8,775 matches
-
cu câteva mici excepții, sunt niște neisprăviți” (Jones, 1957/1975). El admite totuși că, fără influența civilizației, care-l obligă pe om să-și transforme tendințele egoiste în tendințe altruiste, societatea ar fi neîntrerupt amenințată cu dispariția, dată fiind violența spontană a oamenilor unii față de alții. În această privință, porunca biblică, oricât de „irealizabilă” ar fi, constituie, potrivit lui Freud, cea mai puternică apărare împotriva agresiunii umane din câte există (1930/1995). Anticiparetc "Anticipare" Definițietc "Definiție" Pe durata unei situații conflictuale, anticiparea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și culturale”. Rămâne să precizăm că nu orice trăsătură de caracter este datorată acestui mecanism de apărare (la fel cum nu orice uitare este datorată refulării) și să reliefăm cele trei particularități care ne permit să distingem trăsăturile de caracter spontane de trăsăturile reacționale. Mai întâi de toate vom cita exagerarea și rigiditatea trăsăturii de caracter, care conduc la un „fel de a fi stereotip” (Mucchielli, 1981). Trăsăturile de caracter non-reacționale nu prezintă vreo accentuare morbidă, ci rămân flexibile. A accepta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
deoarece este o „fugă fără odihnă”. După cum spune unul dintre pacienții săi: „Simt nevoia să muncesc”. El nu poate să se oprească, la fel ca funcționarul căruia i se întâmpla să lucreze până la ora 3 dimineața. În schimb, sublimarea este spontană și pune accentul pe rezultat, pe când în formațiunea reacțională esențial este faptul de a munci. Cel care sublimează se poate opri în orice moment și știe să se odihnească. Creația sa nu esteo obligație, ci îi procură plăcere (1933/1971
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-și dirijează singuri viața”. Evocând experiența tragică a deportaților, Bettelheim (1960/1972) își aduce aminte că una dintre apărările sale în lagărul de la Dachau consta în exersarea capacităților de observație și în încercarea de a înțelege ceea ce constata. Această reacție spontană îi permitea să creadă că viața sa avea totuși un sens și să se convingă că nu și-a pierdut cu totul interesul față de o activitate din care înainte își hrănea stima de sine. Bettelheim conchide: „Acest lucru m-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și proiecție. Abia după dobândirea unei anumite experiențe, într-un stadiu evolutiv destul de avansat, eul se poate dispensa de metoda sa originară de a testa stimulii captându-i mai întâi în interiorul lui” (Heimann, 1952/1980). Introiecția este deci o apărare spontană - cea dintâi, poate - contra excitațiilor, așa cum se întâmplă la copilul care-și suge degetul și care, sub influența principiului plăcerii, caută să depoziteze în el însuși și să păstreze amintirea contactului real cu sânul. Termenul „includere” (Torok, 1978/1987) desemnează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
moderată la 2 pacienți și urme de lichid articular la 1 pacient. Scorul Lysholm a avut o valoare mică la toți pacienții. b) După terminarea programului de recuperare kinetică s-a constatat îmbunătățirea semnificativă a stării funcționale articulațiilor genunchilor. Durerea spontană a fost absentă la 95% dintre pacienți, iar cea provocată prin aceleași manevre ca și la examinarea preoperatorie a relevat unele aspecte interesante și anume: negativarea la toți pacienții a semnelor clinice cu o relevanță mai scăzută pentru durerea meniscală
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
dovedit până la urmă importantă, odată cu inversarea tendinței electorale. Ipotezele unei Înțelegeri Între elite (ceea ce sociologul ungar Elemér Hankiss va numi Marea Coaliție) sau a premeditării (manipulare juridică În favoarea nomenklaturii, conform Jadwigăi Stanszkis), care ar fi facilitat nașterea capitalismului „sălbatic” sau „spontan” (În versiunea ungară) sau a capitalismului „politic” (În versiunea poloneză), formulate În climatul „revoluționar” de după 1989, au fost așadar foarte la modă și puternic instrumenta lizate de actorii politici. Teza „premeditării” (complotul nomenklaturii) nu rezistă la confruntarea cu faptele. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de „mecanisme de reglementare” care să orienteze activitatea economică În „interesul statului și al populației”. Privatizarea rapidă era percepută drept „o idee aventuristă”, În timp ce rolul moderator al statului era necesar pentru a ține sub control inegalitățile sociale „generate În mod spontan de piața liberă”. Subvenționarea produselor alimentare, a energiei, asistenței sociale, dar și a Întreprinderilor cu dificultăți economice erau considerate În acest sens necesare. Controlul statului asupra investițiilor străine a reprezentat o a două cartă a doctrinei economice a FSN. Considerate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și cu vocile afine ale propriei generații (Paul Constant, Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
