8,651 matches
-
149 6.3. Limitele memoriei umane 152 6.4. Procesarea și interpretarea informației 154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin, în măsură considerabilă,subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică tendința ca, deliberat sau nu, oamenii să se expună și să rețină mai mult informațiile care concordă cu propriile păreri (crezuri) și să le evite pe cele disonante. O specie aparte a acestui fenomen o reprezintă așa-numita viziune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale falsului consens: oamenilor le place să creadă că sunt foarte asemănători cu cei din jurul lor pentru că astfel își consolidează credința că judecățile și actele lor de conduită sunt normale și corecte; după cum am văzut și în legătură cu expunerea și filtrarea selectivă, se rețin și se procesează în mai mare proporție informațiile, părerile concordante cu propriile puncte de vedere, acestea apărând, prin urmare, mai frecvent în evocări; deoarece indivizii își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
consensului ei accentuat în rândul populației). Rezistența la schimbare. Indivizii cărora sursa li se adresează nu numai că prelucrează informația diferențiat, dar dezvoltă și mecanisme specifice de apărare, de rezistență la persuasiune. Un prim mecanism de acest fel este expunerea selectivă, proces prin care, conștient sau nu, oamenii evită supunerea la acele informații care sunt în dezacord cu valorile, normele, atitudinile și opiniile lor și caută preferențial informațiile ce susțin convingerile lor. Aici contează extrem de mult cât de severe sunt normele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
extrem de mult cât de severe sunt normele grupului de apartenență și/sau de referință. Când comunitatea din care face parte persoana este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Datorită expunerii selective, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar odată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse etc.) sau prin distorsionarea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o anume evaluare determină însușirea de cunoștințe selective (plăcându-mi de cineva, caut și rețin date despre el dacă îl avantajează, și invers). Teoria disonanței cognitive aanalizat efectele discrepanței dintre atitudine și comportament. E important de reținutînsă că în oricare dintre aceste demersuri și situații (discordanță evaluări-evaluări, discordanță
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
formal al lor, ci și pentru că ele dobândesc și alte caracteristici ale acesteia (o anumită reprezentativitate, de exemplu). 3. Ancheta și sondajele de opinietc "3. Ancheta și sondajele de opinie" Termenul „sondaj” este, în general, sinonim cu cel de „cercetare selectivă” sau de„eșantion(are)”. Cumpărătorul alege prin sondaj un obiect dintr-o mulțime spre a-i testacalitățile, profesorul verifică prin sondaj câțiva elevi să vadă dacă au înțeles lecția predată etc. Ideea sondajului este deci aceea de a reduce populația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tematică a sondajelor de opinie ar permite un progres și în privința delimitării acestui gen de investigație a socialului. Din păcate, dincolo de categoria mare a sondajelor politice este greu să mai găsim un câmp tematic omogen și bine reflectat de cercetări selective de mare interes și cu impact social. Dacă ne gândim, de pildă, la tematica economică, vom constata că multe dintre sondajele de acest gen n-au nici pe departe caracteristicile menționate aici, fiind fie cercetări pe probleme foarte speciale, fie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
economice privind perspectivele creșterii economice, ale evoluției șomajului sau a inflației - ar putea reține cu adevărat atenția presei și ar avea un impact public. Tot așa, este evident că se găsesc ușor teme de sondaj și chiar se efectuează cercetări selective în domeniul culturii, al sportului (anchete privind cel mai bun sportiv al anului), al învățământului etc., dar acestea prezintă rareori un interes public major, astfel că nici un alt domeniu nu pare a concura politicul în privința frecvenței și interesului prezentat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1998), care consideră că apariția, în aceste sondaje, a unei proporții mai mari de oameni ce declară că au fost la vot sau care spun că au votat cu candidatul ales, în comparație cu proporțiile corespunzătoare reale, se datorează existenței unui „proces selectiv de memorizare cu funcția de menținere a stimei de sine (mecanism de apărare)” (Berthier, 1998, p. 71). În al doilea rând, se are în vedere caracterul fluctuant al opiniilor, instabilitatea și mobilitatea lor, datorate unor factori interni sau externi de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
