2,488 matches
-
din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe (frânar). Cei doi au participat atunci și la proba de bob-4 persoane, împreună cu Petre Hristovici și Gheorghe Maftei, și s-au clasat pe locul 4. Precursorul bobului se numea "bobslei" (din ) și era o sanie joasă și îngustă, prevăzută în față cu două patine mobile, iar în spate cu două patine fixe, dirijată cu ajutorul unui volan, care era manevrat de un conducător, echipajul constând din doi sau trei coechipieri și un frânor. O competiție de
Bob () [Corola-website/Science/300521_a_301850]
-
András Fodor nota în 1838: „cel mai mare loc de adunare a plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la distanțe de două-trei mile, în zăpada ce le ajunge până la brâu sau și mai sus ajung la grinzile acoperite cu zăpadă. Câtă oboseală să scoată de sub mulțimea de zăpadă grinzile de brad, și să pună părțile mai groase pe sania care pare minusculă sub grinzile uriașe; câtă grijă și necaz, pentru a coborî pe cărările strâmte, apoi în vecinătatea coastelor înfricășător de adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele grinzi de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie bărbații aduceau de la pădure lemne de foc (din composesoratul de lângă sat), acestea erau aduse cu care, sănii sau tânjala (1-2 copaci de fag curățați de crengi târâți pe pământ de animalele de tracțiune cai sau boi). Luna decembrie era a pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă: Crăciun, Anul Nou și Bobotează, pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole și de uz
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ocoalelor silvice) de către actuala generație de săteni la proprietățile moștenite de obște în păduri și munți, dintre aceștia însă foarte mulți nu știu ce este acela composesorat. Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
potrivea complet cu filosofia lui Nansen. Nansen a respins organizarea complexă și forța umană numeroasă folosite de alte expediții arctice, plănuindu-și în schimb expedița cu un grup restrâns, de șase persoane. Proviziile urmau să fie trase de oameni pe sănii ușoare, special proiectate. Mare parte din echipament, inclusiv sacii de dormit, îmbrăcămintea și sobele de gătit, a trebuit să fie proiectat de la zero. Aceste planuri au avut parte de o primire slabă în general în presă; un critic nu se
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
temperaturile scădeau pe timp de noapte până la −50. Din acel punct, pe coborâre, drumul a fost mai ușor, deși terenul era dificil și vremea a rămas ostilă. Înaintarea a fost atât de lentă din cauza zăpezii proaspăt căzute care făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au început ultima etapă a călătoriei, vâslind de-a lungul fiordului. Patru zile mai târziu, la 3 octombrie 1888, au ajuns la Godthaab, unde au fost primiți de
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
uscat, insulele Franz Josef, recent descoperite și doar schematic cartografiate. Apoi, ei vor trece în Spitzbergen de unde vor găsi un vas care să-i ducă acasă. Echipajul a petrecut restul iernii lui 1894-1895 pregătind îmbrăcăminte și echipament pentru călătoria cu sania. S-au construit caiace, pentru a fi duse pe sanie până când vor fi necesare în vederea traversării de ape. Pregătirile au fost întrerupte la începutul lui ianuarie, când vasul s-a cutremurat violent. Echipajul a debarcat, de teama că vasul va
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
Apoi, ei vor trece în Spitzbergen de unde vor găsi un vas care să-i ducă acasă. Echipajul a petrecut restul iernii lui 1894-1895 pregătind îmbrăcăminte și echipament pentru călătoria cu sania. S-au construit caiace, pentru a fi duse pe sanie până când vor fi necesare în vederea traversării de ape. Pregătirile au fost întrerupte la începutul lui ianuarie, când vasul s-a cutremurat violent. Echipajul a debarcat, de teama că vasul va fi zdrobit, dar "Fram" s-a dovedit la înălțimea pericolului
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
un sport universal, și a devenit rapid unul dintre cei mai de seamă schiori ai Norvegiei. Ulterior, a reușit să-și aplice această expertiză în problematica călătoriilor polare, atât în expediția din Groenlanda cât și în expediția "Fram". A inventat „sania Nansen”, cu tălpi largi, ca niște schiuri, „aragazul Nansen” pentru a îmbunătăți eficiența termică a aragazelor cu spirt utilizate pe atunci, și principiul straturilor în îmbrăcămintea polară, prin care îmbrăcămintea de obicei grea și incomodă era înlocuită de mai multe
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
de ardere. O expozitie permanentă cu vînzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de Marginea. În zona se poate dezvolta turismul montan, se pot înființa cabane turistice, pensiuni. Facilități turistice oferite: plimbări de agrement, cu avionul, cu șareta cu cai și sania. Secțiunea 7. Specific regional/local Din punct de vedere al specificului regional și local, Comuna Marginea este cunoscută pe plan național și mai ales internațional prin păstrarea și perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri din epoca bronzului (sec
