2,437 matches
-
cazul anterior expus, aceast] a doua parte a principiului egalit]ții de șanse are șanse foarte mari s] nu fie respectat. Albii merg, în medie, la școli mai bune decât negrii, societatea susținând un sistem complex de aștept]ri și stereotipuri de care beneficiaz] cei dintâi în detrimentul oamenilor de culoare și al femeilor. Așadar, tratamentul preferențial nu trebuie s] fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins] c] negrii și femeile din clasa mijlocie nu sunt victimele atitudinilor rasiste și sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei mai calificați pentru locurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o imagin]m, majoritatea negrilor și femeilor provenind din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial va fi mai bine calificat] decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai calificate pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzia c] femeile nu pot fi ingineri. Din moment ce ingineria este o profesie bine pl]țiț] și multe femei au abilitatea de a excela în acest domeniu tratamentul preferențial pentru încurajarea femeilor de a deveni ingineri poate ajuta la destr]marea stereotipurilor și la egalizarea șanselor. Aceste posibile consecințe ale tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de educație și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s]-si defineasc] oponentul că susținând poziția cea mai extrem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular. Cadrele noologice sunt "locuri spirituale" în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Totodată, mi se pare potrivită și asemănarea imaginarului cu proiecția obținută prin mecanismul optic perfecționat în secolul XVI, camera oscura. Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la mit, relevând o cunoaștere încă destul de schematică și o înțelegere predeterminată a existenței. * O ultimă reflexie în oglinda timpului: memoriei profesorilor Alexandru Duțu și Dan-Horia Mazilu, la care caut și acum
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schema este încarnată în reprezentare, dar ne situăm diferit de el spunând că ea nu se reduce la această ipostază; ea este în primul rând potențialitatea intelectivă însăși, care are ca punct de plecare "conceptul" (ideea sau amintirea, mentalitatea sau stereotipul etc.) și oferă "schița" pe care apoi se încarcă materia imaginarului sau o structură simbolică. Durand o reduce la un impuls primordial, la un factor pur antropologic, corelând-o strict cu senzorialitatea, restrângând în acest fel și pluralitatea funcțiilor imaginației
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau individuale (la scriitori), aspecte care trimit la modelul imperiului creștin al Constantinopolului și care au preformat schema imaginarului medieval în varianta lui locală. Acest pattern din gândirea comunității românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși formulat stereotip - date fiind regulile de memorare specifice culturii predominant orale, dar și locurile comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
alte țări europene au terminat cursa productivității umăr la umăr cu Statele Unite ale Americii - Danemarca, Austria, Italia, Elveția și Finlanda (Japonia, fiindcă veni vorba, a terminat departe, pe locul șaptesprezece, printre națiunile industrializate)27. Americanii sunt atât de obișnuiți cu stereotipuri despre comunitatea de afaceri franceză, ca fiind prea ierarhizată și birocratică, iar lucrătorii francezi sunt considerați oarecum diletanți și neserioși, Încât atunci când sunt confruntați cu evidența, ei scutură din cap cu neîncredere. Care este mesajul despre comunitatea de afaceri americană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
problemele sociale importante ale întreprinderii noastre este relația dintre nivelurile ierarhice caracterizate de diferențe de nivel profesional și prestigiu social. Este cazul relației dintre ingineri și muncitori. O serie de dificultăți în această relație s-au dovedit a proveni din stereotipurile reciproce distorsionate. Astfel, într-o cercetare realizată la o mare întreprindere bucureșteană au fost puse în evidență diferențe de percepție reciprocă de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Întreprins studiul În trei țări, Italia, Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo al frumuseții”), capitolul al șaptelea al lucrării se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ambiguitate 3 96-107 Chelcea, Septimiu, Duduciuc, Alina, Ivan, Loredana, Moldoveanu, Andreea Atractivitatea feței, cercetare comparativă internațională: Italia, Olanda, România 4 48-68 Ciobanu, O. Ruxandra Migrația internațională și schimbarea comunitară ca strategie de viață 2 124-140 Coman, Alina Percepții asupra stereotipurilor de gen În publicitate 1 101-116 Coman, Alina Comunicarea nonverbală În conduita simulată 4 99-108 Coman, Claudiu Sondajul de opinie și manipularea 3 77-89 Comșa, Mircea Rata de participare, supraraportare și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu poate să-i prezinte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Acest lucru trebuie făcut de la cea mai fragedă vârstă, În prima experiență a vieții ”de grup” la care participă copiii prin modificarea modalităților de lucru și prin schimbarea normelor, a regulilor, printr-o nouă strategie, prin lipsă de prejudecăți sau stereotipuri, pentru a facilita participarea deplină la activități a tuturor copiilor.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților Rezultatele cercetărilor științifice referitoare la modul cum sunt percepuți delincvenții de către public conduc la concluzia că există un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]