civilizații, B. înregistrează aspecte ale aceleiași umanități în veșnică mișcare, cu sens nelămurit, alimentându-i sentimentul intens al efemerității, al inutilității, conștiința unei existențe haotice, repetabile, într-o iremediabilă decădere. Spirit superior, autorul găsește aici expresia potrivită, ca o reacție spontană a unui scriitor lucid, sensibil și cu intuiția imponderabilului. Celelalte cărți de călătorie - Curcubeu peste Dunăre (1956) și Prin U.R.S.S. (1962) - sunt mai mult materiale de propagandă. Proza nonficțională a lui B. este întregită de două volume de Memorii
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
în Italia (Roma, Napoli), în Franța (Paris). În 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Poezia lui B. este una de factură intelectuală, experimentală; în general pare elaborată rațional, fiind rece, comunicând idei și vibrând mai puțin de emoția spontană. Unii critici (Petru Poantă) îl așază în descendența culturală a familiei de spirite Eliot-Pound-Saint-John Perse, iar în exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
epocii, a văzut până târziu în C.C. un cabinet de lucru. Victor Eftimiu a consemnat, de asemenea, că în acel mediu tot ceea ce a scris, pe mesele de cafenea (care nu aveau rigiditatea biroului de lucru de acasă), a fost „spontan, întraripat, proaspăt, sincer”. Semnificativ este faptul că și unii străini i-au recunoscut cafenelei bucureștene celebritatea, farmecul, fiind oaspeți ai localului și locuind la hotelul Capșa. Paul Morand, în cartea sa despre București, apărută în 1934, descria astfel locul: „La
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria-sa să-mpartă Ce-au muncit săracii toată vara. Autorul stimulează ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare, arătând indignarea crescândă a copilului Gabor, dorința sa spontană de a-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială care are loc în viața lui Ion Gabor este trecerea la nivelul unui muncitor înaintat, la nivelul unui stahanovist al locomotivei (...). Atmosfera creată de partea a doua
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a voinței politice și este nevoie și de alte asemenea mijloace, care să nu lase loc violenței sau anarhiei stradale. De aici și rolul excepțional pe care Îl au, Într-o democrație avansată sau În una liberală, grupurile informale, mișcările spontane, neorganizate, nonsau cvasiinstituționalizate, ceea ce În știința politică contemporană numim „new social movements”, noile mișcări sociale. Unele ne pot plăcea sau nu, dar au un rol important În „defularea” politicului În diversele spații ale libertății. Nu trebuie ca acest lucru să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poveștile vieților unor indivizi aparținând unei anumite grupe de vârstă, în scopul scrierii unei cărți”. Acest scop extrem de general a fost prezentat fiindcă nu doream să subliniem de la început importanța experiențelor din liceu, urmărind, în schimb, să obținem o imagine spontană a acelei perioade ca parte a unei povești personale mai cuprinzătoare. În această conversație telefonică, le-am spus candidaților că dorim să-i întâlnim de două ori, fiecare ședință durând aproximativ o oră și jumătate, la data și ora stabilite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prestația mea (...) aveam așteptări mai mari”. E semnificativ însă faptul că problema bacalaureatului e evocată ca răspuns la întrebarea directă a intervievatoarei, după o foarte lungă descriere a experienței de liceu care nu a inclus acest aspect. În episodul povestit spontan, Sara descrie întreaga sa experiență școlară sub titlul „Liceul mi-a făcut foarte bine”. Repetă de câteva ori faptul că, după părerea ei, rezultatele pozitive de mai târziu obținute de absolvenții clasei experimentale ar trebui să fie atribuite faptului că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
carte și totuși extrasele utilizate aici pot ilustra unele dintre posibilitățile de cercetare a amintirilor timpurii atunci când naratorul își spune povestea fără să i se fi dat instrucțiuni specifice privind maniera în care să o organizeze. În asemenea cazuri, alegerea spontană a unei prime amintiri care să fie povestită - nu neapărat cea mai veche - poate avea o semnificație importantă. Remarci de final În acest capitol, am prezentat două abordări ale lecturii poveștilor vieții, dintr-o perspectivă holistă asupra conținutului. În prima
