12,164 matches
-
greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri la butuc. Se cântăresc strugurii de la cel puțin 10 butuci și se stabilește producția medie pe butuc. Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9), în raport cu direcția de producție în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9), în raport cu direcția de producție în care este încadrat soiul. 3.2. Producția marfă. Interesează la soiurile pentru struguri de masă și se exprimă în procente din producția totală. În acest scop se cântărește producția marfă la minim 10 butuci. Scara de interepretare este următoarea: foarte mare > 90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
butuci. Scara de interepretare este următoarea: foarte mare > 90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică 60-70% (nota 7), foarte mică < 60% (nota 9). 3.3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri. Determinarea se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică 60-70% (nota 7), foarte mică < 60% (nota 9). 3.3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri. Determinarea se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este următoarea: indicele de compoziție mic < 10 (nota 1), mijlociu 10 - 15 (nota 3) și mare > 15 (nota 5). 3.5. Indicele de structură a strugurelui. Reprezintă raportul dintre greutatea boabelor și greutatea ciorchinelui. Scara de interpretare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Erika Dettweiler, 1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de 30 frunze adulte, recoltate înainte de intrarea strugurilor în pârgă, dată ce coincide calendaristic cu sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR În vederea efectuării determinărilor se stabilesc în arhitectura frunzei adulte 51 puncte de referință notate de la 1 la 51
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în plină desfașurare pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Printre cele mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și italieni, care au reușit să descifreze harta genomului viței de vie, realizând după mai mulți ani de investigații harta genomului strugurilor soiului Pinot noir, fiind prima de acest fel pentru o plantă cu fructe și a patra pentru plantele superioare. Această realizare poate avea și aplicații practice, contribuind pe viitor la obținerea de soiuri cu arome mai variate, dar mai ales
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie s-a realizat atât la nivel de proteine cu ajutorul izoenzimelor, dar mai ales la nivel de ADN utilizând mai multe metode. 3.2.1.1. Amprenta aminoacizilor liberi. Bazele teoretice. Aminoacizii se găsesc în cantități destul de importante în struguri, ponderea acestora reprezentând circa 20 - 30% din totalul compușilor azotați (Poux și Ournac, 1970). Din cei circa 30 de aminoacizi, conținuți în must, doar 4 - 5 sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
conținuți în must, doar 4 - 5 sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina (Pro) și arginina (Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații prolina poate crește
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații prolina poate crește de 10 până la 50 de ori în timp ce alți aminoacizi au valori ce cresc de cel mult de două sau trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
avea ochii de culoarea mătăsii de porumb copt, iar părul îi era ca de aramă, așa cum sunt frrunzele ruginii ale codrului. TOAMNA a venit dupa surorile ei, atunci când livezile s-au umplut de roade iar viile purtau ciorchini mari de struguri. TOAMNA e blândă, coaptă la minte și răbdătoare. Pe cea de-a patra fiică a numit-o IARNA, caci avea fața albă ca neaua și ochii de un albastru închis, ca cerul plumburiu, din zilele când soarele sta ascuns, ferindu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
-i adevărat! Sări TOAMNA supărată. Pe mine mă iubesc cel mai mult. Eu fac să se strângă o mulțime de bogății de pe câmpuri, din grădini și din vii. Umplu hambarele cu cereale, iar fructele sunt tocmai bune de cules. Transform strugurii în must dulce, apoi în vin. Mie mi se cuvine să fiu stăpână veșnic pe pământ, chiar dacă uneori trimit ploi, frig, vânt de se îngălbenesc frunzele și apoi cad, iar păsările pleacă în țările calde speriate de nopțile reci și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
