2,893 matches
-
anuala este în jur de 25 °C. Precipitațiile sunt reduse. Media anuală este de circa 500 mm. Precipitațiile cele mai abundente sunt primăvara și toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scăzute sunt vara (iulie-august) și toamna târziu spre iarnă (noiembrie-decembrie). Flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă ("Iris pumila"), cu frunze liniare și flori violete sau galbene
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
mm. Precipitațiile cele mai abundente sunt primăvara și toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scăzute sunt vara (iulie-august) și toamna târziu spre iarnă (noiembrie-decembrie). Flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă ("Iris pumila"), cu frunze liniare și flori violete sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte specii ca: "Iris humilis", în Ardeal, cu o floare
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
sunt vara (iulie-august) și toamna târziu spre iarnă (noiembrie-decembrie). Flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă ("Iris pumila"), cu frunze liniare și flori violete sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte specii ca: "Iris humilis", în Ardeal, cu o floare mare pe o tulpină scurtă și "Iris sintenisii", mai zvelt și care populează stepele
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
stepă ("Iris pumila"), cu frunze liniare și flori violete sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte specii ca: "Iris humilis", în Ardeal, cu o floare mare pe o tulpină scurtă și "Iris sintenisii", mai zvelt și care populează stepele din Moldova și partea estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
ca: "Iris humilis", în Ardeal, cu o floare mare pe o tulpină scurtă și "Iris sintenisii", mai zvelt și care populează stepele din Moldova și partea estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Pelobates fuscus", comună în toată țara și "Pelobates syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul ("Mesosocricetus newtoni"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), orbetele sau
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul ("Mesosocricetus newtoni"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), orbetele sau cățelul pământului ("Spalex leucodon"), în sudul țării și "Spalax microphthalmus" în părțile de nord, șobolanul de câmp ("Aapodemus agrarus"), apoi iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), iar în regiunea Iașului
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
Microtus arvalis"), orbetele sau cățelul pământului ("Spalex leucodon"), în sudul țării și "Spalax microphthalmus" în părțile de nord, șobolanul de câmp ("Aapodemus agrarus"), apoi iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), iar în regiunea Iașului, iepurele de vizuină ("Oryctogalus caniculus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmanni") și dihorul pătat.
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
a acceptat această ofertă și a venit din Marele Ducat al Lituaniei, unde trăia în exil. El a fost fondatorul hanatului Crimeii independent în 1441, după o lungă luptă de dusă împotriva Hoardei de Aur. Hanatul cuprindea peninsula Crimeea și stepele din sudul Rusiei și Ucrainei. După moartea lui Haci Ghirai a izbucnit lupta pentru tron între fii hanului. În luptă a intervenit Imperiul Otoman, impunându-l pe tron pe Meñli I Ghirai, unul dintre fii lui Haci I Ghirai. În
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
a cucerit Principatul Feodoro și coloniile genoveze Cembalo, Soldaia și Caffa. Din acesl moment, Hanatul Crimeii a intrat sub protectoratul Imperiului Otoman. Coasta sudică a Crimeii a devenit un sancak (provincie) otoman, hanii au continuat să stăpânească restul peninsulei și stepele nordice. Relațiile dintre otomani și tătari aveau un caracter aparte. În ciuda subordonării feudale, sultanii îi tratau pe hani mai degrabă ca pe niște aliați decât ca pe niște supuși. Deși hanii, mai înainte de urcarea pe tron, trebuiau să primească recunoașterea
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
hani mai degrabă ca pe niște aliați decât ca pe niște supuși. Deși hanii, mai înainte de urcarea pe tron, trebuiau să primească recunoașterea sultanului, acesta din urmă nu se amesteca niciodată în alegeri. Otomanii recunoșteau stăpânirea legitimă a hanilor asupra stepelor ca descendenți ai lui Genghis Han. Politica externă tătară a continuat să fie independentă față de cea de la Istambul. Între cele două capitale se purta o vie corespondență diplomatică. Hanii au continuat să bată monedă proprie, iar în rugăciunile de vineri
