50,569 matches
-
profesorul Grielescu, pe care Ravelstein îl zugrăvește în cele mai sumbre și prolegionare culori. Furnizînd materie primă doamnei Laigniel-Lavastine. E limpede că răfuiala lui Bellow cu fosta soție s-a reverberat și asupra fostului prieten comun, Mircea Eliade. Trăiri și sentimente omenești, pe care, în context, Bellow le-ar fi putut analiza și intelectualiza magistral. Bellow care, da, s-a stins și el. Antoaneta Ralianm pus acest titlu pentru că, în chip straniu, - un straniu cam sinistru - este a treia oară cînd
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
profesorul Grielescu, pe care Ravelstein îl zugrăvește în cele mai sumbre și prolegionare culori. Furnizînd materie primă doamnei Laigniel-Lavastine. E limpede că răfuiala lui Bellow cu fosta soție s-a reverberat și asupra fostului prieten comun, Mircea Eliade. Trăiri și sentimente omenești, pe care, în context, Bellow le-ar fi putut analiza și intelectualiza magistral. Bellow care, da, s-a stins și el. 1) Citat preluat din prezentarea făcută de Andrei Brezianu la traducerea unor fragmente din Planeta domnului Sammler, în
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
una din întrupările răului în România. Nu cred să se fi lăsat cineva înșelat de sfioșenia împăroșată a fostului lider sindicalist. Alternarea de aroganță și umilință e perfect interpretată de acest personaj obișnuit să se joace cu mulțimile și cu sentimentele lor. Ultimele luni au oferit din plin secvențe din repertoriul teatral pe care Cozma îl poate interpreta la comandă, la nivele ale performanței ce le depășesc pe ale multor actori. Dacă ar fi să găsesc dominanta caracterului său, n-aș
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
această stare să simți că ești parte din Postmodernism - parte din schimbarea la față a literaturii din anii 1950 încoace? ELAINE FEINSTEIN: Acum mă simt acasă la Londra fiindcă am mulți prieteni, dar generația mea e profund afectată de un sentiment de nesiguranță pe care (cred) copiii mei nu prea-l resimt. S-au asimilat în cultura și modul de viață britanic, pe când eu încă am resturi de conștiință a unui abis central european care ar fi putut foarte bine să
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
partener oarecum absent, pe care-l iubești cu durere în suflet. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox: scrii poeme pătimașe despre un discret surghiun al sentimentului. Te consideri o poetă sentimentală? E.F. Cred că atunci când încă trăia soțul meu aveam impresia că nu iubirea e interesul meu major. Recunosc acum cu tristețe că m-am înșelat. Am avut o căsnicie cu probleme dar una foarte intensă
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
tragică. Chiar și iubirea e tragică. Dacă ar fi să aleg între umor și profunzime ca să-ți caracterizez versurile, pe a doua aș alege-o. Tu cum te-ai caracteriza? E.F. Poezia engleză folosește cu încântare ironia pentru a ține sentimentul la distanță. Poemul acela nu e sentimental - spaima pierderii și a despărțirii sunt cât se poate de reale. L.V. Unul din poemele tale are titlul unui ciclu de Ruth Fainlight, Sybil. Ești prietenă cu Ruth Fainlight? Aveți în comun un
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
la distanță. Poemul acela nu e sentimental - spaima pierderii și a despărțirii sunt cât se poate de reale. L.V. Unul din poemele tale are titlul unui ciclu de Ruth Fainlight, Sybil. Ești prietenă cu Ruth Fainlight? Aveți în comun un sentiment de vinovăție, tipic evreiesc, ca și un număr de teme, cu toate că nu aveți voci deloc asemănătoare. E.F. Da, Ruth îmi e prietenă. Pe ea o interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
femeile frumoase au cu totul alte experiențe de viață. Îmi amintesc, la cealaltă extremă, că Marina }vetaeva scria: "N-am contat niciodată în prezentul masculin." L.V. în Homecoming scrii: "orașul muzica și câțiva prieteni mă mențin lucidă." Am avut chiar sentimentul că luciditatea e ca o frânghie precară, pe care umbli în poezie, cu disperarea în oase. Ce e mai important pentru tine: curajul (înfrângerea spaimei) ori luciditatea (înfrângerea înfrângerii)? E.F. Fără curaj nu birui înfrângerile. Ce știu este că mai
