7,274 matches
-
descompunerii și a compunerii (unui peisaj, portret, natură staticăă Această tehnică este apreciată de elevi deoarece tinde spre arta modernă, ăi scoate din canoanel e regulilor artei tradiționale, dă frâu liber fanteziei și imaginației. Se ia un peisaj, portret, natură statică, colorat sau alb-negru, dintr-o revistă. Partesa din spate a desenului se împarte ușor cu creionul și rigle în pătrate de doi cm și se deucpează. Pe un suport de carton alb se va compune iarăși desenul, lăsând pătratele libere
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
școlare și a standardelor de evaluare; proiectarea metodologiei didactice de predare și de evaluare; armonizarea mediului predării cu mediul învățării; optimizarea proceselor de feedback dinamic (ce indică tendința de apropiere sau de depărtare de obiectivele instructiveducative propuse) și de feedback static (ce indică nivelul de cunoaștere a progreselor elevilor, prin raportare la standardele performanțiale). (Crețu, C., 2000) 1. 1. 3. Realizarea demersului didactic Actul predării-învățării se înscrie într-un proces relațional. Este o acțiune orientată și organizată de o persoană având
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
față. Acesta pasează mingea, deplasându-se, pe rând, În dreptul fiecăruia pentru a o reprimi. După aproximativ 10 pase, căpitanul se Înlocuiește cu un alt elev. Jocul se poate organiza și În formație de semicerc sau cerc, sau cu un căpitan static. 10. Ștafetă cu transportul mingilor Colectivul este Împărțit pe 2-3 șiruri. La semnal, primii din fiecare șir aleargă, ocolesc un reper și predau mingea următorului. Mingea poate fi ținută astfel: În ambele palme Între palmă și antebraț Între palmă, antebraț
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
eventualelor aruncări la poartă. Interilor și conducătorului de joc le mai revine sarcina să angajeze pivoții ori de câte ori se eliberează de marcajul adversarilor, dându-le posibilitatea să arunce la poartă și să Înscrie. Atacul pozițional nu trebuie Înțeles ca un joc static, lent, lipsit de vigoare și de dinamism. Prin mișcările rapide ale jucătorilor În zonele lor de atac, prin pasarea În viteză a mingii de la o extremă la cealaltă, prin pătrunderile succesive și pasarea laterală a mingii, prin fentele de aruncare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
171). Ex. 4. Jucătorii sunt plasați În atac pe posturile: interi și pivot, cu apărători (centru și intermediari). Atacanții pasează Între ei, iar apărătorii execută deplasări Înainte pentru atacarea adversarului cu mingea și retragere oblică până În dreptul pivotului care acționează static (pentru a efectua marcaj la acesta) (fig. nr. 172). Ex. 5. Jucătorii sund dispuși astfel: atacanți (cinci dintre ei dispuși În potcoavă și un pivot pe semicerc) și apărători. Atacanții pasează Între ei din om În om, iar din când
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și performanța școlară a elevului. Importanța raportării la această perspectivă teoretică nu constă numai în identificarea formelor diferite de implicare a părinților, dar de asemenea în recunoașterea ideii potrivit căreia implicarea lor în educația copiilor și legăturile familie-școală nu sînt statice, ci un fenomen complex care este influențat de caracteristicile sferelor de influență și de natura interrelațiilor ce se produc prin intersectarea lor. Implicarea părinților poate, prin urmare, varia prin factori ca vîrsta elevului și nivelul clasei, fundamentul social și educațional
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rândul lui, de punct de plecare pentru un nou procedeu de aspectualizare și/sau de punere în situație, proces care ar putea să se desfășoare în acest fel la infinit. În sfârșit, oricare ar fi obiectul discursului (uman sau nu, static sau dinamic), trebuie să subliniem că aceeași operație de ancorare garantează unitatea semantică a secvenței, menționându-se despre ceea ce este vorba sub forma unei teme-titlu date, fie la început, fie la sfârșitul secvenței. 4. Text procedural sau descriere de acțiuni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
