5,379 matches
-
moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte interesante, pentru a înțelege temeiul demersului nostru în legătură cu separarea din 1704. Domnul, suprema instanță de judecată a țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precizarea necesară că e vorba de nepoții de fiică ai Elencăi Manu, Catinca, măritată cu beizadeaua Grigore Suțu și nu din căsătoria Elencăi cu aga Grigore Suțu. Încă din timpul vieții Elencăi Manu constatăm că biserica a trecut în grija sătenilor, ajutați când și când de către familia Suțu. Așa s-a întâmplat în 1865 și în anii următori, când se înregistrează demersuri repetate către autoritățile în drept pentru repararea bisericii ce fusese închisă, „fiind în cea mai proastă stare și amenințătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul acestora va fi perceput de sătenii noștri și înțeles destul de târziu. Credem că așa se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au alăturat sătenii ce aparțineau de satul Slobozia-Torcești, respectiv Cătunașii și Murgoceștii. Ei fac propunerea înființării școlii la îndemnul autorităților de stat, urmare a adoptării Legii Instrucțiunii din 16/28 martie 1864, prin care se reglementa organizarea învățământului primar la sate, ce urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel în care și-au deschis cursurile imensa majoritate a școlilor sătești, chiar dacă deciziile ministeriale de funcționare au fost date mai târziu, în decembrie 1864 și la începutul anului 1865. S-au păstrat documente din care rezultă dificultățile, pe care sătenii trebuiau să le depășească, pentru a pune baze temeinice și durabile școlii, dificultăți generate și de o exagerată birocrație. Punem în atenția cititorilor o mică parte din textele ce se referă la școla incipientă umbrăreșteană. Încă din 20 august 1863
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adecvate pentru reușită. În acest sens trebuie interpretat textul unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se că „până în anul curent Districtul Tecuci n-au avut nici o școală sătească unde și fiii sătenilor să meargă a primi întâiele cunoștințe atât de trebuitoare fiecărui individ”. În continuare, arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire, această posibilitate, negăsindu-o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primi întâiele cunoștințe atât de trebuitoare fiecărui individ”. În continuare, arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire, această posibilitate, negăsindu-o decât numai la săteni, i-am sfătuit a se uni mai multi comuni (cătune, I.S.) pentru a contribui și a întreține câteva școli”, măsură ce se va aplica în majoritatea satelor din județul Tecuci, inclusiv de către umbrăreșteni. Primii care au răspuns îndemnului au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
abatere și intervenea cu autoritate, chiar dacă fapta aparținea cuiva mai sus ca noi.... Înclinarea spre poezie i-a devenit o adevărată pasiune... Cum a înțeles să-și îndeplinească misiunea de învățător, e ușor de închipuit, căci a reușit să mobilizeze sătenii la construirea unui local de școală, așa cum îl visase el, fiind atunci cel mai de seamă din comuna Umbrărești. Satul, descoperind în el pe cel mai de preț ajutor, l-a înconjurat cu o nețărmurită dragoste. Dar și devotamentul lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de interlocutorii noștri, care ne explicau că problemele de violență școlare sunt rare în Djibouti datorită acestei puternice legături cotidiene. Această legătură conștientă e totodată una organizată, ierarhizată și uneori structurată în asociații, cum este cazul foarte activei asociații a sătenilor din Adailou, asociația EVA, puternic implicată în școală. La Arhiba, ni se descrie un adevărat parteneriat cu cartierul: "La deschidere școlii, în fiecare dimineață, asociațiile din cartier (sunt patru sau cinci, dar cea mai importantă este asociația femeilor) se ocupă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu foarte mulți copii (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 1-2). Autorul articolului își amintește casa din satul în care a crescut, alături de „numai nouă” frați și surori, și de „mândria de a avea copii”, pe care părinții săi și ceilalți săteni o moșteniseră din tată în fiu. Evocarea este pretextul pentru o întrebare care avea să își găsească răspuns numai câteva zile mai târziu: Nu credeți, stimați cititori, că a sosit momentul să reînviem și tradiția respectului pentru casele pline de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