operatorului sunt, de obicei,destul de reduse, lui cerându-i-se reproducerea cât mai fidelă a discursului subiectului. Doar atunci când subiectul nu poate fi ținut în frâu și ne oferă răspunsul într-o manieră mult prea amplă este permisă o înregistrare selectivă sau rezumativă. Pentru întrebările închise, formele de prezentare grafică a variantelor de răspuns sunt destul de diferite. În cele mai numeroase situații, variantele sunt așezate una sub alta, după textul întrebării, și sunt numerotate. Alegerea variantei potrivite se face prin încercuirea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar că, așa cum s-a sugerat deja într-un exemplu anterior, cercetarea selectivă implică întotdeauna o eroare și că efortul celui care proiectează investigația se îndreaptă spre a oferi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar că, așa cum s-a sugerat deja într-un exemplu anterior, cercetarea selectivă implică întotdeauna o eroare și că efortul celui care proiectează investigația se îndreaptă spre a oferi acestei erori un caracter totalmente aleatoriu. Numai în această situație, deci atunci când eroarea este întâmplătoare, se poate estima amploarea ei, estimare care, în esență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a populației în ansamblu. Este limpede că exemplul de mai sus este unul caricatural și nu e de așteptat să cadă într-o capcană atât de evidentă decât cei care nu au nici un fel de cunoștințe tehnice în domeniul studiilor selective. În practica cercetărilor pe bază de eșantion apar însă situații în care distorsiunile de selecție (selection bias, în engleză) provin din proceduri de alegere mult mai sofisticate, cum ar fi mecanismele de autoselecție. Privitor la această problemă, există o serie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
răspunsuri multiple la o întrebare ce solicita un singur răspuns, răspunsuri incorecte datorită plasării codurilor pe scala unei alte întrebări etc.). O cantitate însemnată de erori sunt introduse de întrebările-filtru, mai ales dacă subiectul nu este suficient atenționat asupra caracterului selectiv al întrebării. În general, oamenii tind să răspundă în continuare la întrebări, chiar și atunci când, în virtutea răspunsului la o întrebare precedentă, ei ar trebui să sară peste un număr de întrebări și să abordeze problemele dintr-o altă zonă a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
neintenționate, depind de ce întrebăm și cum întrebăm. Teme sensibile, cum sunt cele ce privesc onestitatea, achitarea sau sustragerea de la plata impozitelor și taxelor, consumul de alcool, violența în familie și altele, angajează cu mai mare probabilitate nesinceritatea, reținerea sau memoria selectivă (involuntară) decât altele precum felurile preferate de mâncare, îmbrăcămintea, petrecerea timpului liber și chiar opțiunile politice. Într-o lucrare extrem de analitică referitoare la acuratețea comportamentelor declarate prin anchetă, în comparație cu cele efective, Wentland și Smith (1993) relatează că, într-un sondaj
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erori în amintire a fost de 32%, pentru intervalul 4-6 luni, de 50%, pentru 7-9 luni, de 54%, iar pentru 10-12 luni, de 70% (Turner, 1972). A doua constatare majoră privind apelul la memoria respondentului este faptul că aceasta este selectivă. În funcție de caracteristicile evenimentelor și situațiilor, ele vor fi evocate cu mai mică sau mai mare acuratețe. După cum am văzut deja, contează - și în memorare - gradul de dezirabilitate; acțiunile și episoadele care-l pun pe individ într-o lumină favorabilă sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetător, atât imediat după experiment, cât și o săptămână mai târziu. 