2,466 matches
-
literare, nr. 3/2011; Cosmin Ciotloș, în România literară, nr. 30/2005; Dan Bogdan Hanu, în Convorbiri literare, nr. 11/2005; Iulian Boldea, în Vatra, nr. 5/2006; Horia Gârbea, în Ramuri, nr. 11/2007; idem, în Săptămîna financiară, 5 sept. 2008; idem, în Luceafărul de dimineață, nr. 41/2010; Cristina Timar, în Vatra, nr. 12/2007; Tiberiu Stamate, în România literară, nr. 46/2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 9/2008; Vasile Dan, în Arca, nr. 10-11-12/2008; Dumitru Buda, în Vatra, nr. 11-12/2008; Diana Cantacuz, în Discobolul¸ nr. 10-11-12/2008; Viorel Nistor, în Tribuna, nr. 135/2008; Alina Purcaru, în Cotidianul, 4 sept. 2008; Oana Cătălina Ninu, în Observator cultural, nr. 443/2008; Smaranda Ștefanovici, Cristiana Lăpușan, în Studia Universitatis ”Petru Maior”, Seria Philologia, nr. 8/2009; Nagy Imola Katalin, în Familia, nr. 11-12/2009; Dumitru Chioaru, în Ramuri, nr. 11/2010; Gabriela
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
2011 se află la Romă, la invitația unor asociații culturale româno-italiene. Este protagonistul a două evenimente poetice bazate pe propriile antologii bilingve George Bacovia ("Cu voi.Con voi") și Mario Luzi ("Conoscenza per ardore. Cunoaștere prin ardoare"). Așadar, pe 29 sept. are loc la Galleria La Pigna - Palazzo Marescotti serata "130 anni dalla nascita del simbolista romeno George Bacovia" ce s-a bucurat de eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
loc la Galleria La Pigna - Palazzo Marescotti serata "130 anni dalla nascita del simbolista romeno George Bacovia" ce s-a bucurat de eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di România a găzduit contribuțiile critice la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo și Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta și animatoarea culturală Tatiana Ciobanu. Ulterior
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
un pridvor deschis spre apus, după stilul curților boierești. Interiorul cu pereții căptușiți cu scândură, nepictați, vopsiți cu ulei albastru, iar acum cu alb. Catapeteasma este din lemn de tei, pictată de un pictor rus. În testamentul său, redactat în sept. 1799 spătareasa Safta Bogdan, preciza că în acel moment, construcția schitului nu era terminată. În 1816 Safta Bogdan, și fiica sa Casandra Costache, au dăruit schitului moșia Ciorăni, situată pe valea Bârladului în vecinătatea satului Sârbi, două sălașe de țigani
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
monarhului. Din închisoare, Gheorghe Clime, împreună cu nucleul radical al Mișcării, va dirija "Comandamentul de prigoană", condus de [[Constantin Papanace]] împreună cu prof. [[Vasile Cristescu]].Gheorghe Clime va pieri asasinat de autorități în marele masacru al elitei legionare din noaptea de 21-22 sept. 1939. Va fi împușcat primul dintre căpeteniile legionare asasinate la Râmnicu Sărat (au urmat Ing. Aurel Serafim, Nicolae Totu, Gheorghe Istrate, [[Alexandru Canta cuzino]], Sima Simulescu, Av. Cristian Tell, Gheorghe Furdui, Av. Mihail Polihroniade, Dr. Paul Craja și Gheorghe Apostolescu
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
era și el asediat de turci. Fiul lui Manuel, Andronic, căruia îi fusese încredințat Tesalonicul în calitatea lui de despot, era tânăr și cu sănătatea șubredă. În vara anului 1423, cu consimțământul tatălui său, el a oferit Tesalonicul venețienilor; în sept, orașul și-a schimbat stăpânul și a devenit cea mai mare și, s-a sperat, cea mai profitabilă dintre toate coloniile venețiene din Grecia. Împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul a simțit că venise vremea să caute ajutor în lumea
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
că vor veni, papa a trimis corăbii să-i aducă. Corăbiile au adus o companie de arcași din Creta pentru apărarea Constantinopolului. Pe una din aceste nave a călătorit Constantin din Morea, îmbarcându-se la Karystos, în Eubeea, la 1 sept. Printre tovarășii săi de călătorie se afla un cleric venețian, Marco Condulmer, cu care se întâlnise ultima oară la capitularea Patras-ului, în 1429. Împăratul a condus în Italia o delegație impresionantă. Erau cu el patriarhul Constantinopolului, Iosif al II-lea
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
