5,553 matches
-
în diversitatea lor: un cult particular, regional, național, cu un mod propriu de a gândi, de a cunoaște, de a înțelege, de a simți, de a transmite vibrație tuturor, de a te împlini în tine, de a te dărui frumos semenilor: „... comori neprețuite de simțiri duioase, de idei înalte, de obiceiuri vechi și mai ales de frumuseți originale fără seamăn.” (Vasile Alecsandri , Balade. Adunate și îndreptate de..., Partea I, Iași, 1852) Folclorul românesc a fost permanent susținut de autoritatea poporului, a
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
juridice pe care el le-a primit ori și le-a asumat, nicidecum pe cele morale sau ontologice. Omul își pierde sensul vertical al referințelor sale și se rezumă în primul rând la cele de pe orizontală, puse la dispoziție de către semen ori instituții, ambele prin intermediul societății, ale cărei amprente sunt tot mai necreștine...” Așadar „postmodernitatea și, împreună cu ea, secularizarea, îi solicită creștinului o conștiință aparte prin lucrarea căreia se afirmă accentuarea lucrării responsabilităților, de la modul în care sunt receptate până la îndeplinirea
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
lui Iisus Hristos, omul redevine el însuși, revine la el însuși, la frații săi, ceilalți oameni, își găsește natura, ființa sa, existența și viața autentice, ipostaza sa veridică, relația sa adevărată și comuniunea cu Dumnezeu, cu el însuși și cu semenii săi. „Ceilalți” pentru om, în Biserica Slavei și a bucuriei în Iisus Hristos, nu sunt „infernul”, ci bucuria, dragostea și pradisul său, dar și viața sa, după cum mărturisește Avva Apollo în „Patericul Egiptean”: „Ți-ai văzut fratele - L-ai văzut
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
ne-a-nvățat : Istoria să n-o uităm Iar greșelile de Lideri, noi să nu le repetăm... Geografie : Cum să mai salvăm Pământul, ne-a explicat cu măiestrie Driginta Loredana, în orele de Geografie ! Religie : Profesorul Mitru ne spune : "Cu semenii și DUMNEZEU, S-avem iubirea cea totală, nu doar Duminica, mereu !" T.I.C. : Laurențiu Dragomir, ne-a tot informatizat... Dar să mai gândim și noi !(să nu luăm tot...prefabricat !) Ed.fizică : Colegu' Mitru-a insistat, convingând pe fiecare De n-or
BANCHET MARE-N VALEA MARE! (OLT) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379470_a_380799]
-
în nesubstanțialul său urmaș de-acuma. Păi cum să-l recunoască, când acesta, adaptându-se vremurilor pentru a putea supraviețui, s-a transformat într-un vrednic de milă descurcăreț, căruia nu-i arde de fleacuri precum cinstea, mila sau respectul semenilor și nu-i pasă că habar n-are cum se numește țara lui, căci țelul său suprem în viață se conduce după atrocele primitivism din spusa „Ce-i în mână, nu-i minciună”?!... În toate sondajele de opinie, Partidul Social
DE VOTĂM SAU NU VOTĂM, RĂU-N ŞI MAI RĂU SCHIMBĂM! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381034_a_382363]
-
stoarsă în urma tescuirii până la ridicol a două realități postdecembriste: 1) Cărțile sunt zămislite din cărți (totuși, primele cărți cum au apărut?), dovadă că acuma se scrie pe rupte. Scriu nu doar cei cu har și care au ceva de comunicat semenilor, ci până și agramații din pușcării. Ce să mai vorbim de agramații liberi, care nu numai că nu pot fi sancționați juridic pentru continua siluire a limbii și gramaticii, dar - potrivit normelor à rebours în vigoare - odată ajunși la răcoare
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
că-i suflet în sufletul neamului său, acela (excludem excepțiile reprezentate de psihopați) niciodată nu va urmări în viață, cu îndârjire și frenezie, fanatismul și cruzimea, ci va urma calea cuminte a toleranței și respectului, poate chiar a iubirii tuturor semenilor... Apropo de patrie și popor: În celebra lui Proclamație de la Padeș din urmă cu aproape 200 de ani, Tudor Vadimirescu nu afirma clar și răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
din veacurile de început ale creștinismului: Iubește și apoi fă ce vrei! Da, căci slujind din toate puterile inimii dragostea jertfă, nu poți să mergi decât pe calea binelui, anume pe calea spre mântuire, care cu necesitate trece prin inimile semenilor. Taman asta ilustrează redactorul șef Florin Codrea în editorialul său „Riscul mărturisirii credinței”: Nu doar că putem, dar chiar trebuie să achiesăm cu toții la misiunea creștină, însă numai după înnobilare „cu divina responsabilitate față de destinul celui de lângă noi și, deopotrivă
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
