12,589 matches
-
18-a zi. După 4 săptămâni.. După 5 săptămâni, fetusul are 9 mm. Se pot distinge găurile unde se vor forma ochii, nasul și gura. După 40 de zile se formează placenta. Fetusul la 8 săptămâni este complet protejat în interiorul sacului amniotic. După 16 săptămâni, fetusul începe să-și exploreze propriul corp și împrejurimile cu ajutorul mâinilor. La 18 săptămâni, fetusul are aproximativ 14 cm. Poate percepe sunete din mediul exterior. Fetusul la 26 de săptămâni. Fătul are deja 6 luni. Mai
MIRACOLUL DIN NOI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353507_a_354836]
-
și Dumnezeul care ține lumea. Gabriel TUDOR: Din cauza anumitor cazuri de fraudă din trecut, sunt numeroase asociații umanitare acum care se luptă din răsputeri să câștige încrederea românilor. Cum credeți că putem depăși prejudecata potrivit căreia toate ONG-urile sunt saci fără fund și niciodată nu știi unde ajung banii pe care îi donezi? Pr. Constantin NECULA: ONG se numesc și cei care dau din gură și cei care muncesc. Ar trebui pentru ONG-urile care muncesc pe bune și ajută
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
a te orienta în recoltarea și condiționarea plantelor medicinale. Și dă-i cu normele tehnologice și standardele, de îl năucise pe bietul Mărășteanu. Însă el observase uimirea celor din depozit, precum și tăcerea suspectă a lor. Mai văzuse acolo și niște saci cu plante desfăcuți. S-a uitat în ei ,a comparat cu ce adusese el și, deși nu cunoștea standardele cu pricina, își dădu seama că este prostit. De asemenea, observă că depozitul nu era deloc plin. Atunci a prins curaj
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
face tot posibilul să vă ajute, dar vom fi nevoiți să vă plătim la ultima calitate din standard. De asemenea, cu scăderea procentuală corespunzătoare a conținutului mare de impurități. Dădu dispoziție să se facă verificarea calitativă cu mi-nu-ți-o-zi-ta-tee, la TOȚI sacii și să-i raporteze procentul total de scădere pentru calitate și impurități. Aceștia îngăimară un „am înțeles”, uitându-se suspect unul la altul. După ce doamna Virginica a plecat la birou, Mărășteanu a șoptit celor din depozit că „face cinste”, dacă
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
suspect unul la altul. După ce doamna Virginica a plecat la birou, Mărășteanu a șoptit celor din depozit că „face cinste”, dacă-i trece marfa la o calitate rezonabilă și cu un procent minim de scăzăminte, fără să-i mai verifice sacii. Evident că șeful depozitului a fost de acord, cu o condiție: să revină peste câteva ore, ca să-i dea procesul verbal de recepție și avizul semnat. --Până atunci, i-a șoptit o doamnă recepționeră, mai treci pe la șefa și...vezi
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
mâna!” și ieși din birou cu capul plecat. Când se duse la cumătra sa, aceasta l-a luat tare: --Cee? Mai vrei să-ți țin eu contabilitatea? Nici nu mă gândesc! Ești un nerecunoscător și interesat. După ce ți-ai văzut sacii-n car întorci spatele la cei care țin la tine. Până la urmă a îmbunat-o cu promisiuni și subînțelesuri vagi, care avură darul să reaprindă un licăr de speranțe în frumoșii ochi albaștri ai cumetrei. --Off! Ce mă fac eu
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
venit și Dora! Era atât de optimist că livrase plantele și urma să încaseze primele sume din afacerea lui de capitalist, încât zările destinului său i se păreau viorii și din ce în ce mai luminoase. --Zilele astea, își spuse, livrez și restul de saci din stoc, apoi mă interesez de unde să recoltez la toamnă bobițe de cătină albă. Ah, asta ar fi afacerea vieții mele! În toamnă pregătesc terenul de pe izlaz și îl plantez cu miraculoasa cătină. Doamne ajută! Dar...o să mă ajute? De ce
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 10. Capra redivivus După promisiunea primarului, Mărășteanu era liniștit și optimist. Recolta în continuare plante medicinale, le usca, le mărunțea și le ambala în pungi și saci. Reușise să facă o stivă destul de mare pentru două transporturi. Dăduse telefon doamnei Virginica, dar, dumneaei i-a spus scurt: momentan avem mașinile ocupate. Vă rugăm să mai așteptați! Și i-a închis telefonul. A-nțeles că scumpa doamnă este
