3,952 matches
-
calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969; Sonete mute, București, 1969; Traversarea nedreptății. Elegii și imnuri, București, 1970; Omul de rând, București, 1972; Ridică mâna și vei primi o floare, București, 1972; Poeme, București, 1973; Cavalerii porților albastre, București, 1973; Flori pentru sarea pământului, București, 1973; Alte bucurii
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
eminesciene, pe care C.l. le-a răspândit, impunându-le astfel pe întregul teritoriu de limbă română. Aici au apărut Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est (1871), Călin (File din poveste) (1876), Singurătate (1878), Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă..., Sonete (1879), cele cinci Scrisori (1881, 1890), Luceafărul (1883). Printre poeții apreciați s-a aflat și Samson Bodnărescu, autor de meditații (Ce poate fi va fi, 1872, Moartea cerșetorului, 1873). Nu mai puțin prețuit era Anton Naum, ale cărui versuri dezvăluie
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris versuri de dragoste, cele mai multe sub formă de lied. O singură încercare de poezie simbolistă apărută aici aparține lui Th. Șerbănescu (Sonete decadente, 1892). În C.l. se găsesc relativ puține romane, cele alese situându-se însă printre creațiile de seamă ale genului. Sunt romane realiste, inspirate din realitățile sociale românești, în general, și moldovenești, în special, dezvoltând probleme de actualitate. Aici și-
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Petică. Din perioada bucureșteană a revistei se rețin colaborările cu poezie ale lui G. Topîrceanu (De bello... gallico), Demostene Botez (Parfum), B. Fundoianu (Amurg de toamnă, Înserare), Perpessicius (Peisaj progresiv, Margo) și traducerile în proză făcute de Mircea Florian din Sonete pentru Laura de Petrarca. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, Gh. Rotică, I. Chiru-Nanov, I. C. Vissarion, V. Demetrius, Agatha Grigorescu, Al. Busuioceanu. I.H.
CRONICA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
caută să sugereze în mici poeme muzicale, străbătute ca de un curent electric de o tristețe agitată, cu toate rănile deschise, echivalența lirică a cenușiului sau a violetului. Acestea, plus albul, galbenul, sunt culorile lui favorite. N-a scris un sonet al vocalelor, dar a încercat să introducă paleta pictorului în poem și să asocieze ritmul versurilor cu sonurile unei muzici grave. Și-a justificat, într-un interviu, preferințele plastice: cenușiul ar fi culoarea obișnuită a Bacăului și, „existând în natură
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de atmosferă”, deturnându-le în poncif, nu doar tenta întunecată a unei viziuni sau o anume cadență a rostirii, ci și un calapod pentru sintagme. Impresia de monotonie rămâne oricum preponderentă, chiar dacă poetul încearcă să-și extindă claviatura de la romanță, sonet, rondel și psalm la pantum și triolet, ba chiar, surprinzător, la odă. B. pune mult zel în poezia ocazională. Apaticul se smulge, în asemenea momente, din marasmul unei existențe tulburi, clamându-și cu o dârzenie care îl face de nerecunoscut fie
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
fior, mai degrabă marcată de un fel de „suficiență” discret egolatră și compromisă prin proliferarea „mecanică” a expresiei, prin metaforizarea previzibilă (chiar atunci când e construită în genul șaradei, și ea limitat „surprinzătoare”). Poetul a practicat și formele prozodice fixe (rondelul, sonetul). Romanele lui B. - Canapeaua cu pisici (1971), Să mai câștigi o zi (1972) - constituie un fel de completare prozastică a poemelor, ținând de aceeași viziune „măruntă”, hedonistă, intimistă, intensiv și neconvingător „sinestezică”, cu scurte, rapid istovite elanuri generalizatoare și pilduitoare
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
România literară”, „Literatorul” ș. a. A semnat și cu pseudonimele Vornicu Bunea, Vladimir Bunea, Antioh, Ion Ardeleanu. Debutează editorial, în colecția revistei „Azi”, cu volumul de versuri Cabane albe (1936). Societatea Scriitorilor Români l-a distins cu Premiul „Ion Pavelescu” pentru sonet, în 1934. De asemenea, poetul este laureat cu medalie de aur la Viena (Preistäger der 7 Weltfestspiele, 1959). Poet „de șoaptă lirică”, înzestrat „cu instinctul cântecului” (Pompiliu Constantinescu), B. și-a vădit în Cabane albe, în Brume (1940) și Turnuri
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