este greșeală doar cu numele, căci oamenii luminați și curajoși (din păcate tot mai rari pe aceste meleaguri doldora de neinstruiți și obedienți), urmând tainicul îndemn de-a se pune în slujba năpăstuiților, adică de-a fi astfel mai folositori semenilor, nu doar că se abat cu bună știință de la unele dintre dispozițiile necalificaților cu rol decizional prin atotputernica vrere a politicului, dar, prin cumințenia deciziilor luate în anumite situații delicate, ei contribuie la corectarea actelor normative emise de alți necalificați
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - CE ANUME ȘTIM DESPRE NOI ÎNȘINE? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu aproximativ două milenii și jumătate în urmă, inegalabilul Socrate își îndemna semenii să se cunoască pe ei înșiși („Gnothi seauton” în greacă, „Nosce te ipsum” în latină). Aidoma celebrului paradox „Știu că nu știu nimic” (paradox doar în formă, nu și în conținut, dovadă spusa admisă ca adevăr evident și indiscutabil: „Toată
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
Articolele Autorului Se va duce norul negru cât în viață vă mai zbateți mai puteți gândi voi liberi din întunecata soartă o clepsidră a minții voastre nebunia-ncet și-o toarnă în răspunsul fără glas e gândire neumană oare voi semenii mei prețuiți izvorul vieții iubiți floarea tinereții cum trăiesc copii tăi cum vedeți iubirea sacră câți v-ați întrebat vreodată ce-am făcut pentru copii câți din voi doar o să tacă cad tendințele trădării comprimate-n nepăsare plai și glas
PLAI ȘI GLAS, CE-I ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381076_a_382405]
-
răi, corecți și necinstiți, înzestrați și șarlatani, miloși și cruzi etc.), tot așa istoria consemnează personalități incontestabile (acele ființe de mare caracter, care de-a pururi vor rămâne repere în istoria omenirii prin admirabila lor străduință până la jertfă în folosul semenilor) și personalități controversate (fără excepție toți dictatorii, adică acei oameni, care - fie înzestrați cu multă ambiție și șiretenie, fie cu o inteligență peste medie, dar totdeauna având de partea lor tainicul consimțământ venit din partea evenimentelor în derulare - nu doar că
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
El și împlinește. Inima te-npovărează grijile lumești, Între rău și între bine împărțită ești, Când ai bani n-ai sănătate și tot nu e bine, Nimeni nu-ți mai intră-n voie nu știu ce-i cu tine. N-alerga dupa-ajutor la semenii tăi, Că te vor vorbi prin spate , oamenii sînt răi. Pentru tine Domnul s-a făcut păcat, Si de bună voie a fost crucificat. Ne-a spălat Cuvântul de întinăciune, Să avem viață când plecăm din lume. Dr. Ioan MIRON
INIMĂ SENSIBILĂ ȘI PRETENȚIOASĂ, de MIRON IOAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381087_a_382416]
-
să nu mai păcătuiască. Este cunoscut că oamenii ne pot deveni antipatici datorită unei trăsături fizice ori de caracter, sau a unei împrejurări nefavorabile în care i-am cunoscut. Dacă am manifesta mai multă răbdare și mai multă atenție față de semenul nostru, aceste aspecte ar putea fi înlăturate și ar ieși la iveală esența pură a ceea ce ne-a apropiat de acea persoană. Să nu lăsăm ca patimile - iadul din noi - să triumfe în viața noastră și să nu rămânem ancorați
REGULA DE AUR A CREŞTINISMULUI, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381108_a_382437]
-
acest popor, ieșită dintr-o durere fantastică; la Caragiale găsim doar critica, nu și durerea. Din acest punct de vedere, durerea lui Eminescu poate să fie comparată, cum să zic, cu acea a lui Ioan Botezătorul, atunci când s-a adresat semenilor săi, la un moment dat, cu cuvintele: „Pui de năpârci.”... Pe mine mă ridică în picioare Eminescu... Credeți dumneavoastră că cei care au fost în pușcăriile comuniste, dacă erau din sămânța lui Caragiale, mai puteau să ducă neamul ăsta mai
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
mărturisirea Adevărului și întru Adevăr, implică libertatea și nemijlocit jertfa, adică suferința în deplinătatea ei mistică și divină. Pricina durerii poate fi provocată din interior, prin păcat, durerea firii care, duce la alterarea armoniei ontologice: bio-psiho-moral-religios sau din afară, prin semenii decăzuți moral-religios sub forma denigrării, prin dușmani ca uneltele urii, ale prigoanei și torturii sau prin îngăduința lui Dumnezeu, ca urmare a întăririi și a desăvârșirii creștinului întru virtuțile morale. Durerea celor drepți provocată de cei răi prin mistificare, teroare
