5,503 matches
-
iarna 2011-2012. Publicul este tot mai convins de extinderea civilizației umane pe stații circumterestre, iar de aici pe Lună și mai departe. Ne așteptăm și la noi forme de organizare a relațiilor interumane și a societății. Morus reînviat. Hazard a sintetizat și schimbările apărute în modelele umane (tipuri ideale, personaje, figuri și uneori "vipuri", cum se spune astăzi) de viață din țările occidentale, pe care esticii le-au experimentat parțial, vrând-nevrând. Fie când au reușit să treacă efectiv la modernitate, fie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca și după război: prin distrugeri și jafuri banditești. Societatea s-a deschis foarte mult spre sărăcie în dezordinea unor alegeri absurde în parlament ale candidaților de pe locurile 3-4, din rândul cărora ar putea veni un alt președinte al țării. Sintetizând în ultima parte a scrierii sale "valorile imaginative și sensibile" ale modernității postclasiciste, Hazard constata că poezia a fost sufocată de proza abundentă în amuzament, de lipsa tot mai evidentă a transcendenței, a neliniștii și curiozității, de multă imaginație grotescă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-o pe viu. Corectitudinea revenirii a fost mereu în suferință, pentru că în schimbările lumii nimic nu se reia cum a fost. Mai este apoi faptul că în România dreptatea de fiecare dată a umblat cu capul spart! Ne oprim să sintetizăm caracteristici ale crizei americano-europene, descrise de Allen Bloom în cartea de la poziția (12), scrisă într-o manieră neoconservatoare (de unde și prescurtarea neocons). Citată rapid de N. Manolescu în Postfața voluminoasei sale Istorii critice a literaturii române, din anul 2008 (1526
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
oare lumea modernă altceva decât simpla negație a oricărui adevăr tradițional?". (15, p. 229) În capitolul 39, Guénon menționează și alte atribute ale satanismului nutrit de "abisuri infernale". El nu are ca referent un individ, ci este un simbol ce sintetizează "contrainițierea" menită a exprima falsul. Emblema acestui simbol este Leul, iar cabalistica îl numește Metatron. Acesta are o față luminoasă și una obscură, fiind redat și prin numărul 666 calificat ca "numărul Fiarei" periculoase pentru om. Se mai numește și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au reușit să se solidarizeze în modurile de organizare a vieții, dar au învățat să privească mereu cu interes spre întreaga lume, pentru a-și spori libertățile și bunăstarea. Noile puteri au căutat să-i imprime lumii valorile civilizației moderne, sintetizate în ideologii reluate ca neoliberalismul, creat ca și democrația creștină, social-democrația și altele. Altoiurile s-au prins în Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și în alte țări din zonă și în multe țări din America de Sud. Reușitele acestor țări depind
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
importantă și va con stitui, de asemenea, o miză a discuției. Primele două capitole ale traseului de lectură care urmează sunt preponderent analitice, vorbind despre cele trei momente ale experienței enumerate deja: cunoaștere, teologie și politică. Al treilea capitol le sintetizează în imaginea, în povestea propriu zisă a eroului urban, flaneurul. Cel care povestește, flaneurul, este, în același timp, detectiv, anticar și mistic. Capitolul al patrulea descrie universul magic al Berlinului începutului de secol XX, așa cum se constituie el prin amintirile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istorie Unul dintre locurile comune ale exegeticii, pe care mizează de altfel și Benjamin, îl reprezintă opoziția dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre „reabilitarea alegoriei“ din Wahrheit und Methode, Gadamer sintetizează diferența tradițională dintre cei doi termeni și îi dezvăluie, în același timp, presu pozițiile teoretice. Atât alegoria, cât și simbolul funcționează din punct de vedere structural în mod similar: prin considerarea unui lucru, fenomen sau cuvânt din perspectiva unei semnificații
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în poetica ba rocă. G. Gilloch sintetizează modul în care, în Ursprung des deutschen Trauerspiels, teoria cu privire la alegorie este de fapt un rezultat al unui dublu demers, ontologic și teologic: „For him, the play of mourning is a ruin about ruination. It re presents human life as
