6,398 matches
-
Viața cotidiană ne implică pe toți într-un proces de schimbare a atitudinilor. Chiar dacă facem abstracție de industria reclamei și tot putem descoperi cum acest proces a devenit un mod de a fi: părinții sunt angajați într-un proces de socializare a copiilor, oamenii de știință își susțin adevă rurile, politicienii vor să convingă electoratul de justețea programelor sau deciziilor lor și diverse grupuri religioase doresc să atragă cât mai mulți adepți. Prin schimbarea atitudinii se înțelege modificarea, reorientarea atitudinilor individuale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Partid. Pe de altă parte, am încercat ca, prin intermediul documentelor selectate, să ilustrăm în mod cât mai convingător faptul că, practic, nu exista aspect al vieții sociale în care Partidul să nu apeleze la sprijinul neprețuit al Securității. Măsurile de „socializare a agriculturii”, organizarea alegerilor de deputați în M.A.N., organizarea congreselor partidului, a vizitelor conducerii „de partid și de stat” în țară și peste hotare, organizarea și desfășurarea paradelor de 1 Mai și 23 August, asigurarea securității personale a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
reacționare. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 5/1950, f. 1-6. 8. 1950 aprilie 3 - Adresă a Serviciului Județean de Securitate Teleorman către Biroul de Securitate Roșiorii de Vede cu privire la măsurile ce trebuie luate în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă la sate, mai ales acum, în perioada socializării agriculturii, și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă la sate, mai ales acum, în perioada socializării agriculturii, și ținând seama de sarcinile ce-i revin (sic!) organelor de securitate în urmărirea acestei probleme, vă rugăm a lua următoarele măsuri: Sintezele informative din cadrul problemei țărănești vor fi înaintate din 15 în 15 zile, adică la 26 și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
eforturile de lungă durată. dezvoltarea capacității de efort maxim aerob, datorită valorilor superioare ale transportului și schimbului de gaze (foarte apropiate de valorile adulților). Studiile și cercetările privind atitudinea adolescenților pentru diferite activități au evidențiat faptul că dorința mare de socializare, specifică vârstei, precum și dorința lor de a deveni utili societății și de a arăta adulților că pot fi responsabili, determină o implicare profundă a acestora în majoritatea activităților. Practicarea activităților sportive este facilitată de dorința de a ieși în evidență
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pentru mamă, posibilitatea reînceperii efortului fizic sportiv, după perioada sarcinii și lăuziei; alegerea unui mod util, plăcut și sănătos de petrecere a timpului liber, în schimbul unei vieți pasive, inactive; menținerea parțială sau replanificarea în anumite condiții a propriilor activități îndrăgite, socializare (joggingul săptămânal cu prietenii, cu familia); dezvoltarea musculaturii brațelor pentru cel care împinge căruciorul și tonifierea musculaturii trunchiului, fără a fi mai fi nevoit să mergi la o sală de forță. Beneficii pentru copil: expunerea la aer curat este benefică
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
vedere a dus în timp la creșterea nivelului de trai al oamenilor, la îmbunătățirea transporturilor, la apariția tehnologiilor care ușurează munca fizică a oamenilor și cresc producția de bunuri de consum, la creșterea nivelului de educație, la dezvoltarea rețelelor de socializare dintre oameni etc. Odată cu dezvoltarea societății umane, activitățile sportive au devenit activități sociale mediatizate din ce în ce mai mult datorită caracterului biologic pe care îl dețin. Această mediatizare s-a datorat, în opinia noastră, dezvoltării activităților științifice de cercetare din foarte multe domenii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a ziarului New Zeeland Herold (feb.1962), unde se susținea faptul că un grup de foști atleți de performanță (posibil antrenați de Lydiard) și câțiva 8 practicanți ai fitness-ului se întâlneau o dată pe săptămână pentru a alerga în scopul socializării și întreținerii condiției fizice. Analizând opinia personală a „părintelui” joggingului (așa cum este cunoscut A.L.Lydiard), opinie expusă într-una din lucrările sale9, joggingul a avut ca punct de plecare dorința și atitudinea de a schimba ceva în concepția oamenilor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
grupului; * Polarizarea eforturilor către scopul comun; * Eficacitatea, stratificarea și stabilitatea grupului; * Conflictele interpersonale; Cercetările de psihologie experimentală au evidențiat că gruprurile satisfac nevoia de afiliere, sunt un mijloc de stabilire a imaginii de sine și o modalitatea de colaborare și socializare. În cadrul grupului se conturează obiective individuale (impresionarea profesorului, dorința de a deveni lider) și cele de echipă. Cum în practică este aproape imposibil să se satisfacă, în egală măsură, interesele individuale și cele de grup este bine ca membrii echipei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
