3,661 matches
-
nea; neagră; neam; neînțeles; noastră; nouă; oficială; organ al gurii; organ genital; organ gustativ; papilă; papile gustative; păr; piele; piere; plăcere; ploi; pom; populară; de porc; poveste; prietenie; prima; pură; rea; românească; rotund; rusa; găgăuză; schimbă; scuipat; senzație gustativă; senzual; sfințenie; sfîrc; simțire; socializare; spaniolă; spune; strîmbă; strună; subțire; sunete; școală; știință; tare; tot; tradiție; umedă; util; vacă; vagin; nonvaloare; valoare; vene; vie; vorbărie; vorbe urîte; vorbesc; vorbește; a vorbi; vorbire fără rost (1); 798/216/71/145/0 limpede: clar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare; poiană; popcorn; porțiune; post; pot; prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop; sfințenie; Silviu; situat; spații; sta; stabil; stabilit; stadion; stat; state; stau; stă; străin; suprafață; supraveghere; surprinzător; școală; ședea; șes; taină; termen fixat în spațiu; trai; tramvai; trebuie să mergi; trunchi; țarc; țărm; umed; uriaș; vacanță; vatră; văgăună; verdeață; vesel; veselie; vis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soare; lume; luminoasă; lună; lungă; lux; matur; minte; moarte; mor; nădejde; neagră; negru; neon; nimic; noutate; oarbă; odaie; orbire; orbitor; oricînd; orizont; palidă; părinți; pericol; plăcere; plăcut; prielnică; pustiu; raze, soare; rea; reflectare; refracție; respect; roz; roză; seară; senin; senină; sfințenie; siguranță; sinceritate; slab; soare, ziuă; soluție; stea; stimul; stinsă; strălucitoare; strălucitor; susținere; șoc; știință; taină; tare; test; trezire; undă electromagnetică; vampir; vază; văd; văzduh; verde; vezi tot; vulnerabil; zare; zile; zilei (1); 777/204/73/131/0 lumînare: lumină(189
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); drag(2); Dumnezeu(2); eroină(2); fericire(2); ființă dragă(2); ființă scumpă(2); lapte(2); maică(2); minunată(2); mîngîiere(2); naștere (2); ocrotire(2); ocrotitoare(2); persoană iubită (2); persoană (2); protectoare(2); protector(2); putere(2); sfințenie(2); siguranță(2); soțul(2); unica(2); unică(2); 8 martie; absentă; aerul meu; ajutătoare; ajutor; a aprecia; apreciere; aproape; bani; binecuvîntare; blajină; bunica; bunică; cald; candoare; casa părintească; casa; cămin; cea mai caldă; cea mai scumpă; cel mai drag
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mică; mmmm; moară; moldoveni; moliciune; mujdei; murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place; plăcere; plăcinte; cu pește; poate; poftă; popular; popușoi; prăjită; pufuleț; pufuleți; rară; rece; roată galbenă; român; română; românesc; românește; românitate; salivă; sănătos; sărbătoare; sărmăluțe; sătul; scaun; sfințenie; sîrmă; slab; slăbiciune; slănină; cu smîntînă; soare; șofer; taină; telefon; tocăniță; tradiții; tradițională; trăire; ulei; uscată; usturoi; vechi; vreau (1); 805/160/55/105/0 măr: fruct(197); roșu(93); dulce(57); păr(37); verde(33); sănătate(30); pară(25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dumnezeu; Paște; păcătos; pedeapsă; peiorativ; piept; plictiseală; poker; pomană; pompă; Popa Tanda; popă; cam toți popii; poveste; predică; prefăcut; preoteasă; preotul; profit; prostul; rabă; rang; rasă; răzătoare; rea; reprezentant; repulsie; respect; roabă; rochie; sacru; sat; satan; satană; sceptru; sfătuitor; sfinte; sfințenie; sfințire; slujitor; slujitor domnului; slujnic; smerenie; spaimă; spirit; spovedire; straie; sur; șarlatan; șmecher; Teodosie; teolog; veselă; veșminte; vot; :) (1); 786/175/49/126/0 porni: începe (68); pleca (63); merge (50); drum (48); mașina (47); start (34); la drum (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); interesantă (2); încredere (2); înțelepciune (2); liniște sufletească (2); mare (2); milă (2); minciună (2); minune (2); nădejde (2); odă (2); plecăciune (2); poezie (2); preot (2); puritate (2); regăsire (2); regret (2); ruga (2); sacru (2); seara (2); sfințenie (2); sinceră (2); spiritual (2); taină (2); tihnă (2); tristețe (2); zilnică (2); acatist; adevăr; adio; adîncă; alinare sufletească; apărare; aplecăciune; ascensiune; ascet; așteptare; ateu; avere; bătrîn; Biblia; binecuvîntare; la biserică; bucurie; bună; bunătate; calm; calmitate; canon; căință; călugăr; centre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucrătoare; lucruri; lumină; lumini; lungă; magic; majorat; manifestare; masă; mămica; mîine; naștere; națională; neașteptată; negru; nemurire; nouă; oameni; obicei; omagiere; pauză; păr; pedeapsă; Pentecost; petreceri; plăcere; pom; pregătire; prilej; primăvară; o raritate; rece; repaos; reuniune; rom; Sf. Gheorghe; Sf. Ioan; sfințenie; stai; stat; șampanie; știre; tristă; udare; valoare; vesel; vreme; zahăr; zi de odihnă; zi festivă; zi onomastică; zi sfîntă; zile mari; ziua; zîmbete (1); 813/176/60/116/0 sărută: iubire (91); buze (89); dragoste (61); dulce (58); pupă (52
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-i va aduce prestigiu și faimă. Încă de la aceste prime contacte cu realitatea satului, sociologul întrevede calea rezolvării „situației”: legi izvorând din nevoile reale ale tuturor românilor; întemeierea moralei pe „morala socială națională, populară”; întoarcerea spre „obiceiurile pământești, păzite cu sfințenie veacuri de neamul românesc de la țară”. Se ivise, credea, „necesitatea unei schimbări de tactică în chipul superficial de până acuma a reformei traiului juridic și social”. Această tactică, în concepția sa, avea să devină cunoașterea (complexă, științifică, prin contact direct
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
toate marile probleme teologice și toate disputele scolastice și-au lăsat amprenta asupra textelor biblice, atât în limbile originare, cât și în numeroasele versiuni în limbile popoarelor convertite la creștinism. Iudaismul s-a arătat interesat în special de păstrarea cu sfințenie a textului ebraic al Vechiului Testament, în timp ce creștinismul, preocupat de misionarism, a încercat să traducă textul Bibliei și să îl facă accesibil tuturor neamurilor. Prin urmare, alcătuirea unei istorii a textului Bibliei necesită cunoașterea originilor literaturii naționale a mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Ioan Hircan se statornicește Marele Sfat al țării, care purta numele grecesc de Sanhedrin, în ebraică Beit Din Hagadol, cu o componență și o structură organizatorică precise. Comunitatea din Iudeea a rămas un grup conservator care își păstra obiceiurile cu sfințenie. În timpul conducerii hasmoneice, problemele religioase iudaice erau reglementate de către personalul Templului (preoții saduchei) și de către Sanhedrin care era alcătuit din conducători farisei și saduchei. Adunarea generală a Curții de Justiție, care cuprindea șaptezeci și unu de membri, a primit numele
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
orientală. Uneori, notele scurte privind cuvintele care apar foarte rar în textul biblic sau cele în scriere defectiva (fără litere-vocală) sau plena (cu litere-vocale), erau intercalate în spațiul dintre coloane (masora parva), alteori erau scrise pe marginea textului (masora marginalis). Sfințenia și importanța Bibliei pentru viața iudaică au făcut ca textul biblic ebraic să fie transmis cu foarte multă grijă; în vederea unei transmiteri cât mai fidele, înțelepții evrei au stabilit reguli generale după care să se orienteze cei ce scriau textul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