simplu funcționar (un ,,învățătoraș’’, cum se exprimă unii cu trimitere spre derizoriu). El, învățătorul, educatorul, trebuie să fie o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale. Nu-i este permis așadar să se compromită sprijinind pereții cârciumilor, sau rezemând gardurile sătenilor jinduind după fete frumoase și sprințare. Timp de peste treizeci de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aprofundare, de cunoaștere și de căutări asidue. În perioada de informare-documentare am fost sprijinit cu sugestii, date și informații, de către mulți fii ai satului: primarul Gheorghe Baban, viceprimarul Liviu Prosie, profesorul Gheorghe Gălățanu, casierul Mihai Bertea, medicul Izabela Andreiescu, săteanul Emil Țarălungă, contabilul Ioan Grigoreanu, avocatul Daniel Prosie, preotul Gheorghe Hodoba, tehnicianul veterinar Mihai Puțeanu, dirigintele oficiului poștal Nelia Puțeanu, agentul poștal Ion Samoilă, cântărețul bisericesc Mihai Nastor, învățătoarea Aurica Bertea, profesorul Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de doi ani. Pentru hârtiile scrise, era ajutat de un funcționar numit de consiliu, a cărui denumire a fost în timp, când secretar, când notar (acesta a fost, în comună, Tache Vasiliu). Până în 1908, primăria autentifica actele de împrumut ale sătenilor, până la valoarea de 300 lei, reprezentând valoarea unei perechi de boi și a unei vaci, acte de stare civilă, cu formule lungi, acte de învoieli agricole, acte juridice, certificate notariale și ținea evidența statistică a populației. La început, în fruntea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
jumătate a sec. al XIX-lea, satul să fie condus de către un vornic, care avea obligații juridice, fiscale, de poliție și, bineînțeles, administrative: întocmirea cislei (cotizației), strângerea și vărsarea dărilor, obligarea celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu sediul la Traian, ținutul Bacău), care erau conduse de priveghetori numiți de Domn, aleși dintre mazili 2 timp de trei ani, cu liopa (înștiințare prin voce). Ei strângeau dările și judecau neînțelegerile dintre săteni. Începând cu anul 1840, fiecare sat își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ion Cârlan din satul Banca-Tăvădărești. Dealu Perjului Numele satului vine de la un locuitor Perju, care se localizase pe acest deal. Primii locuitori ai satului n-au avut locuințele pe terenul actual al satului. Cu două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau locuințe în partea de est a satului actual, la circa 1,5-2 km, în mijlocul unor zone înconjurate de păduri, lucru dovedit și de obiectele descoperite de arheologi la Cioara. Aceste urme de locuire, care datează de două-trei mii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de teren arabil, pășune și pădure se numărau: preoții Ioan Huștiu, Gheorghe Ciuche, Vasile Ciuchi, învățătorul Nicolae Brăescu precum și Gheorghe Țarălungă, Vasile Huștiu, Demostene Ciuche, Costică Prosie, Costică Ifrim, V. Țopa, C. Lehănceanu și alții care-și lucrau terenurile cu sătenii din cătunul Valea Iepei și din Satu Nou, care nu dețineau pământ. Deținători de mori au fost: Iorgu Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teren sportiv și un cămin cultural (renovat în 2003). Mult timp, primăria nu a avut local propriu, funcționând în case închiriate la familia Diaconescu, apoi la Gheorghe Dimofte. Abia între anii 1910-1912 s-a ridicat localul pentru primărie, cu contribuția sătenilor și a parlamentarului Nicolae Brăescu. În 2003, vechiul local al primăriei a fost dezafectat, începându-se construirea unui local modern, cu etaj, la inițiativa primarului Gheorghe Baban și a consiliului coordonat de către acesta. Conform Constituției din 1923, dreptul de a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]