mai puțin pregătiți; * Problemele considerate epuizate ca posibilități de rezolvare primesc soluții noi; * Sunt notați elevii care dovedesc albilități deosebite în formularea ideilor, ceea ce anulează caracterul de constrângere al evaluării; * Ameliorează efectul inhibitor al relațiilor interpersonale; * Corectează aspectele negative ale socializării ca sursă de învățare a unor comportamnente stereotipe și a unor structuri cognitive rigide. Tehnica asaltului de idei are și câteva limite inerente. Pentru că profesorul-lider al grupului stabilește criteriile de evaluare, notarea poate purta pecetea subiectivismului și nu exclude apariția
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
caracteristică fundamentală comună : cea a potențializării progresive a stării T. Va cunoaște oare lumea, într-o zi, o societate de tip nou, tridialectic, fondată pe actualizarea progresivă a stării T, ceea ce implică un echilibru riguros între omogenizare și eterogenizare, între socializare și realizarea maximală în plan individual? Războaiele sunt fondate pe același fanatism al actualizării absolute. Dezechilibrul ternarului, realizarea preferențială a unei direcții sau alteia prin suprimarea contradicției echivalează, potrivit logicii și filosofiei lui Lupasco, cu o redutabilă patologie. Războaiele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Această diferență a fost evidențiată de unii autori, care au distins între "morala ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ales dreptului, cât și cea mai legală dintre virtuți. Gândim și vorbim despre dreptate conform legii, însă, de asemenea, și despre dreptatea sau nedreptatea unor legi"146. Atât dreptul, cât și morala sunt științe normative, ce au ca punct comun socializarea individului. 1.3.1. Identitatea dintre drept și morală În fazele primitive ale vieții sociale, normele care reglementau viața socială apăreau sub forma obiceiului strămoșesc, a tradiției. Regulile de comportament aveau un caracter mixt, morala, dreptul și religia formând un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se urmărește reglementarea raporturilor dintre indivizi. Înclinațiile sociale naturale ale oamenilor furnizează materia primă a vieții morale: "motivațiile generale care ne conduc spre ea și care îi oferă direcția de bază"1. Faptul că dreptul și morala au ca scop socializarea indivizilor, nu înseamnă că cele două domenii nu se deosebesc. Deosebirea nu constă în faptul că morala este o simplă intenție interioară, iar dreptul rămâne în exterioritate, ci ea constă în faptul că în exteriorizare actul moral autentic trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mișcarea (postura, mimica) unor diferite animale (cocoș, pisică, cangur, maimuță, șarpe, broască, pește etc.). 3. BALOANE VESELE șI TRISTE Activitatea vizează stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor. Sarcina: după ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceștia vor desena pe baloane stări și trăiri emoționale preferate: bucurie, tristețe, furie, mirare, îndoială, rușine etc. Așadar, copiii trebuie să identifice diferite stări
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
începător" (în acest sens, se poate considera ca relevantă și sintagma ,,grupă pregătitoare" utilizată în contemporaneitate): ,,alfabetizarea relații de competiție; admiterea tutelei; diversificarea învățării; jocul cu reguli, submisia la reguli". 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor Între egocentrism și socializare, între individual și general, între autocomunicare și comunicare, între situativ și contextual, limbajul copilului preșcolar se caracterizează printr-o serie de elemente a căror cunoaștere este implicit raportată la modalitățile în care activitățile de educare a limbajului la această vârstă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a preșcolarității În condițiile politicii educaționale actuale, învățământul preșcolar se constituie (încă) în primul nivel organizat, sistematic, instituționalizat, generalizat al demersului instructiv-educativ, deschis copiilor cu vârsta între 3 și 6-7 ani, reprezentând, în același timp, primul cadru de realizare a socializării subiecților (cu excepția situațiilor, deocamdată 78 incomparabil mai reduse ca număr și ca relevanță, de frecventare de către copii a anumitor instituții înainte de împlinirea vârstei de 3 ani). Caracterul sistematic al organizării demersului în etapa preșcolarității este dat de proiectarea și realizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
