4,209 matches
-
temperatura camerei). Se lasă opt ore la macerat și se bea în două reprize din care jumătate seara la culcare într-o cură, ce durează 20-30 zile. Se utilizează vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Atenție! Cel de salcie este contraindicat fiind toxic. Allium sativum (usturoi). Datorită substanțelor antibiotice (!) are acțiune antimicrobiană. Se folosește astfel: 80 g bulbi (căței) pisați se pun în 250 ml apa în clocot dintr-un vas curat acoperit. După un minut se ia de pe
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
2. ENDOCARDITA REUMATISMALĂ Boală inflamatorie, exudativ-proliferativă, în care se constată leziuni cu un caracter progresiv la nivelul valvelor cardiace, în special la nivelul orificiului mitral și aortic. Leziunile se caracterizează prin prezența nodulilor reumatismali tipici. Ceaiuri: Cortex salicis (coajă de salcie). Decoct din două linguri la o cană, din care se iau 3-4 linguri pe zi. 3.3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ Definește o stare patologică, în care cordul nu mai poate asigura debitul sangvin adecvat necesităților circulatorii din mica și/sau marea
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se bea fracționat. Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Viscum album (vâsc de măr, păr, mesteacăn, stejar, brad. Atenție! Vâscul de salcie este contraindicat fiind toxic). Două lingurițe de plantă la 250 ml de apă la temperatura camerei, când se lasă 8 ore la macerat. Se administrează în două reprize, din care una seara la culcare. Armoracia rusticana (hrean). Se iau 50
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos, ce se extinde până la rădăcina coapsei. Evoluție este cronică și durează luni sau ani. Ceaiuri: Rp.1 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic)15 g Cortex salicis (coajă de salcie) 15 g Herba millefolii (coada șoricelului) 15 g Herba polygoni avicularis (troscot) 15 g Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o infuzie sau decoct cu două lingurițe de muguri la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Infuzie cu 10 g de plantă la o cană de 250 ml, ce se bea în cursul unei zile. Cortex Salicis (coajă de salcie). Decoct cu 10 g la 200 ml apă, ce se bea în timpul unei zile. Pulbere din coajă de salcie cu o jumătate de linguriță de trei ori pe zi. Fructus Juniperi (fructe de ienupăr). Infuzie cu cinci grame la 250
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
10 g de plantă la o cană de 250 ml, ce se bea în cursul unei zile. Cortex Salicis (coajă de salcie). Decoct cu 10 g la 200 ml apă, ce se bea în timpul unei zile. Pulbere din coajă de salcie cu o jumătate de linguriță de trei ori pe zi. Fructus Juniperi (fructe de ienupăr). Infuzie cu cinci grame la 250 ml apă, care se bea fracționat în timpul unei zile. Radix Symphiti (rădăcină de tătăneasă). Decoct cu o rădăcină tocată
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
în trei reprize în cursul unei zile. Se poate prepara și tinctură din 20 g plantă macerată opt zile în 100 ml alcool etilic 70%. Se iau câte 30 40 picături de 3-4 ori pe zi. Certex Salicis (coajă de salcie). Este sedativă și analgetică. Se bea trei linguri pe zi dintr-un decoct cu două linguri la cană. Rhizoma Graminis (rizom de pir). Are efect antitermic și acțiune antimicrobiană. Se bea 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie sau decoct
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ducerea luptei. Deodată, în locul unde luptau călăreții români, comandați de spătarul Coman, s-a întâmplat ceva neașteptat: la un semn, s-au strâns om lângă om. Au rupt lupta și s-au tras spre miazăzi spre o mare pădure, cu sălcii și smârcuri. Crezând că fug, teutonii au chiuit de bucurie și au pornit, în goană, după dânșii, să-i treacă pe toți prin sabie. Oștenii poloni și ruși s-au înspăimântat. Mulți îl învinuiau pe spătarul Coman de trădare. Dar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
portocalului, căruia nu i -am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu par fumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul ascuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunărea la vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău gheț arii Alpilor, pe care nu i am zărit niciodată, când Ceahlăul mai s trăjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” Era o chemare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
141 lungime). La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă, numită Delta Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