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
de la Molodi. Capitala, aflată inițial la Salaçıq, lângă fortăreața Qırq Yer, a fost mutată de Sahib I Ghirai în 1532 la Bahcisarai. Ghiraii erau descendenții lui Ginghis Han, ceea ce le dădea o poziție dominantă printre celelalte clanuri nobile. În conformitate cu tradițiile stepei, conducătorul era legitim numai dacă era urmaș al lui Gighis Han (ak süyek). Până și țarul Moscovei pretindea că este urmașul lui Genhis. Tătarii urmau tradiția hoardei, adică spre deosebire de autocrația de tip otomană, hanul conducea cu participarea beilor (șefilor clanurilor
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
în special împotriva moscoviților și puterilor europene. Pentru o lungă perioadă de timp, tătarii și nogaii, organizați în ceabuluri (unități militare) au efectuat raiduri în Principatele dunărene, Republica polono-lituaniană și Cnezatul Moscovei. În timpul a ceea ce se umea "culegeerea recoltei din stepă", tătarii înrobeau mulți țărani slavi, jefuiau satele și orașele, din această pradă de război hanul fiind îndreptățit să primească o cotă (savğa)t care varia între 10 și 20%. Campaniile militare se imparteau în cele numite "sefer" - operațiuni miltare oficiale
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
primăvară în jur de 65.000 de soldați pentru asigurarea pazei granițelor în fortărețe și orașe întărite. În acest scop au fost fondate orașele Orel (1566) și Voronej (1586). Tinerii boieri și cazacii îndeplineau serviciul de pază și patrulare a stepelor pentru ținerea sub observație continuă a mișcărilor ceambulurilor tătărești. Declinul Hanatului Crimeii a fost strâns legat de declinul Imperiului Otoman și a schimbat echilibrul puterii în Europa Răsăriteană. S-a ajuns în situația ca tătarii care se reîntorceau din campaniile
Hanatul Crimeii () [Corola-website/Science/303203_a_304532]
-
ajungând la peste 0 °C. Precipitațiile sunt aproximativ de 100-300 ml/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viața este mai abundentă decât pe continent. Aici urșii polari găsesc
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
de tancuri a raportat un total de 38 tancuri Panther operaționale, 131 care așteptau reparații și 51 de tancuri distruse. Totuși, era evident că ameninațarea unei străpungeri germane a frontului sovietic în sud trebuia să fie luată în considerarea. Frontul Stepei fusese format în lunile de dinaintea bătăliei ca o rezervă centrală pentru evenimente precum bătălia de la Kursk. Unitățile Frontului Stepei și-au început deplasarea spre flancul sudic al frontului în dimineața zilei de 9 iulie. Printre luptători acestui front se afla
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
distruse. Totuși, era evident că ameninațarea unei străpungeri germane a frontului sovietic în sud trebuia să fie luată în considerarea. Frontul Stepei fusese format în lunile de dinaintea bătăliei ca o rezervă centrală pentru evenimente precum bătălia de la Kursk. Unitățile Frontului Stepei și-au început deplasarea spre flancul sudic al frontului în dimineața zilei de 9 iulie. Printre luptători acestui front se afla și Armata a 5-a de tancuri de Garda și mai multe armate de arme combinate. Flancul german, s-
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
populis, moribus, magistratibus et Republica regni Polonici libri duo, care a fost considerat cel mai cuprinzător ghid al țării. Hărțile lui Kromer arată că Uniunea era în principal o țară de câmpie, în partea sud- estică, Kresy, aflându-se întinse stepe. Munții Carpați formau o parte din granița de sud, Munții Tatra având cele mai înalte culmi. Marea Baltică forma granița nordică. Asemeni altor țări din acea epocă, Polonia avea codri întinși, în special în răsărit. Anumite surse folosesc termenul palatinat în locul
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
transmiterea rapidă a informațiilor, a trupelor și mărfurilor (""calea regală"" Persepolis-Sardes măsura 2400 km), împarte imperiul în cca. 20 de unități administrative (satrapii), creează o monedă de aur etalon (dareicul), începe zidirea unei noi reședințe regale la Persepolis. Campania din stepele nord-pontice întreprinsă împotriva sciților (513 î.Hr.), cu care prilej Darius este înfruntat de geții din Dobrogea, se încheie fără niciun rezultat. Cu un eșec se termină și cele 2 expediții vizând cucerirea Greciei, din 492 î.Hr. și 490 î.Hr. Xerxes
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]