se căsătorească mai degrabă cu doamna din Georgia decât cu prințesa din Trapezunt, și începuse să redacteze contractul de căsătorie cu regele georgian. Înarmat cu schița documentului, s-a întors la Constantinopol pe o corabie venețiană; a sosit la 14 sept 1451, aducând cu el un sol georgian. Părea că, în cele din urmă, căutarea unei împărătese luase sfârșit. Constantin i-a mulțumit cu generozitate lui Sphrantzes pentru eforturile sale neobosite și i-a promis felurite răsplăți. A pregătit fără întârziere
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
împăratului, scrisoarea ajungea la Roma cam în același timp în care patriarhul unionist Grigorie al III-lea renunța la scaunul său. Opoziția întâmpinată se vădise prea mult pentru el și luase drumul Italiei. Papa Nicolae a răspuns împăratului la 27 sept 1451. Mesajul său era pur și simplu acela că împăratul putea și trebuia să-și dea toată silința pentru a-și convinge clerul și poporul că prețul ajutorului concret din partea creștinătății apusene era acceptarea fără echivoc a unirii de la Florența
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie - 25 aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească. Încă în a doua ședință a Conferinței (1/13 aprilie) Franța, Rusia, Anglia, Prusia și
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
română, nonguvernamentală, nonprofit, constituită pe o perioadă nedeterminată. Hotărârea de înființare a Asociației a fost dată în 28 septembrie 1998 de Tribunalul București, în baza actului de constituire din 30 martie 1998, semnat de membrii fondatori, a avizului din 24 sept. 1998 al Ministerului Cercetării și Tehnologiei și a celorlalte documente cerute de lege. Sediul central ASFAN se găsește în Observatorul Astronomic Municipal “Amiral Vasile Urseanu”, din București, Bulevardul Lascăr Catargiu nr.21, în baza aprobării din 14 aprilie 1998 a
Asociația pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate () [Corola-website/Science/309413_a_310742]
-
amintit și ca punct pe hotar pe valea Racovățului, în 1664 cînd domnitorul Gheorghe Duca întărește o mărturie hotarnică a sat. Ocăuți din Ținutul Hotin. Apoi se mai face o împărțeală de sate în ramura Canta a neamului Cantucuzino în sept. 1693. După aceasta aproape un secol nu sa mai citit despre Hlinaia. Până cînd administrația militară rusă, care pe 25 decembrie 1772, găsește aici 94 de gospodării, pe care le impune să plătească bir țarului, dovadă în plus că de la
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Medicină din Chișinău a lucrat medic-șef la spitalul din Balatina, iar din 1952 - profesor la catedra de psihologie și psihiatrie a Universității de Medicină și Farmacie. Cobani e baștină regizorului de teatru Titus Jucov. S-a născut la 28 sept. 1950 în familia preotului Dionisie. A absolvit cu medalia de aur școala medie nr. 1 din Bălți, a făcut studii la Institutul de Cultură din Moscova, în 1971 a montat pe „V. Alecsandri” din Bălți spectacolul său de diplomă „Tribunalul
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
baștină generalului basarabean Matei Donici, despre care Iurie Colesnic scrie în enciclopedia „Sfatul Țării” și în vol. I al cărții sale „Basarabia necunoscută”: „Donici Matei s-a născut în 1847 în satul Brănești, jud. Bălți, și a decedat la 26 sept. 1921 la Tighina. A scris versuri, conform unei tradiții cărturărești de familie. A participat activ la mișcarea de eliberare națională a românilor basarabeni, declanșată odată cu izbucnirea revoluției din februarie 1917. Primul președinte al Partidului Național Moldovenesc”. În Braniște s-a
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
altui boier, a fostului vistiernic Pilipovschi. Tot pe atunci, cu denumirea Mihalcăuți, ei figurează într-o mărturie hotarnică despre moșiile Adecăuților (Bricenilor). Trec ani după ani. Se mai scurge un secol. Despre Mihăileni nu se aude nimic. Apoi, la 22 sept. 1612 aflăm că Tancu Costin, vel armaș, îi cedează fratelui său un sfert din această moșie. Peste un deceniu iar are loc o afacere asemănătoare. Ion Tertea cu sotia sa Ana vînd partea lor din moșia Mihăilenilor lui Efrem Hajdău
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
1959, a primit numele de "Iosif Sava" în memoria marelui muzicolog român și se află în parteneriat cu fundația ce-i poartă numele. Din septembrie 1998, Fundația ACCUMM, avându-l ca Președinte pe scriitorul și cineastul Petru Maier Bianu (2 sept.1947 - 22 august 2011) organizează Stagiunea muzicală ”Iosif Sava”, găzduită generos de Muzeul Municipiului București, la Palatul Șuțu. Numele lui Iosif Sava a fost atribuit unei piațete de lângă Universitatea Națională de Muzică București, aflată la intersecția străzilor Dr. Sion, Șipotul
