3,605 matches
-
semnificativă (ce atrag atenția receptorului), debitul verbal (numărul de sunete emise într-o unitate de timp, care este fie o manifestare temperală sau afectivă, fie o modalitate de a influența destinatarul), intonația (variația de înălțime a tonului), bâlbâiala, prelungirea unor silabe sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta, se poate accentua o idee sau un cuvânt, contribuind la
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
în scris Autorul poate face anumite notații, în text, referitoare la elementele paraverbale, putând preciza în mod direct modul în care un personaj își folosește vocea sau prin intermediul punctelor de suspensie (pentru a marca pauzele în cursul rostirii), despărțirea în silabe și majuscula (pentru accentuarea unui cuvânt). Factori perturbatori ai comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală poate fi, uneori, perturbată de unii factori, astfel: O persoană cu auzul slab nu va observa inflexiunile vocii; Existența, în jur, a unor sunete prea puternice va
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Implementarea unui ritm normal în vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
Implementarea unui ritm normal în vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
emisiei vocale. Se consideră că ritmul vorbirii este dat în primul rând de structurarea accentului în vorbire. Nu fonemele dau ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește de la exersarea unor mișcări ritmice generale.Datorită acestui fapt în structura ritmului vorbirii trebuie introduse în permanență elemente de ritmică neverbală. Mai
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
auditiv și/tactil vibratil. Dacă în perioada demutizării, ritmul lent o practică uzuală necesară însușirii temeinice a pronunției, mai târziu, când sunetele au fost impostate și automatizate, menținerea ritmului lent consolidează o vorbire defectuoasă, monotonă și sacadată, uneori chiar pe silabe și sunete. De aceea, la dezvoltarea vorbirii, pe linie fonetică, profesorul trebuie să respecte anumite cerințe: • să stabilească raporturi armonizate între fonație și respirație; • să facă exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și de legare a silabelor de toate
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
defectuoasă, monotonă și sacadată, uneori chiar pe silabe și sunete. De aceea, la dezvoltarea vorbirii, pe linie fonetică, profesorul trebuie să respecte anumite cerințe: • să stabilească raporturi armonizate între fonație și respirație; • să facă exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și de legare a silabelor de toate tipurile, aplicându-se accentul logic și intensiv și integrându-se în pronunțare fonemele coarticulatorii; • să facă exerciții de structurare a cuvintelor în grupuri ritmice, în sintagme și propoziții, respectându-se cursivitatea în exprimare
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
chiar pe silabe și sunete. De aceea, la dezvoltarea vorbirii, pe linie fonetică, profesorul trebuie să respecte anumite cerințe: • să stabilească raporturi armonizate între fonație și respirație; • să facă exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și de legare a silabelor de toate tipurile, aplicându-se accentul logic și intensiv și integrându-se în pronunțare fonemele coarticulatorii; • să facă exerciții de structurare a cuvintelor în grupuri ritmice, în sintagme și propoziții, respectându-se cursivitatea în exprimare și pauza între ele. Munca
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
este ritmul de bază, etalonul la care se raportează orice alt ritm. Ritmul uniform este un ritm natural, caracterizat prin uniformitatea și regularitatea cu care este executat. Descoperind ritmul uniform al unui cuvânt, copilul își va da seama de locul silabelor care se pronunță legate. 3.) Însușirea ritmului neuniform al structurilor verbale. Deoarece ritmul vorbirii este un ritm neuniform, însușirea acestuia este deosebit de importantă pentru calitatea vorbirii. In această etapă, copiii învață să deosebească și să combine durata lungă și scurtă
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat în ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
surd, au constituit pilonii de care m-am sprijinit sub îndrumarea domnului profesor Florea, în activitatea mea ulterioară. Aveam să modelăm împreună “bucatele de humă”, zi de zi, an de an și să ne bucurăm pentru fiecare sunet, pentru fiecare silabă, pentru fiecare cuvânt, rostite de buzele lor timide. 121 Ne-a fost dat sa trăim bucuria primelor cuvinte înlănțuite, spuse grav, serios, cu suflet de copil încrezător și mai ales bucuros de .... isprava sa. Emoțiile au fost fără margini, iar
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