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Pe vremea mea fiind copil L-am așteptat și am sperat Să-mi lase-n dar măcar un chil De portocale. M-a uitat. Pe vremea mea de fiu sărac Moș Nicolae n-a găsit Nimic și pentru mine-n sac Și niciodată n-a venit. Pe vremea mea erau bogați Dar mai săraci și omenoși Decât cei de acum stricați Și insensibili și burtoși. Pe vremea mea, îmi amintesc, Nu era bine, dar acum Este cumplit, toate lipsesc Și oamenii
MOŞ SĂRAC... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353002_a_354331]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MOȘ CRĂCIUN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului MOȘ CRĂCIUN Moș Crăciun, Moș Crăciun, Tu ești darnic și ești bun, Să-mi aduci, dacă se poate, Mai mulți saci cu sănătate! Și la prietenii mei buni, Să vină mai mulți Crăciuni, Plini de daruri, cu de toate, Cu ani plini de bunătate... A plecat o știre-n lume, Ca și altele pe drum, Prin cuvinte mi se spune, Va
MOŞ CRĂCIUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354323_a_355652]
-
au uitat de țara noastră e așa de frumoasă deși nu este prea mare, este cam ... a șaptea țară ca mărime... dar are în ea tot ce îi trebuie, cum cineva spunea: „Maica Domnului trecând peste țara noastră a dezlegat sacul cu toate bunătățile”. Pentru că acolo avem munți care zgârie norii. avem râuri care ca spițele unei roți adună apele și le duce la Mare, la Dunăre. Și Dunărea duce la Marea cea Bătrână, mai departe... Suntem unul dintre popoarele care
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
copacilor nici nu știu că nu sunt văzute nici nu vor tac și cresc li se rup pălăriile roșii acrobatice tumbe dezleagă lacrimile în diminețile cu rouă trup de gând răsucesc toate într-un glas uitat anotimpuri trec... ele în sacii de pânză șoptesc apoi cântă de bucuria așchiilor de viață da. iubirea pământeană o aud ca pe o caracatiță cu aspect de gând cum foșnește în rădăcinile ciupercilor mereu culese nealese ridicate aruncate în sacii logic aranjați în camioanele indiferenței
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]
-
uitat anotimpuri trec... ele în sacii de pânză șoptesc apoi cântă de bucuria așchiilor de viață da. iubirea pământeană o aud ca pe o caracatiță cu aspect de gând cum foșnește în rădăcinile ciupercilor mereu culese nealese ridicate aruncate în sacii logic aranjați în camioanele indiferenței acum tac. zgomotul sperie pământul iar trunchiurile copacilor defilează static printre umbrele ciupercilor odată roșii odată albe picioare fără pași la umbra lor Anne Marie Bejliu, 20 septembrie 2014 Referință Bibliografică: iubirea / Anne Marie Bejliu
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]
-
continuarea cutumelor orientale, fanarioto-pravoslavnice, că în perioada interbelică. Nu este pentru prima dată când Roma, punctul de plecare și aspirație al tuturor, întinde o mână de ajutor românilor, după care ei, de la Mihai Viteazul la Nicolae Ceaușescu, când își văd sacii în căruță, întorc spatele cu consecințe tragice pentru ei și pentru neamul lor. Europa de astăzi creează un cadru propice că Președintele țării, Preafericitul Daniel și Preafericitul Lucian, cardinal Mureșan să înceapă un dialog între ei privind ideea și fapta
IDEEA, FAPTA ŞI ORIENTAREA NAŢIONALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354422_a_355751]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Când și‑a revenit, Gavrilă s‑a repezit mânios la primele tulpini de floarea soarelui și a jumulit toate frunzele de pe ele, înghe-suindu‑le în sac. „Te prind eu pe tine altădată! Ți‑arăt eu ție cine este prost, f...i curu’ mă‑tii! Dacă nu te‑oi sătura eu, să nu‑mi zici pe nume. Și mai dă‑le dracu’ de păsări! Le ajunge atâta
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
eu, să nu‑mi zici pe nume. Și mai dă‑le dracu’ de păsări! Le ajunge atâta, că s‑a lăsat întunericu’ de tot. Nici nu se mai vede cărarea spre casă”, s‑a răcorit Gavrilă și a plecat cu sacul umplut doar pe jumătate. A ajuns acasă obosit și supărat. A scăpat de câteva de la taică‑său numai la intervenția Ioanei. - Lasă, mă’ Vasile, că păsările s‑au culcat. Mâine le‑oi da eu și altele să se sature. E
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
