5,139 matches
-
variabile motivaționale). Prin cercetări experimentale asupra tipului de reacție au fost puși în evidență o mulțime de factori care pot influența acest timp și care au constituit variabile independente în cercetare. Timpul de reacție depinde în mare măsură de modalitatea senzorială. Astfel, s-a stabilit, cu suficientă certitudine, că timpul de reacție la un sunet este mai scurt decât timpul de reacție la lumină. Reacția la stimularea dureroasă este, se pare, mai înceată. Întâi apare senzația tactilă, de atingere, apoi cea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
scurt decât timpul de reacție la lumină. Reacția la stimularea dureroasă este, se pare, mai înceată. Întâi apare senzația tactilă, de atingere, apoi cea de durere. Foarte greu și foarte rar se pot obține senzații izolate de durere. Compararea modalităților senzoriale între ele prezintă, însă, numeroase dificultăți, deoarece reacția variază și cu intensitatea stimulului; sau, realizarea unor intensități egale în modalități senzoriale diferite nu este deloc ușoară, intensitățile fizice nu sunt direct comparabile. Calitatea senzorială. În cadrul aceleiași modalități senzoriale, aceluiași analizator
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
atingere, apoi cea de durere. Foarte greu și foarte rar se pot obține senzații izolate de durere. Compararea modalităților senzoriale între ele prezintă, însă, numeroase dificultăți, deoarece reacția variază și cu intensitatea stimulului; sau, realizarea unor intensități egale în modalități senzoriale diferite nu este deloc ușoară, intensitățile fizice nu sunt direct comparabile. Calitatea senzorială. În cadrul aceleiași modalități senzoriale, aceluiași analizator, se pot găsi numeroase calități senzoriale, adeseori foarte diferite, ducând la viteze de reacție diferit, deși diferențele sunt mai mici și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
senzații izolate de durere. Compararea modalităților senzoriale între ele prezintă, însă, numeroase dificultăți, deoarece reacția variază și cu intensitatea stimulului; sau, realizarea unor intensități egale în modalități senzoriale diferite nu este deloc ușoară, intensitățile fizice nu sunt direct comparabile. Calitatea senzorială. În cadrul aceleiași modalități senzoriale, aceluiași analizator, se pot găsi numeroase calități senzoriale, adeseori foarte diferite, ducând la viteze de reacție diferit, deși diferențele sunt mai mici și nu totdeauna semnificative. Intensitatea stimulului. Timpul de reacție variază în raport cu intensitatea stimulului. Timpul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Compararea modalităților senzoriale între ele prezintă, însă, numeroase dificultăți, deoarece reacția variază și cu intensitatea stimulului; sau, realizarea unor intensități egale în modalități senzoriale diferite nu este deloc ușoară, intensitățile fizice nu sunt direct comparabile. Calitatea senzorială. În cadrul aceleiași modalități senzoriale, aceluiași analizator, se pot găsi numeroase calități senzoriale, adeseori foarte diferite, ducând la viteze de reacție diferit, deși diferențele sunt mai mici și nu totdeauna semnificative. Intensitatea stimulului. Timpul de reacție variază în raport cu intensitatea stimulului. Timpul se reduce proporțional cu
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dificultăți, deoarece reacția variază și cu intensitatea stimulului; sau, realizarea unor intensități egale în modalități senzoriale diferite nu este deloc ușoară, intensitățile fizice nu sunt direct comparabile. Calitatea senzorială. În cadrul aceleiași modalități senzoriale, aceluiași analizator, se pot găsi numeroase calități senzoriale, adeseori foarte diferite, ducând la viteze de reacție diferit, deși diferențele sunt mai mici și nu totdeauna semnificative. Intensitatea stimulului. Timpul de reacție variază în raport cu intensitatea stimulului. Timpul se reduce proporțional cu creșterea intensității (este vorba de intensități până la o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Științifică, București, 1971. Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 6 7 METODE ȘI TEHNICI EXPERIMENTALE Procesele senzoriale Percepția Memoria Învățarea Motivația Reglarea nivelurilor de activitate: atenția, somnul și emoția Timpul de reacție
