2,487 matches
-
Îmi dăruiau râvnitul refugiu. Trecuseră anii, Însă, Între timp, ca apele, știam deja În ce măsură sunt și nu sunt apt pentru iluziile intangibilității. Ceea ce ne apropiase - literatura - ne și depărtase, s-ar zice, până la urmă. Oricât fusesem și rămăsesem vulnerabil la seducția Frumuseții, eram totuși, probabil, mai obsedat de Adevăr... și nu Îmi părea bine. „Oroarea de minciună mi-a distrus talentul”, Îngânam, adesea, umilit, cuvintele lui Jules Renard. Carcasa era friabilă, inițierea În traumă fusese precoce. Eram, trebuia să recunosc, captivul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea zgomotoase talente vedete ale succesului, ci rațiunea, sufletul și himera omului propun adevăratul mister, răsucind incandescențele cotidiene ale spiritului agresat, vulnerat, mereu neliniștit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neînfrânte, cel ce Își răscumpără vulnerabilitatea interogativă, ca semn de „coerență” cu sine și cu lumea. Scrutând Întunericul și Orbirea, refuzând amăgirile binevoitoare (față de lagărele de exterminare, față de apocalipsa atomică, față de ura organizată, ca și față de atâtea corupte forme de seducție și vandabilitate ale scrisului), față de toate capcanele de pactizare cu răul, Sábato afirmă (prin negație) și propune (prin refuzul evaziunilor și al complicității) o exemplară fidelitate față de adevărul multistratificat și adânc al artei majore. Realism? „Nețărmurit”, „magic”, „obiectiv”?! O singură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îi și disprețuiesc. Estetica lui Schulz pare a opera Într-o (doar aparentă) contradicție. Înfruntarea materiei, uriașa energie de Împotrivire față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
our new friends”. Delicata contrapondere a unui clasicism intelectual orgolios, detașat. Am contemplat, de asemeni, comportarea În preajma femeilor a cuceritorului faimos, cândva, pentru aventurile amoroase și numeroasele căsătorii-divorțuri. Redevenea cavalerul ușor arhaic, juvenila directitate americană potența curtenitoarea afabilitate, farmecul, ticul seducției, acum supravegheată, Încetinită. L-am urmărit și În tensionatele momente dinaintea apariției monografiei lui James Atlas, când se aștepta la indiscreții răuvoitoare din partea fiilor proveniți din căsătorii anterioare, ca și la cinice manipulări ale documentelor de către biograful interesat mai ales
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
redactor la „Revista nouă”. Îi apar volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții (1892), Între vis și viață (1893). Gazetarul aduce pretutindeni verva sa critică, pamfletară și o pasionată pledoarie democratică. Ideile lui D. căpătau energie și putere de seducție prin impetuoasa desfășurare a unei logici dominant afective, elocința lui întreținând o foarte personală magie lirică. Mai întâi neînregimentat politic, în timp înscris în Partidul Liberal (a fost și redactor la „Democrația” și „Voința națională”), deputat de Prahova (1894), membru
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
un reputat filzof francez contemporan, Jean-Luc Nancy, Într-o carte publicată tot la sfârșitul anilor 1980: La Communauté désoeuvrée. Literatura este exercițiul prin care scriitorul se prezintă În fața lumii ca cineva capabil să seducă prin scris, dar care renunță la seducție pentru a spune adevărul acolo unde formularea lui are nevoie de figură. Scriitorul lucrează cu figuri dar nu pregetă să recunoască statutul de figură a poveștilor pe care le inventează. Dacă arta modernă efectuează, În spirit kantian, sublimul, prin orice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de cunoaștere Îmi mai amintește de un eseu al lui Georges Bataille, În care o floare este descrisă În termeni paradoxali, cu atributele degenerescenței, la momentul ofilirii. Atunci floarea se arată, În sfîrșit, privirii analitice, lucide, cu „sinceritate”, despuiată de seducția cromatică și cochetăriile odoriferante. După cum există cuvinte denotative, ca de pildă „macara”, pe care literatura le dăruiește cu un „sens mai pur”, există, sugerează Bataille, alte cuvinte Înmormîntate definitiv În metaforă - iar vorbitorii ar trebui să Încerce dislocarea cutumelor lingvistice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acum În România), ci pe acela al sexului. Pot spune că autoarea a scris de fapt o carte dublă, pe care cititoarele o vor citi cu certitudine altfel decît cititorii. Ca mai toate scriitoarele, Camille Laurens scrie ca substitut al seducției. Naratoarea omonimă se Îndrăgostește la prima vedere de un bărbat, psihanalist, și devine pacienta lui, decisă să-l cucerească nu rămînÎnd În umbră, ci despuindu-se În flashuri crude autoproiectate cu Îndrăzneală. Cartea este așadar scrisă „la psihanalist”, o mise
