3,827 matches
-
ce-i punea și mai mult în evidență corpul slab și pipernicit, pe care-l deplasa cu anevoie de colo-colo. Prin cămașa întredeschisă la piept, se vedeau fire răzlețe de păr alb. Cu toporișca în mână, printre crengile aplecate ale sălciilor, își mișca corpul epuizat de vârstă și de foame. Doamne, ce-ar mai fi mâncat o bucățică de mămăligă...! Dar de unde? De unde?? Făcea mănunchiuri de 10-15 vergi, legându-le apoi la capete pentru a fi mai ușor de transportat. Distanța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mișca corpul epuizat de vârstă și de foame. Doamne, ce-ar mai fi mâncat o bucățică de mămăligă...! Dar de unde? De unde?? Făcea mănunchiuri de 10-15 vergi, legându-le apoi la capete pentru a fi mai ușor de transportat. Distanța dintre sălcii și gardul de nuiele era cam de vreo 200 de metri. Fiecare dintre noi lua câte un mănunchi; veneam încet prin praful drumului și prin căldura ucigătoare. Nu venea de nicăieri niciun zgomot: era o tăcere sinistră. Ne-am apropiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din păcate, abandonat. Ne-am apucat de lucru: adică împletirea propriu-zisă a nuielelor pe stâlpii sau parii bătuți din metru în metru. Se începea cu partea cea mai groasă a vergelei de la primul par apoi, prin mlădiere ușoară vergeaua de salcie șerpuia până se termina. Se lua altă vergea și alta, până când gardul era complet împletit, ajungând la înălțimea parilor. Era trecut bine de amiază, însă nu ne chema nimeni la masă. Oare uitaseră și mama și bunica să trimită după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul înghețat, lucios cu reflexe alb cenușii. Sălciile de pe mal au țurțuri. Cineva trece pe lângă mine și se miră, disimulat, că nu am altceva mai bun de făcut decât să stau în frig cu brațele sprijinite de balustradă și să privesc pe râu în jos. Întinderea de gheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-au învins. Pe alei, pietrișul alb de altă dată Troienit sub al toamnei trist veștmânt, Iar în fund, lângă fântâna cea bogată Sălcii desfrunzite tânguiesc în vânt. M-am oprit la banca clipei neuitate Când ți-am spus: „Mi-ești dragă!” și ne-am sărutat Unde-s oare florile de poeți cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Erau poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fiecare stare aparentă de greață, mă duceam clătinîndu-mă pînă la pîrÎu, cu cîte o sticlă de vin roșu ascunsă În geaca de piele. După cinci asemenea momente, ne-am pricopsit cu tot atîția litri de vin, depozitați sub ramurile unei sălcii, În apă, la rece. CÎnd festivitatea s-a Încheiat și a venit momentul să ne strîngem lucrurile și să ne Întoarcem În oraș, eu mi-am jucat mai departe rolul, muncind În silă și ciorovăindu-mă Întruna cu Don Pendón
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
CÎnd zgomotul motorului s-a stins În depărtare, am sărit În picioare și ne-am năpustit ca niște mînji spre vinul care avea să ne asigure cîteva zile de petrecere regească. Alberto a ajuns primul și s-a aruncat sub salcie: figura lui era parcă scoasă dintr-un film de comedie. Nu rămăsese nici măcar o sticlă. Fie nimeni nu s-a lăsat dus de starea mea de beție, fie m-a văzut cineva sustrăgînd sticlele. Rezultatul: eram, ca Întotdeauna, faliți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dar apoi firul de apă după care ne ghidam a Început să semene tot mai mult cu un torent cu margini abrupte și netede, cu stînci alunecoase pe care era greu de mers. A trebuit să ne facem drum printre sălciile de pe margine, ajungînd, Într-un final, Într-o zonă cu stufăriș des și Înșelător. Căderea nopții a adus cu sine mii de sunete ciudate și senzația că Înaintam Într-un spațiu gol cu fiecare pas pe care-l făceam. Alberto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
sub zăpadă iarna, atât de înfierbântat vara, că nu mai știi unde să te ascunzi, a fost un univers mirific? M. C. Protestez! Nu este turtit de zăpada iarna și acoperit de praf vara. Prisecaniul înseamnă și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care a fost mirifică. Nu mirifică la modul obiectiv vorbind, dar pentru copilul care am fost, era mirifică. Acum, copacii, merii sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lor printr-un colorit echilibrat, fără stridențe, cu rezonanțe adânci și prelungi, intens picturale. Peisagistica sa abordează lumea în toate ipostazele determinate de succesiunea ciclică a lunilor anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din satul natal, Copaci - iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un loc numărându-se printre cele mai frumoase