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII; · Florea Florescu: “Zugravul de cuvinte” - antologie, Ed. “Sitech”, Craiova, 2004; · George Corbu: "Cu floreta în arenă - 501 epigrame," revista “Epigrama” nr. 33, sept.-noimbrie 2005; · Petre Gigea-Gorun, "Amarul epigramiștilor români", București, 2005; · Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate de Fundația “Scrisul Românesc”", Cuvântul Libertății nr.4643 din
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
conduce la alterarea temporară a sângelui (leucocitoza, deficiență de protrombin). Niobiul inhalat este reținut în plămân, iar o doză zilnică de nitrit de niobiu inhalat, într-o concentrație de 40mg/m3 poate conduce în câteva luni la semne de pneumoconioza; septul interalveolar este îngustat, fibre colagenoase se dezvoltă în țesutul peribronhial și perivascular și are loc descuamarea tesului bronhial. Schimbări similare intervin și în cazul în care praful pătrunde în organism pe cale intratraheala, fiind întâlnit în nodulii limfatici. Niobiul cationic este
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
D. D. Roșca, tot filosof, traducătorul lui Hegel în franceză, și el profesor la aceeași universitate ca Bugnariu. Este absolvent al facultății de litere și filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de limba și literatura veche română (1 sept.1932-1 iul.1933). Datorită activității sale de „stânga” (redactor al publicației „Alte zări”, membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, etc.) este scos din învățământ. În 1940, a fost internat în lagărele de la Caracal și Someșeni, iar după 23
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
un rădiu ce să chiamă Cruhlecu și ieșind din dumbravă peste cîmp în drumul Sobarilor la fîntîna lui Hrițcal, unde este și o cruce mare de piatră din sus de drum". (Ibidem). Moșiile acestea s-au hotărnicit și la 20 sept. 1726, și la 15 iulie 1785. În 1792 Lupu Carpuzu și sora sa Nastasae s-au judecat cu Arseni Herța din Hristici pentru o bucată de loc. Judecățile pentru pămînt au continuat și în 1792, 1794 și 1799. Și întotdeauna
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
și studiul "Ținutul Sorocii", publicat de Gheorghe Năstase în revista "Viața Basarabiei", 1942, nr. 3-4. La Hristicii a fost dezvelită placa memorială dedicată lui Gheorghe Năstase, iar Gimnaziul din localitatea sa natală, Hristici, îi poartă numele. Mina Lozanu (n. 4 sept 1929). Doctor habilitat în biologie, profesor universitar. Laureat al Premiului de Stat al RSSM. Studii: școala primară din sat, școala medie mold. nr. 1 din Soroca, Institutul pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. În "Istoria Universității de Stat din Moldova" (Chișinău
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin vocație. A absolvit liceul românesc. A activat la Institutul Învățătoresc din Soroca, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Pedagogice, metodist și inspector la Ministerul Învățămîntului. Eleonora Sîtnic (n. 9. sept. 1943) vine din familie de răzeși. După primele studii în s. natal absolvește șc. medie mold. nr. 1 din Soroca, apoi facultatea de limbi străine a Institutului Pedagogic "Alecu Russo" din Bălți. A lucrat profesoară de franceză la facultatea de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Cybernetics St. and Res., 1, 61 (1979); 19. R.Homescu: "Utilizarea memoriilor holografice de mare capacitate," SCCECE, 2, 85 (1980). 20. R.Homescu: "An Analytical Model for Studying Cellular Control Errors," The V-th Internațional Congress on Cybernetics, Namur, Belgia,11-15 Sept.1967; 21.R.Homescu: "On the Stability of Genetic Regulatory and Control Circuits," The VI-th Internațional Congress on Cybernetics, Namur, Belgia, 7-11 Sept.1970; 22. R.Homescu: "Spectre în i.r. a unor azotiperite aromatice izomere din clasa acizilor toluici
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
An Analytical Model for Studying Cellular Control Errors," The V-th Internațional Congress on Cybernetics, Namur, Belgia,11-15 Sept.1967; 21.R.Homescu: "On the Stability of Genetic Regulatory and Control Circuits," The VI-th Internațional Congress on Cybernetics, Namur, Belgia, 7-11 Sept.1970; 22. R.Homescu: "Spectre în i.r. a unor azotiperite aromatice izomere din clasa acizilor toluici," Conferință Republicana de Chimie-Fizică Generală și Aplicată, București, 2-5 sept. 1968; 23. I.Niculescu-Duvăz, G.Botez, R.Homescu, A.Șerban:"Relații structură-activitate în
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]