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu toată tinerețea unor irepresibile pulsiuni, autoarea nu-și putea permite o autoficțiune explicită, ca Marie Darrieussecq. Renée nu e vizionară dar, În schimb, are carisma Înțelepciunii. Remarcăm aici efortul de a evita locurile comune ale feminității: frumusețe, putere de seducție, diplomație, Înlocuite cu bizarerie fizică ori psihică, lipsă de comunicare cu sexul opus, directețe ingenuă și contondentă. Pauvres morts este un roman structurat de raportul prezent-trecut, mediat de reprezentările corpului. Memoria este Însă un personaj important al acestui roman, redemptor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În afară. Alunecă, dar nu pentru a cădea În sine, ci pentru a proiecta totul În exterior: după ce primește un telefon de la iubita lui, Marie, naratorul, abia desprins din brațele lui Li Qi, se simte brusc vinovat și aruncat În afara seducției exercitată de aceasta. Dar nu insistă În confesiune, ci, pentru a semnala evaporarea vrăjii erotice, descrie lichidul sleit al unei beri pe care, În urmă cu cîteva minute, Înainte să sune telefonul, o sorbea cu nesaț alături de frumoasa chinezoaică. Momentul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de la „Steaua”, orientați după 1956 spre o poezie de notație și cei dintâi, la noi, care recuperează „prozaismul”. Horea rămâne timp de câteva decenii credincios viziunii neoclasice și, într-o vreme în care retorica este doborâtă și toate formele de seducție alungate din poem, el continuă să scrie versuri cantabile și să sporească, de la o carte la alta, numărul viziunilor agreste melancolizante. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București, 1956; Coloană în amiază, București, 1961; Flori de păpădie, București, 1962; Umbra plopilor, București
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
exagerată a emoțiilor; bă sugestibilitate - pacientul este ușor de influențat de către alții sau de circumstanțe; că afectivitate labilă și superficială; dă căutarea continuă a senzațiilor puternice, a admirației celorlați și a activităților în care pacientul este în centrul atenției; eă seducție inadecvată în comportament sau înfățișare; fă atenție exagerată acordată atracției fizice. Trăsăturile asociate pot include egocentrism, autoindulgență, dorința de a fi apreciat, existența sentimentelor ușor de rănit și comportament persistent manipulativ pentru satisfacerea nevoilor proprii. Include: (tulburarea deă personalitate isterică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezolvare. Totuși, adevăratele probleme sunt Întotdeauna cele care Încă nu se pun. Când se pun, deja nu mai sunt probleme, ci dificultăți. Soluțiile se traduc În reacție și nu În acțiune. Managementul strategic tinde să fie copleșit de „rațiuni tehnice”. Seducția lui mecanicistă acaparează capacitatea managerilor fie În direcția perfecționării lucrurilor, fie prin căderea În disperare, În conștiința paralizantă a neputinței lor de a urni din loc stările de fapt, constatând cu stupefacție că tendințele inerțiale nu pot fi schimbate. Funcționarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ști cum) între ei. Avem aici două exemple de prezență fără comunicare și, la fel ca în cazul zeilor antici precum Zeus, simpla prezență este un semn. Diferența este că prezența lui Zeus în lumea umană marca dorința lui de seducție și că regele zeilor răspundea, pe de altă parte, anumitor rugi. În schimb, prezența extratereștrilor în romanul lui H. G. Wells sau în povestirea lui Rosny nu trimite la niciun semn, în afară de o voință atroce de exterminare și deci o lipsă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nu numai un set de justificări și de legitimări, ci și un ghid practic de a folosi resursele primare ale limbii. Faptul că după modelul culturii germane au înflorit în toată Europa "genialitățile" s-a datorat nu numai forței de seducție a unei ideologii, ci și identificării unei noi "fabrici de literatură", a unei modalități clare, diferențiate și ușor de aplicat prin care limba putea fi chemată să participe la producția de literatură. * * * Cum se poate face "poezie" din limbaj? Punctul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se străduiește să-l rețină, fără voia lui, pe oaspetele său, excesul de ospitalitate, constituie obstacole pentru reîntoarcerea în patrie. Și Ulise trebuie să se desprindă cu dibăcie din brațele gazdelor care îl acaparează, inclusiv la Feacieni, unde cunoaște seducția ambiguă, în insula Lotofagilor uitarea de sine, în episodul cu sirenele promisiunea de uitare într-un trai dulce (dar a unei uitări excesive care nu este stăpânită de cultura banchetului ritual) în brațele gazdelor sale care sunt tot atâtea capcane
