3,217 matches
-
o COBE REA care a smuls iubirea din rădăcini, sau, dacă n-a putut să o smulgă, a semănat alături de ea o bălărie, în cazul nostru, grandomania. Iubirea, blajină, nevinovată, jertfelnică, a fost umbrită și acoperită de crengile pline de spini, și de frunzele late și groase ale grandomaniei. M-am umilit, m-am înjosit, m-am desconsiderat pe mine și tot ce am avut mai de preț în sufletul meu, pentru ca să salvez familia. Dacă tot ce a fost mai înainte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
funcție educativă pe care o are de îndeplinit arta și la care ne cheamă atât de fierbinte partidul.“ (Scînteia, 13 iulie 1972) RAICU Al. „Se poleia arama din piepturi. Cădea zidul ce-n nouri de pucioasă ținuse-un cer de spini. Sub arcuri de izbândă se desfăceau lumini pe care, ca o torță, le înălță Partidul.“ („Se făureau istorii“, Orizont, 28 octombrie 1976) „Ni-e inima fierbinte ca barele de-oțel când trec incandescente, iar gândul ni-i la El. Un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a rămas numai cimitirul, s-a înălțat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zice lord Byron, că patima aceea veche de când lumea, dar etern nouă, care se numește amoriul a fost [cea] care întăi și întăi m-a împins pe câmpul literilor unde mi-am rătăcit pașii tinereții și unde am întâlnit mulți spini și puțini trandafiri. Iată povestea încuscrirei mele cu arta. Eram un copilandru de 16 ani și viitoarele musteți întârziau de a răsări, în ciuda nerăbdărei mele. Peste drum de casa noastră părintească din Folticeni locuia un medic, Ion Diaconovici, bucovinean de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a fost vreodată o artă populară sau că Socrate s-ar fi bucurat de popularitate în străvechea Atenă, o cetate oricum mai spiritualizată decât orașele noastre. Poetului de azi îi rămâne butoiul lui Diogene, paharul de cucută sau coroana de spini. Totuși, oameni care iubesc poezia se mai găsesc. Nu toți ne-am pierdut sufletul în fața Molohului capitalist. Suntem mai puțini cititori de poezie decât acum câteva decenii. Dar, cel puțin judecând după câte volume se publică, cred că mai sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îți vei vedea porii deschizându-se că niște boturi de pești și-ți vei putea asculta rumoarea sângelui în galerii și vei simți lumina lunecîndu-ți pe cornee ca trena unei rochii; pentru prima oară vei înregistra înțepătura gravitației ca un spin în călcâiul tău, și omoplații te vor durea de imperativul aripilor. Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât căderea prafului pe mobile să te asurzească, să-ți simți sprâncenele ca pe două răni în formare și amintirile tale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aproape o plăcere să ți se taie capul din pricina unui sex-simbol precum răpitoarea lui Iudita. La Egon Schiele, discipolul, admiratorul, prietenul lui cu care apare pe pânza acestuia, Ermiții, e altfel. Moartea e reală, ea este, în viață, ca un spin original înfipt sub piele. Se află în trupurile descărnate, deformate, expuse în atitudini deșănțate, și până și în pacea familială. Schiele era fiul unui funcționar la căile ferate și, în copilărie, locuise o vreme, cu familia, în localul gării din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
până să venim aici la armată, umblăm cu opinci, cu teniși sau cu picioarele goale. Vai ce bine-i desculț prin colbul cald, sau prin țărâna rece. Cum te mângâie la tălpi și ce plăcut este până când calci pe vreun spin sau pe vreo sticlă spartă, de dă sângele! Aici ne dădură-ți niște bocanci de câteva kilograme, care sunt așa grei fir-ar să fie”, dialoga Ilie cu maiorul. „Să vezi Ioane, lucru dracului! S-au adunat toți în jurul meu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
agricole mai bune, în primul rând a 200 arăturii, mai adâncă, făcută cu un plug greu, trasă de 4 sau chiar 6 boi. Se folosea grapa de fier care sfărâma bulgării și apoi se nivela cu o borună făcută din spini, care făcea arătura netedă. Practicarea asolamentului și rotația culturilor duceau la o producție mai mare la ha. Mai adăugăm că proprietarii Rosetti și Sterian aveau proprietăți întinse, cele mai fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și câte o căruță-două de lemne. Ograda era îngrădită cu gard de răslogi de lemn de fag, prinși orizontal, unul peste altul, și pari de stejar, iar în jurul ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