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în această perioadă, scrierile lui Benjamin abordează mai apăsat problema teologico-politică, iar studiul la care mă refer poate fi citit și din această perspectivă. Acum însă ne interesează cu precădere problema constituirii obiectului în experiența istorică. Încă de la început, Benjamin sintetizează problematica eseului: „als Pionier wurde Fuchs zum Sammler. Nämlich als Pionier der materialistischen Kunstbetrachtung.“ Materialismul istoric, inițial formulat de Benjamin pe urmele clasicilor marxis mului, dislocă opera de artă din autonomia ei, pentru a o reconsidera din punctul de vedere
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
precum și cel al tradițiilor îndepărtate, în cel de-al doilea. Dimpotrivă, flaneurul este un localnic, nu un turist. Fizionomia orașului este cea a unei vecinătăți și incursiunea unei amintiri în care reprezentările personale și cele colective se întâlnesc. Figura povestitorului sintetizează mărcile experienței enumerate până acum într-o formulă istoric-inaugurală: „Der Erzähler ist die Gestalt, in welcher der Gerechte sich selbst begegnet.“ Menirea sa este soteriologică, și anume de a eli bera omul de intransigența și, în mod esențial, de cruzimea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de con ceptul de putere“. Într-un text ulterior, din 1987, Taubes revine însă pentru a numi o dublă determinare a „centrului“ teologico-politic: kratologică și comunitară, ultima fiind o consecință a mesajului paulin. Pentru Taubes, mesajul Apostolului neamurilor poate fi sintetizat plecând de la Epistola către Romani: „Und dann schildert er [Paulus] die Lebensformen der christlichen Gemeinde in dieser Agape, das Leben der Christen aus dem Pneuma und in der Agape untereinander. Soziologisch heisst das: eine neue Art Verbindung, eine neue Intimität
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lăsat în urmă de armatele triumfătoare ale istoriei și care transformă înfrângerea în profeție. E singura care o poate face și, prin urmare, singura care are privilegiul de a-l primi, în sânul ei, pe Mesia. Programul istoriografiei materialiste este sintetizat de Wohlfarth: „The «epistemo critical» program of the Passagen-werk might almost be de fined as that of saving the phenomenal world from its Platonic salvation. Therein lies the task of that peripatetic philosophe de la rue (Baudelaire), the flaneur, alias the
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the ends of divine violence allows it to appear as pure means.“ Comentatorii observă în acest loc o evidentă sursă kantiană. Atât Morgan, tocmai citat, cât și, de exemplu, Michael Mack redeschid, plecând de la Benjamin, Critica facultății de judecare. Ultimul sintetizează poziția autorului eseului despre violență în raport cu Kant: metoda transcendentală este păstrată, dar „autoritatea“ rațiunii este în locuită cu un puternic impuls mesianic („impulse of an intense messianism“). Și de această dată, lectura textului Zur Kritik der Gewalt din punctul de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
imagine mai clară a ex perienței flaneurului. Un exemplu este cel oferit de Michael Opitz, în Lesen und Flanieren. Über das Lesen von Stäten, vom Flanieren in Büchern. Autorul pune în paralel descrierea flaneurului cu teoria benjaminiană a lecturii. Flaneurul, sintetizează mai întâi Opitz, este un detectiv, în aceeași măsură în care este un trândav: el deține arta citirii urmelor (Spuren): „Ihm nämlich ist jede Spur verlässlicher Hinweis darauf, dass alles, Dinge wie Personen, seinen Abdruck in der Geschichte hinterlassen hat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience of a city is made up of a constant negotiation with the ghosts and residues of previous experiences, most notably in Paris, with the ghosts of insurrection and revolution, but also in Berlin which for Benjamin was above
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la cel de-al doilea. Din punctul de vedere al biografiei autorului german, este sem nificativ faptul că Berlinul este „protejat“ de scriitura neutră care se regăsește în cazul multora dintre descrierile celorlalte orașe. Gilloch, în Walter Benjamin. Critical Constellations, sintetizează mecanismul specific pe care Benjamin îl distinge în cazul percepției orașului la vârsta copilăriei: „Benjamin sees the child as having a privileged proximity to, and special tactile appreciation of, the urban environment. The child sees the city «at first sight