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pământul țării lor". Vrăjitoare îi atinge atunci cu bagheta magică și-i transformă în porci. Episodul cu Circe evocă încă o dată anumite aventuri proprii poveștilor în care eroul este victima ospitalității vrăjitoarei, care abuzând de oaspete, îl preschimbă prin artificii, seducții și vrăji printr-o metamorfoză degradantă, trecere de la umanitate la animalitate, sinonimă cu închisoarea. Această transformare alienantă nu face decât să-l închidă pe erou în destinul său, ea îl sortește, dincolo de alterare, morții (eroul preschimbat în animal ar trebui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o figurație a clivajului pe care ea îl interpretează într-o perspectivă analitică anală. Dar o asemenea diviziune și disjuncție este mai întâi o lecție pe care zeii i-o dau lui Ulise - Vicleanul. Se cuvine să învățăm să separăm seducția de aparențe, atracția imediată de atitudinea virilă, cea care întârzie și amână dorința. Diviziunea privește noțiunile de sus și jos, curat și murdar, umanitate și animalitate, dar și moartea și viața, mizeria cumplită și suferințele sale și hrănirea atât de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitaliere, a revelat ospitalitatea timpului, adică puterea sa de întâmpina, păstra și hrăni înalta dorință a unei primiri definitive. Arhitecturi ale dorinței Economia libidinală a ospitalității este inseparabilă de plăcerile senzuale pe care ea le oferă gazdei: plăcerea găzduirii și seducțiile ei, plăcerile mesei și plăcerile patului. Fiindcă găzduirea privește și trupul, cele două trupuri care se găzduiesc reciproc. Pentru ca acest spațiu erotic să se desfășoare, trebuie să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plăcerile senzuale pe care ea le oferă gazdei: plăcerea găzduirii și seducțiile ei, plăcerile mesei și plăcerile patului. Fiindcă găzduirea privește și trupul, cele două trupuri care se găzduiesc reciproc. Pentru ca acest spațiu erotic să se desfășoare, trebuie să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
periculoasă. Mobilele inventate pentru desfătare aveau în ele o voluptate greu de imaginat; multe oglinzi, picturi tandre și senzuale, o canapea, o berjeră, șezlonguri, păreau să desemneze tacit destinația care le fusese prevăzută"226. Nimic nu scapă acestei atmosfere de seducție (Ea era întinsă neglijent și din decență lega niște funde. Neglijeul ei galant lăsa să i se vadă o parte din farmece și părea că nu le ascunde pe celelalte decât pentru a ațâța dorințele")227 creată pentru a-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de organe stabilită să-i [pe tineri] lămurească asupra sentimentelor reciproce"228. Gestul de ospitalitate, departe de a fi static este, dimpotrivă, agitat de mii de provocări. El oferă un parcurs dinamic care urmează o gamă calculată de gradații specifice seducției și rătăcirii. Astfel prințul Angola din romanul lui La Morlière este invitat sa străbată "un șir de încăperi mici și încântătoare care păreau să fi fost închipuite pentru a da o idee firească despre diferitele grade ale voluptății, prin diferitele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
confunzi mijloacele și scopul: "Mă cuprinse curiozitate: nu pe Doamna T... o doream acum, ci chiar cabinetul ei"231. Deliciile surprizei Strategiile ospitalității erotice vor să provoace surprinderea într-o ambuscadă care miră, stupefiază, paralizează, nedumerește oaspetele prins în jocul seducțiilor și artificiilor sale. Secolul al XVIII-lea a făcut din surpriză unul din resorturile esențiale ale unei estetici care se adresează sensibilității. Surpriza era primul moment al unei libertăți descoperite. Ea are un loc important în estetica rococo-ului, așa cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este nimic de spus despre această noapte furtunoasă în care femeia apare de la un capăt la altul ca cea care conduce un joc straniu și voluptuos și dacă nu e nimic altceva decât un efect de surpriză, cel al unei seducții care se pune în scenă, ironizându-se totdată. Am căutat care este morala acestei aventuri dar n-am găsit niciuna". Astfel se termină povestirea lui Vivant Denon. Surpriza se vede mai întâi în hiatusul dintre aparență și esență, între chip
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]