3,819 matches
-
se vede curat că numai versiunea a doua e cea adevărată și că [cea] dentîi e pozitiv o greșeală de condei. Cât despre noțiune și reprezentațiune comună nu ne-om certa de loc cu d-nul recenzent, numai pentru că ne sânt foarte indiferente ideile d-sale filozofice. După noi orice reprezentare comună e abstracție, orice abstracție noțiune, orice noțiune cuprinde esența sau, daca poftește, chintesența lucrurilor. Daca d-nia lui confundă așa-numita "phantasma" cu reprezentarea comună nu e vina noastră, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
naște înăuntrul acestor figuri modurile lor de combinare. {EminescuOpIX 486} Figura întîia urmează aceste două principii: 1) în ceea ce-i conținut întregul e conținută și partea lui. 2) De la ce-i esclus întregul e esclusă și partea lui. Aceste principii sânt identice cu dictum de omni et nullo (menționat în nota paragraf 28). Figura întîia e firească, pe când celelalte sânt mai mult ori mai puțin artificiale; din care cauză adevărul celorlalte se cearcă prin reducerea lor la cea dentîi, o procedură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
paragraf 28). Figura întîia e firească, pe când celelalte sânt mai mult ori mai puțin artificiale; din care cauză adevărul celorlalte se cearcă prin reducerea lor la cea dentîi, o procedură pe care vom dezvolta-o mai jos. Modurile acestei figuri sânt în număr de patru și se numesc: Barbara (aaa), Darii (aii), Celarent (eae), Ferio (eio). În aceste cuvinte numai inițialele și vocalele sânt importante; cele din urmă arată cantitatea și calitatea celor trei judecăți din silogism, cele dentîi reducerea. ["A
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reducerea lor la cea dentîi, o procedură pe care vom dezvolta-o mai jos. Modurile acestei figuri sânt în număr de patru și se numesc: Barbara (aaa), Darii (aii), Celarent (eae), Ferio (eio). În aceste cuvinte numai inițialele și vocalele sânt importante; cele din urmă arată cantitatea și calitatea celor trei judecăți din silogism, cele dentîi reducerea. ["A TREIA FIGURĂ... "] 2257 A treia figură e aceea în care medius e subiect în amândouă premisele, deci: M [plus] S M [plus] S
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deci: M [plus] S M [plus] S M - S M - S M [plus] P M - P M [plus] P M - P Regulele sînt: 1) Minora trebuie să fie afirmativă. 2) Nu se poate conclude decât particular. Modurile ae și ao sânt escluse prin regula întîi, care zice că minora nu poate fi negativă. aa și ea sânt escluse prin reg[ula] 2, care zice că concluzia nu poate fi generală. Deci rămân 6 moduri. [... ] Exemple: Pentru Darapti: Divizibilitatea materiei în infinit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt escluse prin reg[ula] 2, care zice că concluzia nu poate fi generală. Deci rămân 6 moduri. [... ] Exemple: Pentru Darapti: Divizibilitatea materiei în infinit este nepricepută. Divizibilitatea materiei în infinit este foarte sigură. Există deci lucruri foarte sigure cari sânt nepricepute. POMOLOGIE 2257 Mai întîi o mică observație filologică. Pomologie e un cuvânt hibrid, pe care autorul ar fi trebuit să-l eviteze cum trebuiesc evitate toate hibridele. Oare s-ar putea zice Dumnezeologie m loc de teologie sau s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei zestre de la moși strămoși, pe când partea traductibilă este comună gândirii omenești în genere. Precum într-un stat ne bucurăm toți de oarecari bunuri cari sânt a tuturor și a nimănui, ulițe, grădini, piețe, tot astfel și în republica limbelor sânt drumuri bătute cari sânt a tuturor, adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine; iar acasă la dânsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate. {EminescuOpIX 488} ["ÎN IAȘI EXISTĂ O ASEMENEA... FOAIE... "] 2257
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
omorâți puțina încredere ce o aveau puterile în noi, garanția esistenței noastre naționale, pentru a nu ajunge nicăiri - asta e crud. Apoi ne-ați jucat guvernul în mâna unor oameni dintre cari unii nu au doar alt merit decât că sânt sămânța urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele despre cari dispune". Primind comitetul această sarcină grea, pășește de nou, rezolut și plin de însuflețire, la realizarea scopului măreț. În darn sânt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet, în darn este zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o națiune întreagă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strălucite în viitor, zicem toate acele neamuri s-au șters de pe fața pământului ca colbul suflat de vânt. Dar dacă prima condițiune a constituirei și consolidărei unui popor este patria, nu mai puțin important pentru dânsul și pentru traiul său sânt luptele și frământările ce trebuie să susție în fața sămînțiilor străine cari îl încungiură și-i amenință pe tot momentul cu pieire clădirea ce și-a făcut. Aceste lupte și frământări se conduc și se operează de oameni mari, cari la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastră! "La lucru dar barbați și femei, tineri și bătrâni ", ne strigă puternica voce a secolului al nouăsprezecelea. Departe de noi odihna zădarnică! Departe de noi îndeletnicirile frivole și stricăcioase intereselor noastre naționale! Să lucrăm, dar să lucrăm