normal, cu program prelungit): activități comune AC, activități alese/la alegerea copiilor AA, activități recreative și de relaxare ARR, activități de dezvoltare și exersare a aptitudinilor individuale ADEAI, activități recuperatorii AR, activități opționale AO, extinderi E; prin acestea se vizează: socializarea 79 preșcolarilor (atribut esențial al nivelului I 3-5 ani al etapei preșcolarității); adaptarea copiilor la normele colectivului/grupului, pe de o parte, respectiv la cele ale desfășurării anumitor tipuri de activități, incluse într-un sistem organizat în conformitate cu anumite principii, prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
3 ani), la cel cu subiect și cu rol, respectiv la jocul cu reguli etc., creând astfel puntea către ceea ce va presupune, în ciclul primar (și ulterior), învățarea ca activitate fundamentală. Conceptele-cheie ale unei didactici a preșcolarității sunt, astfel: * comunicare; * socializare relaționare, cooperare 81, adaptare; * conștiință de sine; * instrumente alfabetizare 82 pre-școlaritate, subsumate ideii de descoperire a noului de către copii și raportate la ceea ce presupune proiectarea, organizarea și realizarea unui demers instructiv-educativ optim: raportarea la documentele școlare date, completate, respectiv create
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
temporale) puse în valoare etc.; stabilirea manierei/formei de realizare a evaluării etc. Vezi, în acest sens, Figura 1 ca modalitate de schematizare a reperelor considerate esențiale ca premise ale delimitării unei didactici a preșcolarității în contextul educațional actual. comunicare socializare conștiință de sine comportare civilizată instrumente relații de colaborare achiziții cognitive cu educatorul/ceilalți copii univers afectiv adaptare mișcare, curiozitate, relaxare jocul activitate fundamentală pre-școlaritate cadru organizat, competent, sistematic sistem de activități de diferite tipuri (AC, AA, ARR, ADEAI, AR
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
88, precum și numărul minim/maxim de activități pe săptămână. (b) Metodologia de aplicare a planului pentru învățământul preșcolar 89 cuprinde precizări referitoare la: nivelul I (3-5 ani) și nivelul II (5-7 ani), corespunzând celor două trepte ale perioadei preșcolarității: * treapta socializării; * treapta pregătirii pentru școală; organizarea activităților la grupa combinată prin valorificarea diferențierii menționate supra (copii de nivelul I + copii de nivelul II, de exemplu, de grupă mică și mare/mijlocie și pregătitoare, în măsura în care contextul personal permite acest lucru); plasarea inițială
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conținuturile avute în vedere, modalitatea de lucru aleasă etc.: * 15-20 de minute copii de 3-5 ani; * 30-35 de minute copii de 5-7 ani; * 40-45 de minute copii de 6-7 ani grupa pregătitoare; realizarea/facilitarea prin joc activitatea fundamentală atât a socializării, cât și a pregătirii copiilor pentru etapa școlarității; decizia privind opționalele și propunerile de extinderi luată prin coroborarea opiniilor educatorului, părinților copiilor, Consiliului de administrație al instituției de învățământ preșcolar; prevederea a 5 ore zilnic (25 de ore săptămânal)/tură
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1.3. Finalitățile perioadei preșcolare/scopurile (forme de particularizare a idealului educațional în asociere cu diferitele etape ale formării/dezvoltării personalității umane în cadru instituționalizat) implică prin raportare la documentele 118 în uz următoarele coordonate: * dezvoltare normală + ritm individual; * joc; * socializare; * identitate de sine + imagine de sine pozitivă; * pregătire pentru școală și pentru viața în societate. Acestor elemente li se corelează, în literatura de specialitate, aspecte nuanțate vizând: ,,cunoașterea aspectelor realității înconjurătoare accesibile pentru copii"; ,,protecția vieții prin evitarea îmbolnăvirii și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
obiectivelor generale derivate din scopul asociat etapei preșcolarității și instituționalizării acesteia 119), aceste obiective vizând diferitele laturi ale personalității în formare a copilului preșcolar: * educația intelectuală coordonata cognitiv-lingvistică; * educația fizică coordonata psihomotorie și a dezvoltării armonioase; * educarea afectivității prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120. ,,deschiderea orizontului cultural"; ,,stimularea curiozității epistemice"121 etc., finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a comunicării etc.; criteriul psiho-pedagogic, didactic: de unde conținuturi care să se raporteze la particularitățle de vârstă și individuale ale copiilor tipuri de texte/povești specifice unui anumit nivel de vârstă, conținuturi cu caracter logopedic pentru anumiți copii, conținuturi centrate pe socializare (la nivelul I), respectiv pe pregătirea pentru școală (la nivelul II) etc.; a se vedea, în acest sens, anumite sugestii pentru selectarea și structurarea conținuturilor educației intelectuale 137 guvernate de principiul ,,a învăța să înveți", în asociere cu ceea ce George
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]