3,203 matches
-
concentrează descrierea universului familial în câteva simboluri care devin principii axiologice ale acesteia: "masa rotundă”simbol al uniunii, egalitații și armoniei, imaginea unui centru spiritual și "salcâmul”, simbol solar al renașterii și al nemuririi. Voi insista mai mult asupra simbolisticii salcâmului pentru a valorifica valorile lui matriciale, inițiatice și religioase. Avându-și rădăcinile înfipte în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este îndeobște socotit un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. în acest sens, el are
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
la origine "o imagine a androginului inițial [...]. La rândul lui, arborele scorburos, ca și arborele cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic, evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile.” Simbol al dezvoltării unei familii, salcâmul face trimitere la mitul biblic al arborelui Iesei (Isaia,11,1-3), simbolizând șirul generațiilor al căror istoric ni-l rezumă Biblia și care va culmina cu venirea Fecioarei, a lui Hristos; se unesc, prin asimilare, ambele simboluri: al mesei, prin
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
contemplării lumii, ceea ce îi oferă o reală independență, pe care doar transcendentarea ți-o poate asigura. Chiar dacă trăiește și vede altfel lumea, nu-și poate ascunde nostalgia paradiziacă a mitului fericirii prin iubire, încastrată în suflet asemenea rănii din trunchiul salcâmului pe care îl doboară: . în universul închis al satului, principala funcție a familiei este de regenerare ca principiu al continuitații. Aceasta o înscrie într-o imagine arhetipală care transpare chiar din binecunoscuta scenă a cinei din familia Moromete, asociindu-i
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
planul naratorului: „Vasile Boțoghină se însurase din dragoste.” Ca spații reprezentative pentru tipurile de familii, casa și "curtea” devin semnificative și pentru funcțiile pe care acestea le implică: afectivă,cognitivă, istorică și sacrală. Toate sunt încifrate într-un singur simbol, salcâmul, reprezentativ pentru Câmpia Dunării. Descrierea salcâmului, din nucleul narativ al tăierii salcâmului, implică mai întâi o funcție securizantă: Atitudinea sa protectoare, ca și cea a lui Moromete, nu este evidentă, ci doar bănuită prin determinativul calificativ "uriaș”. Funcției securizante i
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
din dragoste.” Ca spații reprezentative pentru tipurile de familii, casa și "curtea” devin semnificative și pentru funcțiile pe care acestea le implică: afectivă,cognitivă, istorică și sacrală. Toate sunt încifrate într-un singur simbol, salcâmul, reprezentativ pentru Câmpia Dunării. Descrierea salcâmului, din nucleul narativ al tăierii salcâmului, implică mai întâi o funcție securizantă: Atitudinea sa protectoare, ca și cea a lui Moromete, nu este evidentă, ci doar bănuită prin determinativul calificativ "uriaș”. Funcției securizante i se adaugă cea cognitivă apoi cea
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
tipurile de familii, casa și "curtea” devin semnificative și pentru funcțiile pe care acestea le implică: afectivă,cognitivă, istorică și sacrală. Toate sunt încifrate într-un singur simbol, salcâmul, reprezentativ pentru Câmpia Dunării. Descrierea salcâmului, din nucleul narativ al tăierii salcâmului, implică mai întâi o funcție securizantă: Atitudinea sa protectoare, ca și cea a lui Moromete, nu este evidentă, ci doar bănuită prin determinativul calificativ "uriaș”. Funcției securizante i se adaugă cea cognitivă apoi cea istorică, văzută în aspectul său diacronic
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul imagine a ancestralului: „Lângă el (salcâmul) se oprise Moromete.” Simbol al vegetalului, salcâmul devine "el”, un martor, un actor al unei ultime scene istorico arhetipale, un contemplator și un contemplat ce se regăsesc pe un singur domeniu axiologic-adevărul devenit document al unei existențe. în contextul familiei
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul imagine a ancestralului: „Lângă el (salcâmul) se oprise Moromete.” Simbol al vegetalului, salcâmul devine "el”, un martor, un actor al unei ultime scene istorico arhetipale, un contemplator și un contemplat ce se regăsesc pe un singur domeniu axiologic-adevărul devenit document al unei existențe. în contextul familiei, ca simbol matriceal al lumii satului, tăierea
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
devine "el”, un martor, un actor al unei ultime scene istorico arhetipale, un contemplator și un contemplat ce se regăsesc pe un singur domeniu axiologic-adevărul devenit document al unei existențe. în contextul familiei, ca simbol matriceal al lumii satului, tăierea salcâmului capătă funcție apocaliptică deoarece anunță disoluția întregii lumi a câmpiei dunărene. Este descris mai întâi universul sinestezic al lumii satului, într-o dimineață de duminică, prevestitor, parcă, al desacralizării ei: Imaginea apocaliptică este întregită de transferul sinestezic care se realizează
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
cimitir, în curtea lui Ilie Moromete, devenită acum un "imago mundi” a satului: Acest bocet simbolic, o litanie cosmică, devine un ecou al dezorientării omului care se află "sub vremi”. Imaginea descrisă este în perfectă consonanță cu aceea a căderii salcâmului, personificat și hiperbolizat: Este tăcerea începutului sfârșitului unei lumi anunțată mai întâi prin perceptibile semne, apoi prin înregistrarea lor în deplină derulare distructivă chiar în inima ei care este familia arhetipală. Tăcerii lumii îi corespunde încremenirea omului, într-o imagine
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
de telefoane sau pe gardurile caselor. Am găsit multe asemenea anunțuri, le citeam dar mergeam înainte până când, am găsit un anunț care mi se părea proaspăt pus, deoarece hârtia era foarte curată și indica o adresă care suna bine „Strada Salcâmilor”! Am întrebat apoi unde este această stradă. După ce am fost informat, am luat toate străzile la rând pe direcția arătată de cei care știau locația străzii. Strada Salcâmilor se afla în pantă iar casa respectivă era la jumătatea străzii pe