daruri minunate și-așa o frumusețe fără seamăn. Chateaubriand, Mémoires d'outre-tombe, p. 13 În momentul de față nu mai consider această secvență drept un exemplu reprezentativ de eterogenitate, ci un simplu caz de animare a unui portret, prin definiție static, cu ajutorul unei descrieri de acțiuni. Cu alte cuvinte, acest procedeu descriptiv nu este diferit de descrierea obiectelor în procesul lor de fabricație. Așa ca în acest exemplu din Homer (mai puțin celebru decât scutul lui Ahile), în care descrierea patului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Homer, Odiseea) Se poate foarte bine observa că patul nu este descris în starea lui finită, ci pe măsură ce Ulise îl construiește. Nu există un exemplu mai elocvent de împletire a descrierii cu acțiunea. Una din tehnicile de animare a obiectelor statice, conform recomandărilor maeștrilor de retorică și stilistică, este descrierea-rețetă, împreună cu descrierea-promenadă (o variantă a acesteia este reprezentată de descrierea de itinerare). Toate aceste forme care fac apel la descrierea de acțiuni apar deci ca soluții intrinseci în textul descriptiv, și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a înțelegerii și a cunoașterii. Primatul imaginii despre care vorbește politologul italian poate fi cel mai ușor identificat la nivelul televiziunii, care ne face să vedem imagini ale unor lumi reale, fiind în fond radiografia acestora, ceea ce presupune o viziune statică și o înțelegere limitată, în care semnificațiile sunt prestabilite și preluate ca atare. În opoziție cu televiziunea se află realitatea virtuală a internetului, care dilată realitatea și permite interacțiunea cu ea. Imaginile imaginare 29 sunt de fapt lumi fictive, valorifică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cel al lui Moscovici își propune să analizeze felul cum reprezentarea se formează și ghidează individul în societate. De fapt, Émile Durkheim își propunea să separe reprezentările pe care individul le are de cele ale grupului, însă abordarea acestuia rămâne statică și nu surprinde procesul prin care reprezentarea este construită și nici rolul pe care aceasta îl are la nivel social. Ideea reprezentărilor colective este revalorizată de către Serge Moscovici, acesta propunând o nouă perspectivă asupra conceptului de reprezentare, considerând că reprezentarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tactică de deplasare", să exprime tabuul contactelor fizice așa cum îl analizează Leyla Perrone-Moisés (1980, p. 308), plecînd de la comparația de bază (femeie-floare): Funcția metaforică a acestor descrieri se exercită pe mai multe niveluri, de la sugestia vagă la comparația explicită [...] Metafora statică, ce ar avea doar funcția redundantă de a exprima un sentiment deja cunoscut, devine dinamică și nu doar califică, ci chiar reușește să realizeze o dorință ascunsă, pe de o parte, pentru personaj, în acțiunea sa de a lega buchetele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de altă pădure, departe, în zare. Din loc în loc, stau ancorate vapoare mari de-a lungul malului fluviului imens*. G. de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, p. 253 Un procedeu asemănător de dinamizare a descrierii constă în recategorizarea elementelor statice care formează elementul descris, atribuindu-le seme "animate" și "dinamice" (la nivel semantic) și, în plan sintactic, statutul de subiect al unui verb de acțiune. (42) [...] undeva cîmpia începea să coboare ușor în pantă și, în josul unei văi largi, nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
englezească. Pendula englezească bate șaptesprezece lovituri englezești**. Eugen Ionescu, Cîntăreața cheală, p. 5 Într-o povestire, întîlnim acest tip de descriere de fiecare dată cînd un personaj se oprește și observă o scenă, secvența declanșată putînd fi fie o descriere statică a locului, fie o descriere "animată". Astfel, în acest exemplu extras din Roman de Sophie Trébuchet de G. Dormann (Albin Michel, 1982, pp. 109-110): (46) Numai Dumnezeu știe cît de puțin seamănă Parisul cu ceea ce ea își imaginase! Acest oraș
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sălbatică și care o șterg din loc de cum te apropii. Temătoare cum e, lui Sophie nu-i place să iasă singură [...]. Utilizarea predicatelor funcționale poate, de asemenea, să fie o modalitate de a însufleți o scenă ale cărei elemente sînt statice, atribuindu-le semul "animat" și statutul de verb de acțiune: (47) [...] Ulmii și mestecenii, cu albeața lor de fecioare zvelte cu talia arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
activate la întâlnirea între culturi, în ciuda ficționalității unui construct ca acela al identității culturale, important nu atât prin realitatea, cât prin eficacitatea sa. Aceste considerente conduc la ideea că noțiunea de identitate culturală nu se poate baza pe o concepție statică, încremenită într-o formulă de-a gata, ci este reflexul unui neîncetat proces dialectic între tradiție și noutate, între continuitate și ruptură, între mișcarea centripetă spre local/național și centrifugă spre universal. Calvin O. Schrag (The Self after Postmodernity,1997
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de Ferrau Ferrer (1996) asupra gestiunii instituțiilor școlare, am identificat următoarele modele Modelul centralizat, este cel al țărilor în care autoritatea statului limitează puternic câmpul de acțiune autonomă a nivelului teritorial inferior. Totuși, datorită faptului că aceste structuri nu sunt statice, se poate distinge, în cadrul acestui model, între țări puternic atașate unei centralizări "fără nuanțe (Ferrer, 1996580), cum este cazul Irlandei sau al Greciei, și țări care manifestă o tendință de descentralizare sub forma deconcentrării (Franța, Portugalia). Un alt model