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asupra coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază relația pe care pictura lui Moreau o întreține cu literatura, provenind din caracterul poetic al viziunii pictorului. Printr-o expresie plastică, M. Bengesco evidențiază încercarea pictorului de a sintetiza mitologiile, religiile, istoria în ceea ce ar putea constitui o ficțiune reprezentativă a unei idei într-un cadru imaginar. În mod evident, Moreau nu este interesat de recuperarea unui cadru istoric real, elementele unor culturi diferite se pot regăsi împreună într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reține din fluture elementul primordial, schematic, fără să se țină cont de relief, profil etc., apoi această formă generală este modificată sau multiplicată pentru a ocupa spațiul încredințat după o ordine determinată de o figură primitivă. Practic, modelul natural este sintetizat printr-o analitică a remanierii unor detalii și augumentării altora până se obține un motiv repetat după toate combinațiile liniilor posibile, un fractal, ceea ce ajunge la a rezuma obiectul "atât de bine încât îl reduce aproape la simbol, la idee
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui Lukian. Într'un câmp plin de flori, un copil și copilă de țărani stau unul lângă altul. Florile ce-i înconjoară parcă sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate cea mai nimerită întruchipare a relației dintre Eros și Thanatos, Principiul plăcerii (Lustprinzip) enunțat pentru prima oară în 1848 de către psihologul experimentalist german, Gustav Theodor Fechner este dublat la Freud de o pulsiune tanatică, distructivă și autodistructivă. Wagner le sintetizează în ceea ce el numește Liebestod, dragostea-moarte, concept transpus dramatic în opera sa Tristan și Isolda. Helen K. Gediman în Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological 367 distinge două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau în termenii Serafinei Brukner "[...] profunzimea de gândire caracteristică acestui stil și puritatea aproape arhaică a liniei, evocând imaginea picturală a primitivilor"461. La aceasta se adaugă influența artei hinduso-egiptene, precum și cea a picturii lui Gauguin, care la rândul său sintetizase elementele mai multor stiluri, fapt care conduce la o nouă definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vampirului, Dracula lui Stoker și figura mitico-istorică a lui Vlad Țepeș este personajul Draculea / Prințul Vlad din ecranizarea lui Francis Ford Coppola Bram Stoker's Dracula (1992). Deși se consideră că oferă o viziune novatoare a poveștilor cu vampiri, filmul sintetizează de fapt câteva dintre interpretările cele mai cunoscute până în acel moment, punând accent pe latura erotică a vampirului, dar și pe caracterul său uman (vampirul e capabil de sacrificiu pentru dra-gostea sa). Filmul prezintă elemente de istorie română (lupta lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al-Beladsori au călătorit în Levant și nordul Africii și au descris specificul structurilor locale ale emiratelor și șeicatelor din aceste regiuni (întindere teritorială, mod de organizare internă). Iakut (1179-1229), geograf din Bizanț de origine greacă, dar de confesiune islamică, a sintetizat întreagul volum de cunoștințe ale geografilor arabi în lucrarea “Dicționarul geografic”, pentru întocmirea căreia a folosit nu numai materialele autorilor arabi, dar și pe cele antice și pe cele ale învățaților creștini din Bizanț. Marco Polo (1254-1324), călător venețian care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în tratatul “Middle East Dilemma: the Politics and Economics of Arab Integration” (1998). John L. Esposito, specialist în relații inter confesionale, a studiat raporturile intracomunitare din statele arabe și modul în care factorul religios influențează procesele geopolitice din regiune, aspecte sintetizate în studiul “The Oxford encyclopedia of the modern Islamic world” (1995). John Ruedy a sintetizat fenomenul fundamentalismului islamic într-o veritabilă enciclopedie a mișcării integriste din Africa de nord în lucrarea “Islamism and Secularism in North Africa” (1996) și a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]