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Pentru că inima lui Hristos a fost străpunsă de cele mai mari dureri, nu pentru El, ci pentru binele și izbăvirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, însă le-ar fi îndurat cu mândrie și dispreț pentru semenii lui. Și Socrate a băut paharul cu otravă; dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică lumii antichității. Pe când amărăciunea lui Iisus ne impresionează profund, aflând că, în clipa supremă, Acesta S-a rugat Părintelui Său pentru iertarea prigonitorilor. De atunci
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Se revarsă ca un râu. Fără om, totul ar fi Cenușiu, nisip și piatră Plus câinii care În pustie latră. CREDINȚA Credința în Cel de Sus Ne-a îndepărtat credința în Om Cu ochii lipiți de cer, Nu ne vedem semenul de lângă noi Rugându-ne Domnului, Disprețuim pe cel de alături Frăția de altădată A pălit în fața Creatorului Învelit în ceață și fum Lumea s-a convertit la credință, Nu din convingere, Ci de teama pedepselor divine Trebuie să coborâm pe
VERSURI DE MARTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381315_a_382644]
-
asemănarea lui, de ... V. HARRY ROSS - LIRICE (6), de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. CREDINȚA Credința în Cel de Sus ne-a îndepărtat credința în Om cu ochii lipiți de cer, nu ne vedem semenul de lângă noi rugându-ne Domnului, disprețuim pe cel de alături. Frăția de altădată a pălit în fața Creatorului învelit în ceață și fum Lumea s-a convertit la credință, nu din convingere, ci de teama pedepselor divine Trebuie să coborâm pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
sentimentelor noastre Dovadă sunt copiii care se nasc și cresc, florile care înfloresc, omul care cu mintea și forța brațelor ... Citește mai mult CREDINȚA Credința în Cel de Susne-a îndepărtat credința în Omcu ochii lipiți de cer,nu ne vedem semenul de lângă noirugându-ne Domnului,disprețuim pe cel de alături.Frăția de altădatăa pălit în fața Creatorului învelit în ceață și fumLumea s-a convertit la credință,nu din convingere,ci de teama pedepselor divineTrebuie să coborâm pe pământ,să ne întoarcem la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
faptul că avem totul și totul ne lipsește. Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală. Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite. Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri. • Autocunoașterea e un proces care ține o viață. În fiecare zi îngropăm o parte din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
faptul că avem totul și totul ne lipsește.• Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală.• Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite.• Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin.• Fizicul este carcasa, magma este creierul• Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri.• Autocunoașterea e un proces care ține o viață.• În fiecare zi îngropăm o parte din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume”, prin intermediul „Cuvântului” poetul nu-și dorește altceva decât să contribuie, prin talantul dăruit de Dumnezeu, cu raza sa de „Lumină” care să aducă senin în viețile semenilor. Dar ce înseamnă pentru Nicolaie Dincă versul, poezia, scrisul? Autorul mărturisește, cu o sinceritate debordantă, în Poesis: „Rug viu sau sudalmă / Și altele-s versul; / Când scrii, ții în palmă / Întreg universul,” - o poezie care, în întregul său, reprezintă o
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
dureri și de iubiri. Le-am cioplit cu pana minții, le-am păscut, le-am modelat, / Am rupt dogmele cu dinții și-apoi le-am eliberat.” Este evidentă noblețea și dificultatea cu care poetul își trăiește arderea, însușindu-și trăirile semenilor, transpunându-le în versuri prin harul poetic - dar divin, ca mai apoi să le elibereze spre bucurie și mântuire în lume. Este durere și privilegiu, arsenic și antidot în același timp. Cum altfel ar fi putut începe poetul Anotimpurile dragostei
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
în ultimul rând în Iubirea de Dumnezeu. Această iubire a poetului este precum o Lumină căreia îi dă strălucirea unui diamant și viață, cu fiecare respirație, literă, cuvânt. Așa, reușește să ridice un templu pilduitor, cărămidă cu cărămidă, în sufletele semenilor atunci când spune: „Pătrunde cu credință, să-ți lasi aici durerea,/ Soarbe-i mireasma sfântă, și-ți regăsești puterea!... Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul:/ Când îl învinge viața, se-ntoarce către Domnul!/ Cu-a Lui lumină-n
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]