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
exemplu, dar nu pare să aibă legătură cu axa profesională dominantă. Ca răspuns la o întrebare directă, David pretinde că deciziile familiale sunt cele care i-au influențat și alegerile profesionale, însă acest lucru nu este deloc confirmat de versiunea spontană, neprovocată a poveștii lui. Aspectele familiale nu au determinat, de fapt, niciodată o modificare a traseului. Chiar dificultățile pe care le-a întâmpinat în adopția primului copil sau problemele legate de momentul în care se temuse ca băiețelul lui să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vizavi de climatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit programul experimental. 3. Evaluarea generală a experienței școlare. Mulți intervievați au oferit o evaluare spontană a liceului. Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie este mai bine clasată printre absolvenții claselor normale decât printre cei ai claselor segregate (categoriile 9 și 8 pentru cei din clasele segregate și, respectiv, 4 și 5 pentru cei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și anume toate secțiunile în care naratorul s-a referit la părinți și familie. Astfel de referințe s-au putut găsi pe tot parcursul relatării, nu doar în episodul dedicat amintirilor din copilărie. Acestea apăreau în povestire atât în mod spontan, cât și ca răspunsuri la unele întrebări-directoare ale intervievatoarei: „Care au fost persoanele semnificative pentru tine în această perioadă?” (vezi capitolul 2). Definirea categoriilor a rezultat dintr-un permanent dialog interpretativ cu textul, un proces pe care doresc să-l
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
crea un nou instrument de cercetare. Ipoteze Studiul funcțiilor cognitive prin intermediul analizei poveștilor vieții pornește de la premisa că modul în care sunt prezentate poveștile reflectă de fapt procesele de gândire. Există și alte cercetăti anterioare care au utilizat producții verbale spontane pentru a analiza cu ajutorul lor stilurile cognitive (de exemplu, Gottschalk, 1994) sau procesele decizionale (de exemplu, Tetlock, 1991). În orice caz, cercetarea de față are la bază lucrările lui Carl Frankenstein, creatorul programului educațional care a făcut obiectul studiului nostru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să se bazeze pe ambele, amintește de procesul elaborării teoriei cercetării întemeiate (Glaser și Strauss, 1967). Evaluarea gândirii raționale După Frankenstein (1970b, 1972), gândirea rațională reflectă capacitatea conceptualizării abstracte și/sau simbolice care nu este influențată de asocierile necontrolabile și spontane, în vreme ce gândirea irațională se manifestă prin preferința pentru exemple concrete și particulare. Am ales să evaluez gândirea rațională căutând anume elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele de gândire concretă. Am descoperit că, dacă o afirmație anume solicită întrebarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
personale. Acestea nu se lasă transmise integral mai departe, nu pot fi povestite, codificate. Ele se rezumă la acele carcase mentale configurate individual, la reprezentări, opinii și modalități de răspunsuri la care fiecare dintre noi face apel într-un mod spontan, incontrolabil. Cunoașterea implicită nu se lasă împărtășită sau comunicată. Ea este mai mult ghicită, intuită. Este atât de individualizată, încât numai firile „rezonante” o pot sesiza sau reactualiza. Ea constituie un capital individual, o zestre a deținătorului ei, o cucerire
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conștient și independent la o serie de valori, prin regruparea după orizonturile de interes și afinități); un anumit nivel de interactivitate (participarea prin discuții prin e-mail asupra unor subiecte); comunicare sincronică (dialogul în timp real permite indivizilor dezvoltarea unor relații spontane, încărcate de emoții, de „naturalitate”); diversitate a participanților (emergența unei comunități virtuale presupune interacțiunea unui număr suficient de persoane - de obicei, mai mult decât două - din zone diferite, cu culturi și experiențe multiple); un nivel minim de adeziune și de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
coexistă și coevoluează în cadrul unui sistem complex, adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlalte forme existente. 2. Metamorfoză. Noile media nu apar spontan și independent - ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind mai degrabă să se adapteze și continuă să evolueze decât să moară. 3. Propagare. Formele emergente de medii de comunicare propagă trăsăturile dominante
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]