul poate fi numit „facem ceea ce facem, dar mai bine”, sau „o stare stabilă”, când inovația are loc într-un cadru definit, în jurul căruia pot funcționa rutinele de bună practică. Acesta este în opoziție cu inovația „a face diferit”, în care regulile jocului se schimbă (de exemplu, datorită mutațiilor majore tehnologice, ale pieței, politice) și în care managementul inovației este mai mult un proces de explorare și
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
slăbiciuni în modalitatea în care este asigurat managementul procesului. Succesul în inovare pare să depindă de două ingrediente-cheie: resursele tehnice (persoane, echipament, cunoștințe, bani etc.) și abilitățile organizației de a asigura managementul lor. Toate acestea produc întoarcerea la conceptul de rutină. Organizațiile dezvoltă modalități particulare de comportament care devin „modul în care facem lucrurile pe aici”, ca rezultat al repetării și consolidării. Aceste modele reflectă un set de bază al părerilor împărtășite în ceea ce privește lumea și modalitatea prin care îi facem față
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]