normal dar își însușește dificil tehnica cititului. Dislexicii sunt ușor reperați fiindcă citesc sau silabisesc cu ezitări în separarea grupurilor de cuvinte în timp ce colegii lor realizează cursiv și conștient aceste activități. Ei fac omisiuni, inversiuni sau adăugiri de sunete sau silabe pentru că nu și-au consolidat deprinderea de citire inteligibilă și conștientă. Dislexia îl demoralizează pe elev, el poate deveni pasiv, inhibat, descurajat sau dimpotrivă agresiv, violent. Acești copii sunt etichetați de cele mai multe ori ca leneși, chiulangii sau retardați. Disgrafia și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le, la-le-le-le). (c) Poate fi adus în discuție și tipul de accentuare de la singular (pe vocala finală), care, exceptând această clasă flexionară, este rar în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Adeseori elevii nu sunt capabili să-și exprime un gând, constatându-se dificultatea lor În elaborarea sau susținerea unei teme cu nuanțe și sensuri personale, incapacitatea lor de a evita cacofoniile, rostind „virgula” În mijlocul frazei, accentele fiind puse greșit pe silabele din cuvânt, sau pe cuvinte din frază. Evitarea și ameliorarea acestor stări se poate face prin intervenția școlii, Îndeosebi la Învățământul preuniversitar, prin conștientizarea la profesori, elevi, familie, societate, a nevoilor și posibilităților de comunicare eficientă. Modalitățile de realizare utilizate
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
muzicale și a pauzelor. Obiectivele urmărite sunt: - să-și însușească cântarea cu ritmuri diverse; - să perceapă aspectul general al duratelor sunetelor; - să conștientizeze noțiunile de durată a sunetelor și de pauză (tăcere); - să reprezinte duratele prin liniuțe orizontale și prin silabe ritmice; - să execute duratele și pauzele în cântece și să le reprezinte apoi grafic; - să recunoască duratele sunetelor și pauzelor în cântece; - să realizeze scurte improvizații ritmice; - să se miște ritmic pe muzică. c. Exerciții melodice de creație Obiectivele urmărite
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
miște ritmic pe muzică. c. Exerciții melodice de creație Obiectivele urmărite sunt: - să noteze corect duratele într-un exercițiu dat - să completeze o melodie dată în gama DO - să interpreteze melodia compusă de ei 1. Continuați melodia următoare, inventând, pe silabele versului al doilea, o melodie formată din sunetele învățate - care să se termine cu DO. Scrieți-o pe caiete. 2. Continuați melodia de mai jos, scriind-o pe caiete. d) Exerciții melodice Obiectivele urmărite se concretizează în: - să descopere în
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
pentru reîmprospătarea deprinderilor oral - intiutive de intonare a sunetului „La” se cântă după auz cântece și exerciții; - se intonează un cântecel (de exemplu „Cărăbuș, cărăbuș”, cu cuvinte și cu denumirea sunetelor muzicale SOL-MI-LA, însoțite de gesturile fononimice și de urmărirea silabelor muzicale scrise pe scăriță. - se scrie nota La, pe portativ. Învățătorul arată copiilor locul notei muzicale La, pe spațiul al doilea al portativului cu diferite durate muzicale, astfel: - se va scrie pe note muzicale cântecul „Cărăbuș, cărăbuș”. Se denumesc sunetele
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
locul notei muzicale La, pe spațiul al doilea al portativului cu diferite durate muzicale, astfel: - se va scrie pe note muzicale cântecul „Cărăbuș, cărăbuș”. Se denumesc sunetele muzicale respective notelor muzicale din cântec, se folosesc gesturi fononimice sau se indică silabele muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în mers uniform de pătrimi, cu marcarea accentelor din două în două silabe; experimentarea duratelor prin silabe ritmice corespunzătoare (pas, pasă Tic, tac, tic, tac, ba - te cea - sul Stâng, drept, stâng, drept, ți - ne, pa - sul. - scrierea recitativului pe note cu durate de un timp - pătrimi: sublinierea silabelor accentelor; scrierea accentelor deasupra
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în mers uniform de pătrimi, cu marcarea accentelor din două în două silabe; experimentarea duratelor prin silabe ritmice corespunzătoare (pas, pasă Tic, tac, tic, tac, ba - te cea - sul Stâng, drept, stâng, drept, ți - ne, pa - sul. - scrierea recitativului pe note cu durate de un timp - pătrimi: sublinierea silabelor accentelor; scrierea accentelor deasupra notelor muzicale. - împărțirea recitativului
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
din două în două silabe; experimentarea duratelor prin silabe ritmice corespunzătoare (pas, pasă Tic, tac, tic, tac, ba - te cea - sul Stâng, drept, stâng, drept, ți - ne, pa - sul. - scrierea recitativului pe note cu durate de un timp - pătrimi: sublinierea silabelor accentelor; scrierea accentelor deasupra notelor muzicale. - împărțirea recitativului, scris pe note, în grupuri de câte două pătrimi (doi timpi); - scrierea indicatorului de măsură, după cheia sol, prin cele două cifre (2/4) explicând că cifra 2 indică (aratăă numărul timpilor
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
c)Povestește fragmentul dat. d ) Scrie ideea principală a fragmentului. 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: ținea, nedumerit, mirare, trudit . 3. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele de mai jos: deșert, repede, înlăuntru, ușurință. 4. Precizează numărul de silabe, litere și sunete din propozițiile de mai jos: 5. Scrie câte vocale și câte consoane sunt în fiecare cuvânt: lumina, soarelui, îndemână, singur. 7. Alcătuiește enunțuri cu sensuri diferite ale cuvintelor: deșert, gura, car, duce. 8. Scrie cuvinte înrudite cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]