revista, mai ales în prima ei serie, le-a dat unora prilejul să debuteze, iar pe alții i-a ajutat să se facă mai bine cunoscuți. Astfel, în ce privește poezia, pe lângă cele câteva texte ale lui Arghezi însuși (Voci, Creion, Potcovarii, Sonet pentru cocoși, Sonet de izbândă, Însemnări pentru poveste) sau colaborările ocazionale ale lui Adrian Maniu și George Topîrceanu, aici se tipăresc din abundență versuri ale unor foarte tineri autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen Ionescu
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
în prima ei serie, le-a dat unora prilejul să debuteze, iar pe alții i-a ajutat să se facă mai bine cunoscuți. Astfel, în ce privește poezia, pe lângă cele câteva texte ale lui Arghezi însuși (Voci, Creion, Potcovarii, Sonet pentru cocoși, Sonet de izbândă, Însemnări pentru poveste) sau colaborările ocazionale ale lui Adrian Maniu și George Topîrceanu, aici se tipăresc din abundență versuri ale unor foarte tineri autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen Ionescu, căruia i se
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
românilor din Arad trimisă d-lui V. Alecsandri, conținând felicitări pentru premiul de la Montpellier, precum și răspunsul de mulțumire al poetului. În numărul din 24 iunie 1909, dedicat lui Eminescu, la douăzeci de ani de la moartea sa, un grupaj liric (Rugăciune, Sonet, Învierea și Colinde, colinde) este însoțit de o prezentare a vieții și a operei. Se publică de asemenea poezii semnate de Florica Ciura-Ștefănescu, Petre Dulfu, Lucian Emandi, Maria Flechtenmacher, Petru Mercea, Vasile Militaru, Pavel Popa. Există multe versificări ocazionale, aparținând
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
mea ca pe o evidență luminoasă: „Nu, toate clipele astea nu vor dispărea niciodată...” Când m-am dus lângă ea, bunica a ridicat ochii și mi-a spus: - Știi, azi dimineață am copiat pentru tine două traduceri diferite ale unui sonet de Baudelaire. Ascultă, am să-ți citesc. O să te amuze... Gândindu-mă că avea să fie vorba despre una dintre curiozitățile stilistice pe care Charlottei îi plăcea să le dibuie pentru mine în lecturile sale, adesea sub forma unei ghicitori
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorba despre una dintre curiozitățile stilistice pe care Charlottei îi plăcea să le dibuie pentru mine în lecturile sale, adesea sub forma unei ghicitori, m-am concentrat, doritor să-mi etalez cunoștințele de literatură franceză. Nici măcar nu puteam bănui că sonetul acela de Baudelaire avea să însemne pentru mine o adevărată descătușare. Într-adevăr, femeia, în lunile acelea de vară, se impunea tuturor simțurilor mele ca o permanentă apăsare. Fără să știu, trăiam dureroasa trecere care desparte prima dragoste trupească, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
asemeni celui care uită că umbra lui transpune pe perete gesturile pe care ar vrea să se ascundă. Așa că, auzind-o pe Charlotte vorbind despre Baudelaire, am crezut că era vorba de o simplă coincidentă când, în prima strofă a sonetului său, s-a schițat următoarea prezență feminină: Quand, les deux yeux fermés, en un soir chaud d’automne, Je respire l’odeur de ton sein chaleureux, Je vois se dérouler des rivages heureux Qu’éblouissent les feux d’un soleil
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Brusov primul vers dă asta: Într-o seară de toamnă, cu ochii închiși... etc. La Balmont: Când, închizând ochii, într-o seară de vară sufocantă... După părerea mea, și unul și celălalt îl simplifică pe Baudelaire. Căci, vezi tu, în sonetul lui, această „seară caldă de toamnă” este un moment foarte deosebit, da, în plină toamnă, deodată, ca o clipă de grație, o seară caldă, unică, o paranteză de lumină în mijlocul ploilor și al mizeriilor vieții. În traducerile lor, au trădat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
limbi diferite sunt mult mai vii decât „cântecele marinarilor”, de un romantism puțin cam dulceag, trebuie să recunoaștem. Vezi, exact asta spuneam noi deunăzi: traducătorul de proză este sclavul autorului, iar traducătorul de poezie este rivalul său. De altfel, în sonetul acesta... N-a apucat să-și termine fraza. Apa șiroia sub picioarele noastre, ducându-mi hainele, câteva foi de hârtie, una dintre espadrilele Charlottei. Cerul îmbibat de ploaie s-a prăbușit peste stepă. Ne-am repezit să salvăm ceea ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