toate marile probleme teologice și toate disputele scolastice și-au lăsat amprenta asupra textelor biblice, atât în limbile originare, cât și în numeroasele versiuni în limbile popoarelor convertite la creștinism. Iudaismul s-a arătat interesat în special de păstrarea cu sfințenie a textului ebraic al Vechiului Testament, în timp ce creștinismul, preocupat de misionarism, a încercat să traducă textul Bibliei și să îl facă accesibil tuturor neamurilor. Majoritatea versiunilor textuale ebraice întâlnite în edițiile moderne ale Bibliei ebraice se bazează pe manuscrise ce
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cinci Cărți ale Legii, sub forma transmisă comunității samaritene, diferă foarte mult în privința structurii, a limbii și uneori a conținutului, de forma pe care o au în iudaism. Evreii și samaritenii se raportau diferit la Scriptură; în timp ce evreii credeau în sfințenia Torei, încât nici o schimbare, chiar minoră și exterioară, nu putea fi introdusă în text, samaritenii au adoptat o atitudine mult mai liberală, socotind că esențială este înțelegerea Scripturii. Samaritenii aveau mult mai puține reticențe în a introduce direct în text
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
se vorbește despre Ierusalim ca loc central de închinare, samaritenii au inserat propriul lor centru, Muntele Garizim: <yzyrg rh (un singur cuvânt în ortografierea lor). Această schimbare apare în ambele versiuni ale Decalogului, drept a zecea poruncă 1, referitoare la sfințenia muntelui Garizim. De asemenea, aceeași înlocuire o întâlnim la Deut. 27,4, unde în loc de „muntele Ebal” citim „muntele Garizim”, referitor la locul în care li se poruncește israeliților să își ridice altarul după trecerea Iordanului 1. Samaritanismul trebuie înțeles mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
termic alimentele. Pentru ca această operațiune să decurgă fără incidente, este bine să punctăm de la început două reguli esențiale: - porniți hota; - procurați-vă alimentele pe care vreți să le tratați termic înainte de a aprinde focul Memorați-le și respectați-le cu sfințenie! Insist și poate vă par exagerată, dar știu despre ce vorbesc. Am auzit de numeroase cazuri triste, chiar dramatice, de extraterestre ori gospodine mici sau mijlocii dornice să devină gospodine mari, al căror elan a fost tăiat de primele nereușite
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sihastru Ă care a părăsit totul pentru ea. / Vreau să știu ce este real și de ce nu putem să-l posedăm”. Astfel, visează la sinteza dintre „un stoic și un mistic” (II, 38), la India antică, acolo unde “înțelepciunea și sfințenia se confundă”. Acestei neputințe privind țelul izbăvirii i se alătură, complementar, alta, articulată de umbrele ipocriziei. În vreme ce el își face un țel din a căuta adevărul, fie adevărul chiar întruchipat în aparență, iluzie și vid, cei mai mulți dintre oameni trec orbi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am mai avut decât simulacre” (II, 304-305). Altundeva, despre anii berlinezi: „Singurătatea mea berlineză nu poate fi imaginată de un om normal. Cum de nu mi-au cedat nervii? N-am fost niciodată atât de aproape de prăbușire Ă și de sfințenie...” (II, 385). Sau: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie” (I, 22). Așadar, privită acum cu admirație, tinereții, ca vârstă a angajării oarbe, i-ar fi urmat retragerea din lume, luciditatea mortificantă, iluminarea neputinței, sau, altfel spus
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