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sintetizeze cerințele pieței într-o specificație preliminară care trebuie să cuprindă: caracteristici referitoare la performanțe (rezistență mecanică, durabilitate, rezistență la coroziune, rezistență tehnică, prelucrabilitate, precum și alte caracteristici ale produsului); caracteristici privind exploatarea: disponibilitatea, fiabilitatea, mentenabilitatea, particularitățile mediului de exploatare; caracteristici senzoriale (culoare, aspect, tușeu, miros); considerente referitoare la necesitățile de protecție a mediului; măsuri de protecție a utilizatorului; standarde și reglementări legale, aplicabile; specificații referitoare la ambalare, transport, depozitare, manipulare; măsuri de asigurare / verificare calitativă. Funcția de marketing trebuie să stabilească
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
pildă după cum mărturisește -, nu năzuia, în condiția lui de scriitor, să întrupeze, în operele sale, vreun conținut abstract. Într-un dialog cu secretarul sau J. P. Eckermann preciza: Am primit în adâncul inimii mele impresii, si anume impresii de natură senzorială, vitală, pestrița, variată, așa cum mi le-a oferit o imaginație agera; și nu aveam de făcut nimic altceva că poet decât să completez și să desăvârșesc în mine, în mod artistic, astfel de intuiții și de impresii și, printr-o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Meckauer, Walter, Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, pp. 262-301. Schmidt, Bernh. Adolf, Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. ÎI. a. Abbagnano, Nicolas, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], ÎI: La filosofía modernă hasta al postkantismo [Filosofia modernă până la postkantism], Barcelona, Montaner y Simón, S. A., 1964. Alcázar, Baltasar del, Cena jocosa
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
57, H. 4, pp. 662 și urm., si tradusă apoi din latină în germană de către B. A. Schmidt sub titlul Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. 35 República [Republică], în Platon, Obras completaș [Opera completă], VIII, Caracas, Coedición Presidencia de la República / Universidad Central de Venezuela, 1980, 599 a 602 a, pp. 500-505. 36 Gottfried Martin, Herder als
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
decât crearea acelor comodități de viață care să-i Împlinească nevoile fizice și biologice: adăpost, hrană, vestimentație, ambient agreabil, comunicare, informare, acces la cele de trebuință, iar satisfacerea comodului mental, acele facilități care să-i Înlesnească cunoașterea, plăcerea și bucuria senzorială (cum ar fi de exemplu arta), dar mai ales să-i jaloneze și să-i ofere calea vieții veșnice, pentru că (am spune noi) niciodată omul nu a acceptat finitul vieții pământene, Întotdeauna a nutrit speranța unei continuități dincolo de moarte care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creierul primitiv), circuitele reflexo-emotive, mecanismele prin care cele două teritorii cerebrale, operează, se manifestă și se condiționează reciproc (GR. T. Popa - Reforma Spiritului). S-a putut stabili cu destulă precizie că ideile, fie ele particulare sau generale, rezultate din cunoașterea senzorială, Își au sediul În cortexul cerebral și constituie baza rațiunii și logicii umane, că această parte a creierului are efect inhibitor asupra creierului primitiv, temperându-i reactivitatea, se manifestă tardiv pe măsură ce individul se dezvoltă și se socializează, În timp ce emoțiile Își
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
opera decât prin ipoteze și speculații, deoarece cunoașterea fenomenelor spirituale (chiar dacă la bază au un suport material - creierul) este cu totul deosebită de cunoașterea fenomenelor fizice. Dacă cunoașterea fizică, discursivă după cum spun filosofii, presupune două stadii și anume: 1.cunoașterea senzorială, prin simțuri (limitată și cu particularitate individuală) și 2.gândirea logică, care reține din cunoașterea senzorială numai ceea ce este comun obiectelor, fixându-se În noțiuni sau idei particulare (noțiunea de om, cal, floare, hârtie), iar apoi in idei generale sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