vrut să se apropie de pământul mustind de apă, într-un gest de închinare către cine știe ce zeu păgân. Poate, din partea spre care înaintau ei, sau poate de aiurea, se auzi un vaiet stins, prelungit peste șes până spre pădurea de sălcii, încremenind acolo laolaltă cu ultimele licăriri ale zilei înecate de ploaie, stârnind sufletele păcătoșilor pierduți la vreme de iarnă în rătăcirea fulgilor mulți, când această câmpie devine un coșmar. Se opriră la ușa cantonului și cel din față bătu în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
asemenea noapte, cu apele astea învolburate nimeni nu ar ajunge acolo. A te duce, înseamnă moarte curată. Într-un an cu ape tot așa, a luat o căruță cu cai cu tot, de au găsit- o, hăt devale, la marginea sălciilor. Pe căruțaș nu l-au mai găsit, o fi rămas îngropat în mâlul șesului acesta. Crezi că degeaba urlă uneori câinii noaptea pe întinsul lui? Femeia rămăsese cu ochii larg deschiși, aprinși ca de friguri, se mai uită odată la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
veac. Plânse îndelung și de abia într-un târziu își dădu seama că nu plânge pentru ceva anume, pentru omul acesta care de abia gemea, pentru femeia care era poate undeva moartă, plutind în apa galbenă, murdară, către pădurea de sălcii. Omul întins pe bancă începu să respire des și gâfâit, fruntea i se broboni, sau era numai o părere, aerul ieșea din plămâni șuierând. Jegosul adormise iar cu mâinile pe lampă. Cantoniereasa își luă impermeabilul, apoi plecă încet cu pași
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de clopote, plutind victorioase pe deasupra volburii apelor, împrăștiind noaptea, spărgând-o în țăndări. Dealul fără nume A utobuzul mare și hodorogit, înotând în fum negru și gros, cu miros de motorină arsă, îl lăsă, hăt, în valea vineție, străjuită de sălcii găunoase, fără vârstă, care-și scuturau spre firul sărac de apă a unui pârâu, mai mult imaginar, crengile subțiri ca o plângere continuă prin strigătul aspru al anotimpurilor. Cineva din autobuz îi arătase cu un gest temător, sau poate încărcat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de primăvară, Narcis conduce relaxat, asfaltul este ca în palmă, așa că eu pot să-mi las privirea să alerge peste câmpurile înverzite de prospețimea grâului, care se pare că anul acesta este mai frumos ca niciodată, la pomii înfloriți, la sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini, rațe, curci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cât ne va mai fi dat, "la apa Vavilonului""360. Expresia anticipează titlul acordat memoriilor publicate în 1999, inspirat de Psalmul 136: "La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. / 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. / 3 Că acolo cei ce ne-au robit pe noi, ne-au cerut nouă cântare, zicând: "Cântați-ne nouă din cântările Sionului!" /4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? / 5. De te
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare cu plante presate, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere aerul răcoros, cu un ușor miros de iod, care venea dinspre livada de nuci. Mai târziu, altădată, într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vom aminti de un deal, deal pe care atât l-am iubit". Și localizarea (fie ea ironică) în Țicăul rezidentului Creangă e tot de nuanță naturistă: "Să păstrăm amintirea patriarhală a nopții aceleia calde, în care / ni se revelă de sub sălcii prelung plângătoare, hipnotic sclipind ca-n adânc de oceane, / Țicăul guvernat de lună (...) / să nu plecăm fără a ne aduce aminte / de zarzărul roz de pe strada Săvescu..." (În amintirea). În alt context, apelativele neadumbrite din Odă crepusculară "Fermecătoareo..."; "Nălucitoareo..."; "Dezlegătoareo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
secvențe concise în registru aforistic punctează (în Tensiunea detaliului, V) câte o idee de reținut: Cine are un poet în casă aude râul / scurmându-i temelia". Însoțit de "satul din cuvânt", George Vulturescu opune Orașului apocrif, "fumului cafenelelor" cetății "uzurpatoare sălcii", un "fior al lanului răspândit tulpină din tulpină". Cele mai noi apariții Nord și dincolo de Nord (2001) și Stânci nupțiale (2003) se mențin (în mare parte) pe tipare cunoscute; în ambele același ceremonial, aceleași motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Erau poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi roditori se gârbovesc sub povara fructelor zemoase. În câmpuri, orizonturile se deschid ca niște ferestre spre zări îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]