au fost destule. Dar am avut parte și de evenimente tragice. Nu doar o dată am asistat neputincioși la căutările înfrigurate ale salvamontiștilor, finalizate cu recuperarea rămășițelor câte unui turist neatent, rătăcit prin Custura Sărății. Venea retur la cabană, într-un sac de plastic. Una peste alta, cu toții ne purtam la munte neobișnuit de responsabili. Dacă la Sibiu eram doar simpli elevi, pe crestele Făgărașilor deveneam maturi. Învățam cât de importantă e planificarea în viață, ne disciplinam, ne propuneam țeluri realiste, decideam
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
mai mult decât logic. Dacă vinde mai mult de 5 mere le dă la kil nu la bucată că doar no număra boabele de grâu dintr-o tonă. Logica omului este diferită la cei cultivați respectiv la cultivatori. Cărătorul de saci are logica sa, de regulă de nezdruncinat. Știe tot ce necesită spre a nu fi dus de nas de un om „superior”, care știe să numere. Până la cât oare? O altă întrebare ne la locul ei, pe care încă nu
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
din cerul azuriu al toamnei. Iată, până și impasibilii locuitori ai acestei urbe provinciale începură să-și revină din inactivitate prin pregătiri timpurii pentru iarnă. Câțiva bătrâni grijulii în exces cu soarta lor începură să care, pe cărucioare, coșuri și saci cu provizii pentru pivnițele lor. Un geamgiu înainta șleampăt pe străzi repetând gutural strigătul lui monoton Geamuri! Geamuri de sticlă! Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Geamuri!... Doi meșteri trecură ciondănindu-se în conversații cu ferăstraiele în spinare în drum spre vreun gospodar de la periferia orașului. O trăsură veche și hodorogită trecu pieziș piața din fața cinematografului și opri mai încolo, la o vilă, descărcând scânduri și saci de ciment. Iată, trecu și un boier într-o caleașcă spațioasă trasă de cai falnici, aprig struniți, galopând răsunător din ce în ce mai tare la apropiere, apoi, din ce în ce mai încet la depărtare, până să dispară după colțul străzii. Karl admira filosofic tot acest ritual
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
unde, pe unde? Pe cine n-aștept, dar grăbită vine să-mi cadă la piept, pe cine, pe cine? Și câte dureri venind mohorâte vor zace-n poveri, și câte și câte? Se poate să car mai departe-n spate saci grei de amar, se poate, se poate? Voi trece senin prin viscolul rece din anii ce vin, voi trece, voi trece? Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1577, Anul V, 26 aprilie 2015
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
fi vrut. Prin asta înțelegându-se că nu mi-am găsit cele mai potrivite cuvinte, prin care să redau simțirile mele sufletești. Am scris doar ce am văzut, și nu vreau să scriu ficțiuni. Încă nu am ajuns la finalul sacului, pot să fiu mulțumit cât de cât. Mihai LEONTE nu este un scriitor, el este acel om care dealungul vieții a trăit intens, uneori la cote maxime. Poate nu mi-am îndeplinit toate visurile mele. Important pentru mine a fost
DISTINSUL MEU CITITORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354031_a_355360]
-
urmă „școala de gradu’ doi” la Brașov și avansase de la revizor de ace la șef de manevră. Pe la mijlocul lunii octombrie a anului aceluia în care se făcuseră mulți cartofi, Mărian a adus-o pe Oara în piața orașului cu cinci saci de cartofi pentru a-i vinde. A instalat-o în piață, i-a închiriat un cântar și pe la ora 9 era gata să plece, până seara nu mai avea tren, i-a spus nevestei că o să ia o ocazie din
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a vândut trei din cei cinci saci de cartofi. În toată piața mai era un singur negustor de cartofi, dar ai lui nu se comparau cu ai ei. La început, i-a dat cu 1 leu și 50 de bani kilogramul, dar, văzând că „merge”, a prins
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
acasă - un ou fiert, niște carne de porc de la oală și niște caș - „asortate” cu un ardei gras și două roșii primite pe câțiva cartofi de la o vecină de negustorie de pe lângă Caracal. A înnoptat acolo, în piață, lângă cei doi saci de cartofi, întinsă pe sacii goliți și învelindu-se cu o pătură adusă de-acasă, nu înainte însă de a-și număra banii strânși din vânzarea cartofilor. Făcuse aproape 500 de lei, bani pe care, după ce i-a mai numărat
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]