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
domnia lui Kublai, sistemul de comunicații dispunea de 1400 de stații poștale, ce utilizau 50 000 de cai, 8.400 de boi, 6700 cătări, 4.000 de căruțe, și 6.000 de bărci. În Manchuria și sudul Siberiei, mongolii utilizau sănii trase de câini. Genghis Khan a încurajat comerțul. Negustorii aduceau informații din celelalte culturi, serveau ca diplomați și comercianți oficiali pentru mongoli, aducând multe produse esențiale. Mongolii atrăgeau comercianți în capitală lor și îi trimiteau departe pentru aragamente "ortod". Cu
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
din munții de granit de la Machu Picchu. Lucrătorii au desprins blocurile cu ajutorul unor pene de lemn umezite, așezate la intervale regulate după contururile blocului. Prin dilatare, lemnul făcea ca stânca să se crape. Pietrele au ajuns apoi pe șantier pe sănii urcate de-a lungul unor drumuri de pământ bătătorit, unde au fost trase pe trunchiuri de lemn cu coaja curățată, cu ajutorul frânghiilor. Pe șantier, cioplitorii în piatră au preluat ștafeta și le-au modelat cu unelte din bronz, dălți și
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
permis să corespondeze cu rude sau prieteni, așa că primele informații legate de viața sa în Siberia sunt conținute într-o scrisoare adresată în 1854 fratelui său, Mihail, la doar o săptămână de la eliberare. După un drum de paisprezece zile cu sania trasă de cai, Dostoievski și alți doi deținuți, Jastrzembski și Durov, ajung la 9 ianuarie 1850 în Tobolsk, un important centru de sortare a exilaților din Siberia. Pe Jastrzembski, care nu mai putea îndura chinurile cauzate de frig și oboseală
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Mulți vin pentru a experimenta cultura góral, care este o cultură bogat, cu stiluri unice de produse alimentare, vorbire, arhitectură, muzică și costume populare. Zakopane este deosebit de popular în timpul sărbătorilor de iarnă, care sunt celebrate în stil tradițional, cu dansuri, sănii decorate trase de cai, numite "kulig" și friptură de miel. O activitate turistică populară este de a face o plimbare prin cea mai populară stradă din oraș: Krupówki. Acesta este plină cu magazine, restaurante, și interpreți stradali. Aici puteți cumpăra
Zakopane () [Corola-website/Science/297820_a_299149]
-
acest timp, Amundsen și-a însușit de la eschimoșii locali "Netsilik" unele obiceiuri și abilități de supraviețuire în condițiile arctice, care s-au dovedit foarte utile mai târziu. De exemplu, el a învățat să utilizeze în mod eficient câinii pentru tracțiunea săniilor și să poarte îmbrăcăminte confecționată din piei de animale în locul hanoracelor grele confecționate din țesături de lână. După cele două ierni petrecute printre gheațuri, Amundsen reușește să ajungă în Marea Beaufort, după care ajunge la strâmtoarea Bering, devenind astfel primul
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
lui Scott, a intrat în Golful Balenelor și a vizitat expediția Fram, britanicii au fost impresionați de calitatea materialelor expediției norvegiane, de experiența membrilor ei și mai ales de numărul mare de câini (130) aduși de către Amundsen. Utilizând schiuri și sănii trase de câini, Amundsen și membrii expediției sale au făcut succesiv depozite de provizii în linie dreaptă spre Polul Sud, la latitudinile 80°, 81° și 82°S. La 19 octombrie 1911 Roald Amundsen, însoțit de Olav Bjaaland, Helmer Hanssen, Sverre
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
în linie dreaptă spre Polul Sud, la latitudinile 80°, 81° și 82°S. La 19 octombrie 1911 Roald Amundsen, însoțit de Olav Bjaaland, Helmer Hanssen, Sverre Hassel și Oscar Wisting, a pornit în asaltul final al Polului Sud. Aveau patru sănii și 52 de câini. Urmând o rută încă neexplorată până atunci, pe ghețarul "Axel Heiberg", au ajuns pe platoul polar la 21 noiembrie, iar la 14 decembrie 1911 au atins Polul Sud. Amundsen a numit tabăra de la Polul Sud "Polheim
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
a fost substanțială, nu s-au inițiat exploatări miniere din cauza amplasării izolate și a climei aspre. Unele lucrări au fost desfășurate în sec. al XIX-lea: extragerea minereului era efectuată pe timp de vară, pe când transportarea acestuia era realizată pe sănii trase de cai și reni în timpul iernii. Costurile acestei operațiuni erau însă înalte, iar minereul de o calitate joasă, fiind contaminat cu fosfor. Procesul separării fosforului de minereu a fost inventat abia în 1878 de către Sidney Gilchrist Thomas și Percy
Kiruna () [Corola-website/Science/307706_a_309035]
-
iar raftingul pentru turiști a fost restabilit după o întrerupere de 20 de ani, cauzată de înecul lui Valfrid Johansson. Până în anii '80 turismul a rămas o activitate de vară, dar din 1983 turiștii au posibilitatea să se plimbe în sănii trase de câini la Jukkasjärvi. În 1990 s-a construit primul hotel de gheață la Jukkasjärvi, tradiție repetată în fiecare din iernile următoare. La ridicarea lui au fost folosite tehnici de la construcția Căii Ferate a Minereului de Fier (Malmbanan) cu
Kiruna () [Corola-website/Science/307706_a_309035]