șansa unei topiri în convingeri. Iată: „Mai rea decât umorul este ironia. Umorul minimalizează valoarea tuturor experiențelor noastre. Dar, la rigoare, îngăduie anume incursiuni în mister. Au existat chiar câțiva sfinți care n-au disprețuit căile umorului. Să zicem că sfințenia se potrivește cu rare accese de umor și de ironie. Ceea ce însă sfințenia nu poate tolera fără să se autodistrugă este ironia sistematică, ironia ca obicei al spiritului, ca dar, ca talent și ca automatism. Căci ea e antipodul însuși
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
minimalizează valoarea tuturor experiențelor noastre. Dar, la rigoare, îngăduie anume incursiuni în mister. Au existat chiar câțiva sfinți care n-au disprețuit căile umorului. Să zicem că sfințenia se potrivește cu rare accese de umor și de ironie. Ceea ce însă sfințenia nu poate tolera fără să se autodistrugă este ironia sistematică, ironia ca obicei al spiritului, ca dar, ca talent și ca automatism. Căci ea e antipodul însuși al extazului” (III, 292). Și printre păcatele neamului său Ă limită de neiertat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că i-am citit pe toți înțelepții? Să mă mulez pe materie, să-i urmez exemplul, să-i imit calmul Ă degeaba încerc, nu izbutesc” (I, 163). Oricum, dacă cu adevărat caută o soluție, Cioran o caută mai degrabă în sfințenie decât în înțelepciune. Înțelepciunea e, în viziunea lui, mai degrabă consecința unei abandonări: „Principalul atribut al înțelepciunii este dezabuzarea. În ea stă diferența dintre înțelepciune și sfințenie. Un sfânt nu e niciodată dezabuzat. Și, într-adevăr, ce noimă ar putea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Oricum, dacă cu adevărat caută o soluție, Cioran o caută mai degrabă în sfințenie decât în înțelepciune. Înțelepciunea e, în viziunea lui, mai degrabă consecința unei abandonări: „Principalul atribut al înțelepciunii este dezabuzarea. În ea stă diferența dintre înțelepciune și sfințenie. Un sfânt nu e niciodată dezabuzat. Și, într-adevăr, ce noimă ar putea avea un sfânt dezamăgit?” (III, 35). Oricum, a deveni înțelept înseamnă pentru Cioran o trădare de sine. În absența altui antidot, îl încearcă pe acesta. Din nefericire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a mă răci” (III, 186). Merge până acolo încât își identifică ființa cu această absență a sensului. Mărturisește într-un loc: „Neputința de a face ceva Ă de ce nu ne-am servi de ea ca de o cale spre sfințenie?” (I, 124). Cel mai adesea, însă, regretă că nu poate face pasul identificării cu ceilalți și nu poate intra în scenă ca un actor sau ca un inocent barbar: „Sunt un nătărău, își spune. De mult ar fi trebuit să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
n-au nici un sens, ce nu servesc la nimic, și mă revolt contra iluziei creștine ce le conferă tuturora o mare, o adâncă semnificație” (II, 183). În fine, când se hrănește din durerea deșertăciunii, nu al angajării, Cioran invocă atributul sfințeniei. Doar că această durere nu e suficientă pentru sfințenie. Își spune: „Dacă sentimentul deșertăciunii universale ar putea, singur, să confere sfințenia, ce sfânt aș mai fi! Aș ocupa întâiul loc în ierarhia sfinților!” (I, 15). În acest context, câteva teme
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și mă revolt contra iluziei creștine ce le conferă tuturora o mare, o adâncă semnificație” (II, 183). În fine, când se hrănește din durerea deșertăciunii, nu al angajării, Cioran invocă atributul sfințeniei. Doar că această durere nu e suficientă pentru sfințenie. Își spune: „Dacă sentimentul deșertăciunii universale ar putea, singur, să confere sfințenia, ce sfânt aș mai fi! Aș ocupa întâiul loc în ierarhia sfinților!” (I, 15). În acest context, câteva teme se asociază religiozității lui Cioran, care vorbește uneori de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]