material - creierul) este cu totul deosebită de cunoașterea fenomenelor fizice. Dacă cunoașterea fizică, discursivă după cum spun filosofii, presupune două stadii și anume: 1.cunoașterea senzorială, prin simțuri (limitată și cu particularitate individuală) și 2.gândirea logică, care reține din cunoașterea senzorială numai ceea ce este comun obiectelor, fixându-se În noțiuni sau idei particulare (noțiunea de om, cal, floare, hârtie), iar apoi in idei generale sau abstracte cu care rațiunea umană operează În domeniul lumii materiale, În lumea spirituală aceste etape sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spirituală aceste etape sau stadii ale cunoașterii nemijlocite nu sunt posibile, pentru că aici operează alte principii. Aici cunoașterea este intuitivă, analogică și dogmatică (Berdiaev). Acest tip de cunoaștere presupune credință, iubire și trăire, calități ce depășesc cu mult manifestările pur senzoriale și În egală măsură logica umană. Prin urmare fenomenele spirituale trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că trăirea este o cunoaștere originară, elementară, care nu poate fi nici cuantificată și nici explicată prin mijloacele științei. Trăirea se traduce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un echilibru perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de animale Însă, la om, În determinismul mișcării, intervine un al treilea element și anume rațiunea, care va conferi mișcării și caracterul voluntar, pe lângă cel de necesitate adică de satisfacere senzorială și instinctuală. Se poate spune prin urmare că la om mișcarea depășește simpla modalitate de exprimare a vieții, ea devine chiar expresia superioară a dualității materie-spirit. Bazele biofiziologice ale mișcării Ca și categorie fenomenologică mișcarea presupune modificarea poziției unui corp
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un proces care să explice și să definească capacitatea acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de estetică, consacrată ca știință Încă de la 1770 când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de bine. Platon va respinge ambele definiri ale frumosului și-l va introduce În lumea ideilor pure, prin constatarea că există și un frumos În sine (ca atare) care nu servește nici unui scop și nici nu ar ține de percepția senzorială, fiind astfel inaccesibil simțurilor. Din această perspectivă el postulează pentru prima dată ideia că „frumosul ca formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” introducându-l astfel În domeniul eticii. Nu neagă frumosul la care se ajunge printr-o dialectică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a trăi frumos și spiritualitatea ortodoxă „Frumosul ca formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” spunea Platon când Încerca să demonstreze că există și un frumos În sine care nu servește unui scop anume și nici nu ține de senzorial: văz, auz, pipăit. De aceea el și face precizarea că ordinii, măsurii și proporției care ar caracteriza frumosul, li se adaugă virtutea și echilibrul, la care nu se ajunge prin simțuri ci mai degrabă pe cale intuitivă sau printr-o dialectică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un declin În ceea ce privește adaptarea la mediul În care vârstnicul viețuiește. Pe lângă scăderea acurateței percepției și reacției la stimulii din mediul Înconjurător, apar o serie de procese psihice particulare, neîntâlnite până atunci, care ar putea fi sistematizate În felul următor: degradarea senzorială are la origine modificări organice ce afectează În mod diferit cele 5 simțuri ale omului. Astfel, văzul Înregistrează cel mai frecvent o tulburare de acomodare sub formă de prezbiopie prin pierderea elasticității cristalinului, sau unele fenomene degenerative care pot merge
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau unele fenomene degenerative care pot merge până la cecitate. Acuitatea auditivă este afectată sub aspect fonematic, În care distincția sunetelor și cuvintelor devine dificilă, prin urmare Înțelegerea lor este afectată. Sensibilitatea tactilă Își pierde treptat acuratețea, de aici și excitabilitatea senzorială care diminuă treptat În sensul scăderii vitezei și timpului de reacție. Mai puțin afectate par să fie gustul și mirosul care pentru unele persoane În vârstă este chiar mai viu. degradarea principalelor procese psihice sunt fenomene care se referă direct
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se exprimă și nu poate să se exprime decât Într-o formă dată” Situația devine dramatică atunci când natura ființei umane este marcată de ceea ce Îndeobște numim cu un termen generic disabilitate, adică o deficiență ce poate afecta integritatea somatică (morfofuncțională), senzorială sau neuropsihică, moștenită sau dobândită pe parcursul vieții, ca urmare a unor circumstanțe nefericite. Percepția individuală sau colectivă a variat de-a lungul timpului de la exterminare, toleranță, compasiune, acceptare, până la eforturile pentru integrare socială pe care societatea modernă Înțelege să le
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]