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
hârtia era foarte curată și indica o adresă care suna bine „Strada Salcâmilor”! Am întrebat apoi unde este această stradă. După ce am fost informat, am luat toate străzile la rând pe direcția arătată de cei care știau locația străzii. Strada Salcâmilor se afla în pantă iar casa respectivă era la jumătatea străzii pe partea dreaptă. M-a întâmpinat o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani. În curte lătra un câine la care proprietara a strigat, în limba germană, să
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
poartă până la ora trei. Mulți angajați au intrat în vorbă cu noi și ne-au spus să insistăm deoarece am venit cu notă de transfer emisă de către conducerea instituției respective. La ora trei am plecat la gazda mea, pe strada Salcâmilor, tocmită atunci când am primit nota de transfer. Aici m-a așteptat o altă surpriză, locul a fost ocupat cu toate că plătisem patul pe o lună înainte. M-am gândit imediat la destin, poate că așa trebuia să se întâmple, dar eu
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
de cca. 0,33% din suprafața totală a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cel puțin 50 de m. Prin măsuri și acțiuni silvotehnice și de amenajare trebuie să se urmărească extinderea regenerării naturale, ameliorarea compozițiilor și a schemelor de împădurire, prin promovarea în cultură a speciilor autohtone rezistente la secetă și alte specii (salcâm, salcie, plop, tei, frasin, paltin). De asemenea, e necesară intensificarea protecției și pazei pădurii prin eliminarea pășunatului în păduri, reducerea stării infracționale în fondul forestier, combaterea biologică a dăunătorilor din păduri, dar e necesară și instituirea unui regim normal de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
este mai autentic decât lacrimile așezate pe un poem eminescian unde dorul și furnica, codrul și marea, cornul care sună și iubirea adevarată educă privirea și inima. Nimic nu este mai autentic decât zâmbetul trist atunci când îți imaginezi scena tâierii salcâmului din Moromeții sau pălăria împrumutată la premiere. Totul se poate cumpăra pe lumea aceasta. Dar nu totul se poate obține. Nu ne rămâne decât să alegem strălucirea și bucuria scânteii spiritului și nu prețul greșelii pe care nu ni-o
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
imite viața, umanul în "modalitatea încarnată" este parcul; dacă pădurea este sălașul unui zeu (ca în credințele vechilor greci și romani), "parcul acesta artificial" - replică palidă și fabricată - este locul demonicei domnișoare Christina, în care arborele - rege al parcului este salcâmul ("arbore de om sărac"118). Salcâmul a fost interpretat ca "simbol solar al renașterii și nemuririi", legat de ideea de "inițiere și cunoaștere a lucrurilor secrete", și - foarte important pentru contextul de față - un simbol vedic al principiului feminin 119
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este parcul; dacă pădurea este sălașul unui zeu (ca în credințele vechilor greci și romani), "parcul acesta artificial" - replică palidă și fabricată - este locul demonicei domnișoare Christina, în care arborele - rege al parcului este salcâmul ("arbore de om sărac"118). Salcâmul a fost interpretat ca "simbol solar al renașterii și nemuririi", legat de ideea de "inițiere și cunoaștere a lucrurilor secrete", și - foarte important pentru contextul de față - un simbol vedic al principiului feminin 119. Tot locul se află sub semnul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fenomenele insolite prin raportare la trecutul traco-scitic, aleși pentru această situație-limită, dă, la orice pas, senzația de artificial ("căldură artificială, dezgustătoare"121; "frig neobișnuit, artificial... goluri de aer"122; "nu e nimic sănătos aici. Nici măcar parcul acesta artificial, parc din salcâmi și ulmi puși de mâna omului"123; camera Christinei, spațiu de manifestare a sacrului, din aceeași familie cu camera Sambô, are o răcoare "melancolică și artificială"124 și provoacă un sentiment de timp oprit în loc în mod artificial), de discontinuitate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
207-208. 117 Eugen Simion, op. cit., pp. 159, 162. 118 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 19. 119 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. III, Ed. Artemis, București, 1995, p. 187; despre salcâm ca simbol al nemuririi, inițierii, cunoașterii lucrurilor secrete, și în Ivan Evseev, op. cit., p. 161. 120 Despre feminitatea dominantă în roman, Ilina Gregori afirmă în Studii literare, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, pp. 146-14, că este mediul dezordinii nefaste
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din 1 gutuie mare, rasă și fiartă Într-un litru de apă rece care se Îndulcește cu miere de albine și se bea Întreaga cantitate, În 2-3 reprize pe zi, având efecte În tratarea insuficienței hepatice. *Pulbere din flori de salcâm japonez (Sophora japonica) luat În insuficiență hepatică datorită conținutului ridicat În rutozid. Amestecul de plante recomandate În insuficiența hepatică este: *Infuzie din amestec cu herba de sunătoare (25 g) + herba de sulfină (25 g) + herba de cimbrișor (25 g) + herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
herba uscată și mărunțită În 1 litru apă rece și se dă În câteva clocote. Se infuzează acoperit timp de 12 ore (de seară până dimineață), se strecoară și se amestecă cu 200 g miere de albine (de preferat de salcâm) și se păstrează În frigider, În sticle de culoare Închisă. Pentru doza unei zile se adaugă o fiolă de vitamina C. Zilnic se consumă 10-12 linguri, luate la intervale de o oră, Într-o cură care durează 5-10 zile la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]