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Dimitrie Stănculescu, Victor Revent, I.C. Popescu-Polyclet, Ion A. Magnea, St. Mardaloescu, Paul Constant, Nellu Cristescu, Emil Vora, Sultănica Ionescu, iar cu proză scurtă, Adrian Maniu, Lazăr Iacob, Mihail Lungianu, Sabina Papilian, St. Mardaloescu; fragmente de roman semnează Victor Revent (Gina Salcie) și Doina Bucur (Ionică). Se mai publică unele culegeri de folclor, se fac traduceri din literaturile italiană (Renato Fucini) și franceză (Leconte de Lisle), se scrie despre literatura lui Ion Creangă și a lui G. Topîrceanu și se discută romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286821_a_288150]
-
minimum: scoateți peria de pe tub și aplicați tubul pe ombilic ca să-l aspire. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l 10 secunde. Repetați operațiunea de mai multe ori. Spălați-vă cu fiertură din crengi de salcie: Ingrediente: crengi de salcie proaspăt rupte. Preparare: tăiați crengile în bucăți de 7-8 cm, puneți-le într-o oală cu apă suficientă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce apa se înnegrește. Spălați locul infectat de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
tub și aplicați tubul pe ombilic ca să-l aspire. Ridicați puțin tubul, dar nu-l desprindeți complet de piele. Țineți-l 10 secunde. Repetați operațiunea de mai multe ori. Spălați-vă cu fiertură din crengi de salcie: Ingrediente: crengi de salcie proaspăt rupte. Preparare: tăiați crengile în bucăți de 7-8 cm, puneți-le într-o oală cu apă suficientă și dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic până ce apa se înnegrește. Spălați locul infectat de trei ori pe zi
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
fost finalizate în perioada 1 mai 1813 - 30 aprilie 1814. A fost adus un grădinar german care a amenajat în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa este descris astfel de către Costache Negruzziîn povestirea " Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": "Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domene a Ruginoasei. Călătorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui supărător drum. El pare
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
1969; Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, București, 1972; Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, București, 1974; După flori, București, 1975; Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, București, 1976; Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnișoara Pogany, București, 1977; Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, București, 1981. Traduceri: Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose, 117-120; Drăgan, Aproximații, 196-200; Perpessicius, Lecturi, 27-31, 294-298
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea, și dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere. Cerul se deschide și în noaptea de Sf. Gheorghe, cînd dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucul, salcia și toți pomii pădurilor. Cînd se deschide cerul, oamenii fac cruce și cer să le dea binele de pe cealaltă lume. La început cerul era lipit de pămînt. O femeie, aruncînd un scutec murdar în sus, era cît pe ce să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în prima zi de Paști, femeile iau din grădină pămînt cu iarbă și îl așază pe tăcute pe pragul casei. (Gh.F.C.) De Paști, ori mănînci anafură, ori mănînci muguri de salcie și flori de măr e totuna, pentru că pomii sînt sfinți. (Gh.F.C.) Miercurea din Săptămîna Mare se numește Miercurea Strîmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă. (Gh.F.C.) Păcat Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le crește părul. în Săptămîna brînzei să nu te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]