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie cel mai mult la realizarea echilibrului (reflexelor statice și statokinetice), tonusului muscular, și informează scoarța cerebrală cu privire la execuția mișcărilor. Aceste acțiuni presupun corelarea: contracției mușchilor agoniști (care realizează mișcarea) și a mușchilor sinergiști (care o întăresc) relaxării mușchilor antagoniști contracția mușchilor de fixare, pentru menținerea poziției segmentelor corporale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inervează fibrele musculare roșii, cu contracție tonică), precum și din motoneuronii gama, ce inervează porțiunile periferice contractile ale fibrelor. Inervația fibrelor intrafusale este de tip gama dinamic pentru fibrele cu sac nuclear, sensibilizând fusul la viteza de întindere, și de tip static pentru fibrele intrafusale cu lanț nuclear, mărind sensibilitatea fusului la creșterea lungimii. Neuronul spinal împreună cu fibrele musculare striate inervate de ramificațiile sale axonale alcătuiesc o unitate motorie. Fibrele musculare ale unei unități motorii au raporturi de vecinătate și pot aparține
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fie astfel reconciliată cu o stază finală și reală? Sfântul Grigorie propusese la acest punct un paradox absolut și infinit<footnote În această privință, punându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa în comparație cu Origen, la Părintele capadocian progresul continuu înlocuiește unitatea statică a sistemului bazat pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
se consume, previzibil, la nivelul unei sensibilități periferice. El se îndrăgostește de sufletul Igeei, simțindu-se atras mai curând de ceea ce am numi latura "muzicală" a feminității (reductibilă, după convingerea sa, la dinamism, sugestie și mister). În consecință, "ceea ce e static și bine definit (i.e., plastic) nu atrage" afirmația, trebuie precizat, îl privește doar pe călătorul lovinescian, poposit la Florența cu gândul de a-și trata boala (plus tristețea singurătății), și nu de a contempla viața placid, de la distanță, ca pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
referința livrescă și qui-pro-quo-ul, cu intenția de a sugera posibilitatea dramatizării "literare" a unei existențe altminteri banale și lipsite de orice "dramatism". Incipitul nuvelei o introduce în scenă pe Lucia DeLiguori, eroina poveștii de dragoste, prezentată deocamdată într-un cadru static, intim, cu o carte în mână (femeia are, așadar, preocupări intelectuale)138. Lectura nu-i atrage totuși întreaga atenție, și ea caută prilejul de a-și ridica adesea "ochii vioi și catifelați" "spre a privi pe geam", semn că tânjește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cunoscut niciodată "fericirea unei iubiri împărtășite". De aici drama: Andrei o vrea pe Mab numai pentru el, pe când femeia, pretinzând că-l iubește, nu renunță la "datoria" de a-l ocroti pe rivalul bicisnic. La fel ca în Ioana, romanul "static" al lui Anton Holban, îndrăgostiții se văd puși în situația de a nu putea trăi nici împreună, nici separat (simțeau "obida de a nu se înțelege și de a trăi izolați, deși împreună"), deoarece ambii tind să-și impună voința
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în scenă a unor "subiecte" oarecare. Ei bine, importanța aceasta covârșitoare acordată "regiei" favorizează improvizația, prelucrarea liberă a textului-suport, în totală contradicție cu spiritul cartezian-silogistic, determinist, ce declanșează resorturile mecanismului tragic și prevestește deznodământul. Însă tragedia e o formă închisă, statică, pe când forma melodramei, repet, se dovedește extrem de dinamică, deschisă, încurajând, în limitele propriului cod, multiple remodelări (de aceea a și supraviețuit, surprinzător, în proză, unde libertatea scriitorului e mai mare decât în teatru, gen cu reguli mai stricte). Or, romanul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
natura a dus la construirea unor modele teoretice sau experimentale ca noi metode de abstractizare și de generalizare. Realitatea era asimilată cu o relație între particule sau corpuri în mișcare, iar această relație se exprima prin legile mișcării identificate de statică și dinamică. Analiza realității era redusă la condițiile cele mai simple și era realizată printr-un proces de modelare și idealizare, eliminându-se orice element sensibil și calitativ. Mânuirea unor cazuri limită ale realității și examinarea consecințelor posibile ce decurg
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]