el pentru a-l ocroti de câte ori este nevoie. Copilul de la țară aude la tot pasul ferească Dumnezeu ! și trăiește având conștiința împăcată că această formulă îl va scăpa de toate relele posibile. Altfel, când se zgârie din neatenție într-un spin de salcâm și îi curge sânge, el este disperat că pe acolo i se va scurge viața. Atunci, formula Doamne, apără-l și păzește-l ! este pentru el o formulă magică și privește în ochii mamei, cerșind cu disperare vindecarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai abia aștepta întâlnirea cu fata dragă (Ah! În curând pasul spre tine grăbește 185), într-o viziune mai târzie, iubita va lua un vag contur de Crist feminin, apărându-i cu părul neîmpletit și prins într-o cunună de spini. Aceasta se strecoară, aidoma zânelor, Printre stâncele de cremeni,/ Lângă lacul de smarald,/ Ca să-și scalde sânii gemeni/ Unde zânele se scald !186 În nuditatea ei abisală, ea nu apare decât în ipostaze cu totul fantomatice, cețoase, lunare și, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vara mergeam la munca câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne Întreceam la prășit. Tata mereu cânta cântece duioase. Ele se numeau: Iisuse călător, Cruce sfântă, părăsită, Pasăre măiastră, Pe drum cu spini Încununat, Blândul Păstor și altele. El cânta și lăcrima de duioșia cuvintelor care-L Înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind bun gospodar, ne Învăța
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ea adăpostește stânca pe care Domnul a stat când S-a rugat cu sudori de Sânge. Este foarte impresionant să vezi. Te uimește. Stânca este Împrejmuită simbolic cu un gard de fier forjat. Gardul este cum a fost cununa de spini a Domnului și Înalt de vreo 30 cm. Ți se dă voie să ajungi până la acest gărduț simbolic și te poți apleca peste el să te rogi atingând cu fruntea stânca. Pe stâncă este și un altar. Iar În fața altarului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
icoane mari, de mărimea unui stat de om. Sunt făcute din ghips, cred. Ele ne Înfățișează judecata făcută Domnului Iisus. Ni-L arată cu hlamida roșie și trestia În mână. În alt loc vedem cum I se pune cununa de spini și Într-un altul cum I se pune Crucea pe umeri și cade. Dar Îl ridică soldații și-L scot din curte și pornesc pe drumul spre Golgota. Drumul Crucii Plini de lacrimi și durere am ieșit din Curtea lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu Domnul când mergeau spre Golgota să-L răstignească. Toți eram triști și cu lacrimi În ochi cugetând la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa / Și spinii Îl dor amar. / El urcă În tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa / Și spinii Îl dor amar. / El urcă În tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să-l bea. Ia, uite cum Se uită blând / La cei care-L hulesc, scuipând / În scumpa Fața Sa”. Înaintăm pe Drumul Crucii. Ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În prigoană (bis) Și Între dușmani (bis) Spune-i Lui cât sufăr Copilașii săi 261 Alungați de lume (bis) Și de oameni răi (bis) Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Între dușmani (bis) Spune-i Lui cât sufăr Copilașii săi 261 Alungați de lume (bis) Și de oameni răi (bis) Mare mii Durerea Care m-a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce-i care-L hulesc
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a lovit! Pasăre Măiastră (bis) Părinte Iubit! (bis) Pe Drum cu Spini Pe drum cu spini Încununat Cu Crucea-n spate nemâncat Iisus azi trece iar, E cald și Crucea-i este grea Sudori se scurg pe Fața Sa Și spini-L dor amar Ia uite cum se uită Blând La ce-i care-L hulesc scuipând În scumpa Față a Sa. El urcă În tăcere dealul Golindu-și singur paharul Ce-a fost dat să-l bea Dar pentru ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
hulesc, și-L Îmbrâncesc. Și strigă jurând de rău Piară omu-acesta rău Că se face Dumnezeu Și-ntr-a-noastră Lege mare Vrea să facă strâmtoare Servitorii făr’ de minte Îl dezbracă din veșminte Și cu biciul Îl lovesc Până când Îl ostenesc Din spini cununa-i Împletesc Și pe frunte i-o tocmesc Peste obraz Îl lovesc Și tare Îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și de slab se-mpiedica Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ Fața Lui de sânge plină
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ți-am pregătit Și bine Te-ai odihnit Dar acum Fiule Dulce, Ți-oi făcut culcuș pe Cruce! Și de acolo În pământ Sub o piatră de mormânt Picioare și mâini iubite De piroane-s găurite, Capul tot e-mpuns de spini Ochii sunt de Sânge, plini Inima Ta iubitoare, O ce răni adânci are. Sulița a pătruns În ea Străbătând și inima mea Vai, oameni, ce rău ați făcut Când pe Iisus ați Răstignit! Spuneți-mi ce v-a greșit De pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de seamă din ziar am Înțeles, totuși, că ceva măreț s-a Înfiripat În Flt. Regret că n-am fost și eu de față, dar pe de altă parte Îmi zic, că a fost mai bine așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat („autozeificat”, cum bine mi-a scris Turculeț) În „Anuarul festiv” al lui „N. Gane”, scos cu prilejul Centenarului și din cauza căruia, bănuiesc, că nu s-a serbat semicentenarul liceului No. 2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prin rod sau frumusețe, dar nici așa, Mihai, nici așa! Să-l intereseze doar dacă-s mulțumiți toți cei care i-au cerut flori. Acum să le mai ducă dacă are de unde. Magnolia e floare gingașă, ca omul; nu-i spin, să stea în bătătură. A venit viscolul acela după-amiază, a prins obloanele deschise și s-a jucat în voie printre crengile magnoliei. Cînd am venit eu, florile deja începeau să cadă. L-am anunțat și pe tehnician. A zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]