6.4. Procesarea și interpretarea informațieitc "6.4. Procesarea și interpretarea informației" Nu numai la nivelul memoriei intervin o serie de distorsiuni - legate, în principal, de caracterul ei selectiv -, ci și la cel al percepției, al procesării și interpretării informației ce se culege, prin intermediul chestionarului, în cadrul anchetei. O serie de mecanisme și erori specifice de acest gen (efectul falsului consens, efectul încadrării, efectul ancorării, simularea mentală, falsa diferență de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchete, interes care oricum este în scădere. Capitolul Vtc "Capitolul V" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (I) Alegerea subiecților care vor fi direct investigațiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (I) Alegerea subiecților care vor fi direct investigați" 1. Ideea cercetărilor selectivetc "1. Ideea cercetărilor selective" După cum se înțelege, una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie s-o rezolve, aproape în toate cazurile, cel care proiectează o anchetă este cea legată deeșantionare sau de selecție. Desemnăm prin acești termeni - considerați sinonimi - setul de operații
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce va fi supusă în mod nemijlocit investigației. Alegerea trebuie făcută de așa manieră încât, prin intermediul acestui studiu redus, să se obțină concluzii cu valabilitate generală, care să reflecte caracteristicile întregului univers de indivizi constituenți ai populației. Vorbind despre cercetări selective - adică cele pe bază de eșantion -, nu trebuie să se creadă că ele ar avea vreo legătură specială sau s-ar confunda cu metoda anchetei sau cu sondajele de opinie. Pe de o parte, există situații de anchetă în care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al populației.Exemplul cel mai cunoscut îl constituie recensământul populației, dar acesta nu este singurul caz; prin cercetare sunt vizate uneori populații reduse, care pot fi ușor abordate - sau chiar trebuie abordate - în integralitatea lor. Pe de altă parte, cercetări selective se întâlnesc și în alte câmpuri ale investigațiilor sociologice, după cum apar și în domeniul celorlalte științe sociale sau ale naturii. De altfel, și în practica de zi cu zi, oamenii dobândesc multe din cunoștințele necesare vieții prin acest procedeu, fie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
suficient de sărată, sau al medicului de laborator ce prelevează o probă de sânge spre a fi analizată pot fi considerate exemplare pentru această practică, dat fiind că ele evidențiază o trăsătură esențială a multor abordări - nu spunem neapărat „cercetări” - selective: imposibilitatea de a cuprinde tot universul vizat. Și nu e vorba numai de o imposibilitate fizică - în sensul că gospodina noastră n-ar fi capabilă să înghită toată oala cu supă -, ci și de una, să-i zicem, practic-rațională, derivată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca din 1.500 de păreri să se poată deduce opiniile a milioane de oameni; iar mereu câțiva vor aprecia chiar că rezultatul este fals, „de vreme ce Eu nu am fost chestionat”. Asemenea judecăți pornesc de la o caracteristică reală a studiilor selective, care însă este exacerbată și contrapusă naturii altor modalități de cunoaștere. Este vorba de faptul că, în orice studiu pe eșantion, rezultatul se obține cu o anumită eroare și intervine un anumit risc în încadrarea într-o marjă de eroare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu cele mai sofisticate instrumente, fie de gospodinacare cumpără de la aprozar un kilogram de mere) și, de asemenea, orice acțiune umană de cunoaștere este supusă riscului intervenției unor factori care pot deforma rezultatul vizat. Așadar trebuie reținut faptul că cercetările selective nu posedă nici o însușire misterioasă, că ele sunt intrate - ce-i drept, mai recent - în uzul cunoașterii științifice și că folosirea lor se impune atunci când realitatea empirică ce formează suportul „material” al cercetării este constituită dintr-o mulțime mare de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
populație și că - așa cum se va arăta mai jos - această abatere (eroare) nu poate fi circumscrisă decât în termeni probabilistici (deci nu suntem niciodată siguri că ea se încadrează în limitele admise), pare straniu să se afirme că un studiu selectiv este superior, de multe ori, prin valoarea rezultatelor obținute, unuia complet. Și totuși, lucrurile stau în acest fel, iar motivul este unul foarte simplu. Dacă prin mărirea eșantionului erorile de selecție se reduc și riscul nepotrivirii datelor scade, cresc, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]