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
ultimul an, Gheorghe Seculici a fost președintele Consiliului Județean și rezultatele implicării sale în atragerea de fonduri și investitori pentru Arad sunt spectaculoase. Ca arădean de origine care se întâmplă să locuiesc de treizeci de ani în Timișoara, am un sentiment amestecat, de mândrie și frustrare, când văd cum arată străzile orașului pe care l-am părăsit și cum au ajuns în ultimii ani cele ale "metropolei Banatului", în care m-am mutat. Nu e cazul să idealizez pe nimeni, dar
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
personale a liceeanului și meditația asupra menirii literaturii a scriitorului ajuns la o vârstă când privirea evaluativă apare de la sine. Reconstituirea e declanșată sau pornește de la cuvinte și expresii încărcate de semnificație personală, păstrând în corola lor simbolică povești și sentimente. Timpul trecutului e lax, plin de viață și de savoare e populat de personaje pitorești, senzațiile au rămas intense chiar și în amintire, gratuitatea și erosul defineau tatonările tinereții. Prezentul e pragmatic, fără colorit, marcat de mizeria socială și morală
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
te-ncumeți, să-i calci pe urme. La cealaltă extremă stă scurta poveste pe care o scrie Livius Ciocârlie, Copil, mă luam la trîntă cu tata. Nu numai copil, ci și mult mai tîrziu, dintr-o "emancipare" cu năbădăi. Un sentiment de inutilitate a pus treptat stăpînire pe "protectorul" de altădată, cu copii mari, care nu-i urmau, aparent, calea: "Pe toate planurile, l-am dezamăgit. Am început să public literatură abia după dispariția lui. E, poate, ultimul sacrificiu pe care
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
Apariția lui Ion Iliescu și a lui Adrian Năstase în tandem la emisiunea lui Stelian Tănase de la Realitatea TV s-a vrut o demonstrație a unității de nezdruncinat a PSD în jurul conducerii superioare, teoretic bicefale; telespectatorii trebuia să rămână cu sentimentul că în fostul partid de guvernământ consensul predomină și că formula de conducere va fi colegială, adică după modelul constituției romane unde în frunte se aflau doi consuli; poate că imitația va merge până acolo, încât conducerea efectivă va alterna
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
pe când norocul te corupe. Credința, libertatea, prietenia, bunurile cele mai de preț ale sufletului omenesc, tu le vei păstra cu aceeași statornicie, în timp ce alții le vor altera prin slugărncie. Va izbucni adulația, lingușirea și, cea mai teribilă otravă a unui sentiment adevărat, interesul personal. Chiar dacă noi discutăm între noi cu toată sinceritatea astăzi, ceilalți se vor adresa mai degrabă funcției pe care o reprezentăm decât nouă înșine. A-l sfătui cu competență pe principe presupune efort; a-l linguși pe principe
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
noi discutăm între noi cu toată sinceritatea astăzi, ceilalți se vor adresa mai degrabă funcției pe care o reprezentăm decât nouă înșine. A-l sfătui cu competență pe principe presupune efort; a-l linguși pe principe fără a avea vreun sentiment față de el, este o practică curentă. (...) Să-ți fie pildă Nero pe care, orgolios peste măsură datorită seriei de predecesori, l-a răsturnat de pe culmile puterii barbaria și desfrâul său. Noi, aduși la putere prin luptă și datorită opiniei publice
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
jertfă tocmai cei atinși de un prea știut complex de inferioritate". Blaga denunță "deformările de interpretare", "reaua-credință" și lipsa de informație, în virtutea cărora Dan Botta pretinde cu totul nemotivat prioritatea în "viziunea spațiului ondulat" și în asocierea lui cu un sentiment al destinului. Trimite convingător la articole ale sale din 1930 și 1931, e adevărat că nu dintre cele doctrinare, ci din categoria publicisticii ușoare. Dar Blaga arată încă o dată că a intuit înaintea lui Dan Botta "adâncimea orfică a concepției