țară alcătuită din cuvinte, ale cărei fluvii șiroiau ca niște strofe, ale cărei femei plângeau în alexandrini, iar bărbații se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că un volumaș cu coperțile uzate și cu cotorul aurit o urma pe Charlotte în toate peregrinările ei. Ca o ultimă legătură cu Franța. Sau, poate, ca o promisiune constantă de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de toate modul intermedierii. Schimbarea timpului verbal ca semn pentru o modificare a perspectivei a fost de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului pasiv, subliniată de "prezentul tabular" al descrierii, devine perspectiva
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Blake, 496 pag. (ediție bilingvă) • Eneida, Vergilius, 592 pag. (ediție bilingvă) • Hyperion, Hölderlin, 238 pag. (ediție bilingvă) • Poeți latini postclasici, ***, 184 pag. (ediție bilingvă) • Poezie. Dramă, Allan Edgar Poe, 480 pag. (ediție bilingvă) • Regele Lear, Shakespeare, 288 pag. (ediție bilingvă) • Sonete,Dante, 96 pag. (ediție bilingvă) • Femeia omorîtă cu blîndețea, Thomas Heywood, 184 pag. (ediție bilingvă) • Ducesa de Amalfi, John Webster, 264 pag., 238.000 lei (ediție bilingvă) Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan, 328 pag. • Economie generală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1. Unui poet ca Alfred de Musset îi vom da 8 sau 9, după gusturi. Unui versificator lipsit de har, ce pune oamenii pe fugă atunci când le recită sonetele sale, îi vom da 0. Pentru jucătorii de șah vom putea avea indici mai preciși, luând în seamă numărul și dificultatea partidelor pe care le-au câștigat. Și așa mai departe, pentru toate domeniile de activitate ale oamenilor. Vilfredo Pareto
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
născut la 1694”, „Kant a scris Critica rațiunii pure” etc., în vreme ce sub ochii tăi sau la distanță de auz sau de văz se torturează oameni, se calcă în picioare dreptatea, este a minți. A compune în asemenea momente un frumos sonet este a nu avea talent. DESPRE INVECTIVĂ Cu uimire constat că vechea părere a lui Panu despre Scrisoarea III mai are curs și acum. În genere, cele cinci Scrisori sunt, uneori, cum văd, în opera lui Eminescu un aspect mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
număr de poeți mai mult decât remarcabili, dintre care probabil că unii vor străluci în posteritate cu o aură sporită. Notabil e faptul că unii dintre cei „bătrâni” au dat în ultimii ani opere excepționale, profund reprezentative pentru epoca noastră. Sonetele shakespeariene ale lui Voiculescu, ultimele poeme ale lui Arghezi, Monolog în Babilon de Philippide, Elegie pentru floarea secerată și Hanibal de Eugen Jebeleanu, apoi Emil Botta, Șt. Aug. Doinaș, Leonid Dimov, pentru a ajunge la cei mai tineri (fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
eu nu am pretenția asta. Eu, dragă, cumpăr gloria gata făcută, așa după cum englezul ăla cumpără dragostea. Ești la fel de mare poet, pe cât ești de frumos, dragule, Îi zise Dauriat. Pe cuvântul meu de om de treabă, nu de editor (notează!), sonetele dumitale sunt minunate, nu se simte efortul, după cum e și firesc când ai inspirație și vervă. În sfârșit, știi să găsești rima, una dintre calitățile școlii noi. Din păcate, Margaretele este o carte frumoasă, dar nu o afacere bună, iar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Lousteau fără să se arate nici abătut, nici nemulțumit. Dauriat Îi Însoți pe cei doi prieteni În prăvălie vorbindu-le de ziarul lui și de al lui Lousteau. Lucien se juca neatent cu manuscrisul. Crezi că Dauriat ți-a citit sonetele, sau că a pus pe cineva să le citească? Îi șopti Etienne la ureche. Da, zise Lucien. Uită-te la sigiliu! Lucien găsi cerneala și sfoara În deplină unire.” Continuându-și comentariile de mai sus, chiar dacă nu a deschis manuscrisul
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Lucien. Uită-te la sigiliu! Lucien găsi cerneala și sfoara În deplină unire.” Continuându-și comentariile de mai sus, chiar dacă nu a deschis manuscrisul, Dauriat nu dovedește nici o dificultate În a-și dea cu părerea despre antologia de poezii: „- Ce sonet vi s-a părut mai deosebit? - Toate sunt deosebite, prietene, răspunse Dauriat, dar acela despre margaretă e minunat, se termină atât de fin, de delicat. Acolo, am ghicit ce succes trebuie să aibă proza dumitale.” În urmarea dialogului dintre Lucien
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]