inspirați de sântul glas al patriei, să asudăm dar sudoarea noastră să se scurgă pentru interesele neamului românesc. Un model de lucrare pentru binele poporului nostru este Serbarea de la Putna, care a reîmprospătat în mintea fiecăruia român memoria sfântului erou Ștefan cel Mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate ajunge prin canalizare și îndestulare cu apă. După espunerea celui mai nou sistem de canalizare, d-rul propune ca aceasta să aibă preferență înaintea iluminărei cu gaz, care i se pare mai mult un lux decât o necesitate. Aceste propuneri sânt deocamdată de domeniul proiectelor problematice. Cel puțin dacă îndestularea cu apă de băut ni se pare lesne de realizat, canalizarea orașului Cernăuți ar prezenta, din contra, atâtea greutăți tecnice de realizare încît [se] mai poate ca foloasele aduse să nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le alcătuiesc. Teologii ocârmuiesc machinurile și filozofii sânt privitorii. Bogații prind locurile, cei puternici apucă locul cel mai înalt, și la pământ sânt saracii. Muierile aduc răcoreală și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zăbavă cu liniște să se puie într-un unghi mic de unde să poată cu odihnă ca să fie privitoriu și unde să nu fie nicidecum cunoscut, ca să poată fără de grijă a o batjocori după cum i se cade. Nu mai puțin interesante sânt proverbele românești asupra comediei cei de obște. Iată cîteva: Lumea-i ca o oglindă în care se gătește omul ca să arăte precum nu este, ea-i ca o comedie în care fiecare joacă rola sa și unde cel mai de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în colecțiunea lui Naruszewicz, și nu numai acestea, dar încă multe altele, cari rămâneau până aci cu desăvârșire necunoscute, începînd de la anul 1378 până la începutul secolului trecut, până la epoca finală a relațiunilor politice între români și Polonia. Cele mai vechi sânt scrise în limba slavă ecleziastică și unele latinește; de la secolul 16 încoace se înmulțesc actele latine și apar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între țările române și Polonia, descripțiuni de ambasade, epistole etc.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încoace se înmulțesc actele latine și apar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între țările române și Polonia, descripțiuni de ambasade, epistole etc., dar și unele acte d-un caracter cu totul neinternațional, precum sânt mai multe hrisoave de donațiune ale domnilor moldovenești din secolul 15, importante pentru istoria noastră internă. În total se află aproximativ peste 2000 documente relative de-a dreptul la România. În trei săptămâni d-lui Hasdeu i-a fost abia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de esactitate, nu se poate esecuta cu o mare răpeziciune. Copiștii ingagiați s-au îndatorat a copia până la finea anului curent un număr aproximativ de 300 documente, rămânând celelalte pentru anul viitor. Copia fiecărui document, fie cât de lung, precum sânt bunăoară unele tratate și relațiuni de ambasadă, costă în termin meziu 1 1/2 florini. D. Hasdeu roagă ministeriul, pentru ca lucrarea să se poată începe imediat, de a i se libera suma de 1500 lei noi și d-a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Of, sânt satul de cele ce văd", zise el. -,. Cum? N-ai tot acel cimbru și trifoi? " - "Așa este, dar nu-s tot acele dobitoace. Când ai ști cu cine sânt silit să-mi petrec zilele! Vai mie! Nu mai sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale în loc să-și caute de treaba lor. Într-un cuvânt, dobitoacele din ziua de astăzi sânt așa de cu duh încît, de multul duh ce au, mai n-au nicidecum, și minteosul nostru măgar avea mai mult în vremea lui decât moinițele de acum. Eu sânt bătrân și nu mă pot deprinde cu toate aceste farafasturi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
extrașcolar, cel care le-a modelat, aproape în exclusivitate, imaginea despre regimul și persoana lui Nicolae Ceaușescu: "Ion Ceaușescu Pe vremea lui Ion Ceaușescu era mai bine fincă nu se plăteau la școală. Nu era ca în zilele acestea cum sânt acuma tot felul de golani. Dacă vrei să ieși din casă nu poți că sunt fel și fel de golani pe la colțuri. Iar pe vremea lui Ceaușescu erau de toate și nu erau așa scumpe cum sunt acuma te duceai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de comori. în afara majorității tipăriturilor, tot ce se află aici a fost adunat de pe o rază de circa douăzeci de kilometri în jurul Dăneștilor. Casa a fost compartimentată într-o mulțime de încăperi și de culuare ai căror pereți nu sânt altceva decât vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații.” Cercetând obiectele continua : „Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază Îsurpriză a surprizelor ! Î un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în alta ca pe-o frunză... Deodată am zărit o luminiță. M-am apropiat de lumină. Era o casă. Câinele a mai lătrat de două ori apoi a venit la mine și a început să se gudure așa cum fac când sânt bucuroși și cunosc oameni. I-am dat o bucată de pâine ce o cumpărsem din Iași. După lătratul câinelui a ieșit un bărbat din acea casă și a întrebat cine e acolo. Câinele îmi dăduse putere și curaj la fel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]