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
este privită ca mireasă a lumii, moartea este o nuntă... În Miorița, numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie compromițătoare la
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
poezie și proză. Soluția profesoratului a ales-o ca refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile sînt ireversibile l-au împins să "fugă", să "rămînă" în America De fapt, comunismul era foarte fragil, dar noi nu ne dădeam seama"). Acum, eliberat de constrîngerile academice, Matei Călinescu poate reveni la vocația sa inițială: "Nu mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
adaugă celui datorat modestei condiții sociale, în școala unde toți, elevi și dascăli, îl debusolează. Școala are un profesor-psiholog pentru elevii cu probleme de adaptare, organizează schimburi culturale internaționale etc., dar totul ajunge să aibă efectul contrar, deformînd sau dînd sentimentul totalei alienări. Scenă de scenă, cititorul este captivat de capacitatea scriitoarei de a reda buimăceala noului elev, care trage numai ponoase de pe urma normalității lui și, spre nedumerirea agasată a mamei (întruchipare a reacțiilor de bun simț), se străduiește să se
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
nu e totul. Dacă în ceea ce are personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Miorița "solidaritatea
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Miorița "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul". Solidaritatea culturii cu
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Miorița "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul". Solidaritatea culturii cu spațiul e
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
sa, dar și în poezia și teatrul său. E adevărat că acestea ieșeau din discuție, când pe Dan Botta îl persecuta numai ceea ce el numea "caricatura deal-vale" ca simbol spațial. Dan Botta repetă, în concluzii, convingerile sale: prima - mioriticul și sentimentul destinului sunt "reflexe" ale studiilor sale și a doua - "opera domnului Blaga e un instrument de corupție publică, un pericol social". Ultima e de-a dreptul stupefiantă. Volumul Cazul Blaga atestă, în anexele sale, că în mai 1941, deci simultan
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
început, de sfîrșit de lume și început de alta, de spovedanie sinceră, totală, în care se poate privi înăuntru, adînc, pînă în cel mai mic cotlon. Ironie, autoironie, poante, ludic, rîsu'-plînsu', iritare, gesturi de artiști, gesturi de bețivi, nostalgie, sentimentul devastator al inutilității ca artist și om, iluzia că fără Svetlovidovi teatrul moare. Dispare. O iluzie însă, fără de care actorul nu se poate sui pe scenă. Nu poate juca. Cu cît bea mai mult, cu atît protagonistul pare că devine
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
nu a fost decît întrezărirea bruscă, de către spirit, a unui drum pregătit pe îndelete. Puștii din "Alpin" au învățat pas cu pas gramatica muzicii de cameră. Au fost puși să facă multiple exerciții de sintaxă interpretativă. Li s-au trezit sentimente, orgolii, nebănuite energii. Și iată că un poem sonor ne săgetează inimile. Dacă în urmă cu zece ani Bucureștiul nu avea nici un ansamblu de percuție, azi se fălește cu existența a două asemenea entități restitutive, ambele din plin performante. în
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
milionar, sunt și mai puține șanse să te intereseze soarta lui. Aceasta e marea problemă a lui Scorsese, iar el trece pe lângă ea de parcă nici nu ar fi acolo și calcă astfel o lege a lumii filmului. Or, cu tot sentimentul de vină al Academiei Americane de Film și cu tot pomelnicul de nominalizări al peliculei, așa ceva nu se iartă. Vorbesc de "sutură", un cuvânt complicat care definește o realitate relativ simplă (pentru criticul de film care își dă cu părerea
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]