și se spune că este blândă, darnică, coaptă la minte și răbdătoare. și cum socoate că are mult de umblat după surorile ei, începe să adune în desagi tot ceea ce găsește în cale: nuci, castane, alune, cereale, umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Apoi face semn ciobanilor să coboare turmele la vale, iar copiilor le spune: Pregătiți-vă ghiozdănelele. Începe grădinița! Toamna este anotimpul în care nu mai este atât de cald
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
formând un covor de frunze uscate, de sub care la primăvara viitoare vor răsări ghioceii. Toamna dealurile sunt ruginii cu copaci încărcați iar printre crengi se zăresc mere roșii ca focul, pere galbene,prune brumării și gutui. Viile sunt pline cu struguri frumoși și gustoși. De aceea toamna viile sunt pline și de glasurile copiilor care ajută și ei punând câte un strugure în coș și altul în gură. Pe ogoare, în livezi și grădini oamenii muncesc de zor la strângerea recoltelor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
a le avea frumoase și proaspete la masă sau pentru a le putea duce la aprozar. Iar pe cele lovite sau puțin stricate în alte coșuri pentru a fi folosite la prepararea marmeladei. Iar pentru a avea mai mult timp struguri proaspeți trebuie să tăiem bucăți de viță lungi de 25cm cu ciorchini pe ele și se introduc cu un capăt într-un vas cu apă, iar în capătul celălalt se introduce un cartof. Astfel boabele se păstrează zemoase și proaspete
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
suferit de pe urma atacurilor parților. O serie de orașe precum Magnesia și Apollonia și-au pierdut libertatea. Din punct de vedere economic, orașele din Asia Mică jucau un rol de seamă în viața imperiului. De aici se exporta în diferite zone struguri, măsline uscate, brânzeturi, pește, iar din Efes, stridii, argint, fier, cositor, pietre prețioase și semiprețioase. Faimoase erau și țesăturile și bijuteriile din aceste zone. În Asia Mică, s-a creat o pătură puternică care la sprijinit pe împărat. O manifestare
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
în preajmă după vreo minge fugară. În depărtare, Etna dormea liniștit, învelit într-un nor, cum avea să o facă în toate zilele următoare, ducând doar grija viței de vie crescută la poalele lui și a zahărului din boabele de struguri, ale căror povești aveam să le aflu, într-o altă amiază, pe la 900 de metri altitudine, pe versantul de nord-est al Etnei, la Linguaglossa. Acolo am învățat cu Francesco despre Nerello Mascalese și Nerello Capuccino, strugurii roșii și despre Carricante
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
zahărului din boabele de struguri, ale căror povești aveam să le aflu, într-o altă amiază, pe la 900 de metri altitudine, pe versantul de nord-est al Etnei, la Linguaglossa. Acolo am învățat cu Francesco despre Nerello Mascalese și Nerello Capuccino, strugurii roșii și despre Carricante și Catarratto 44, strugurii albi, crescuți pe pantele vulcanului, pe un sol generos. La cantina 45 Gambino am aflat chiar mai mult, cum soarele se transformă în culoare și cum aceasta alunecă în pahare și tu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
aveam să le aflu, într-o altă amiază, pe la 900 de metri altitudine, pe versantul de nord-est al Etnei, la Linguaglossa. Acolo am învățat cu Francesco despre Nerello Mascalese și Nerello Capuccino, strugurii roșii și despre Carricante și Catarratto 44, strugurii albi, crescuți pe pantele vulcanului, pe un sol generos. La cantina 45 Gambino am aflat chiar mai mult, cum soarele se transformă în culoare și cum aceasta alunecă în pahare și tu, o dată cu ea, în vise. De acolo, de pe domeniul
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
foarte mari, prima dată le-am văzut de un Paște, într-un sat din Alpi, lângă Bergamo, pline cu vin roșu, în timp ce pe masă, pe piatra încinsă, sfârâia o bucată de carne de cal. M-am uitat cu jind la strugurii atârnând pe gardul de la Feudo Ramaddini. Un afiș mare avertiza că fuseseră stropiți de curând. Acum nu știu dacă așa era sau pur și simplu fusese găselnița proprietarilor pentru ca vizitatorii să-și țina departe mâinile curioase, așa că, deh, m-am
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dese, privirea se ducea departe... departe. La vremea examenelor din sesiune era mai complicat, că taman atunci se găsea teiul să înflorească. Mai erau ghebele, dar numai după ce ploua, prin octombrie. Le găseam pe buturi de copaci tăiați, ciorchine precum strugurii și învățasem să le deosebesc de cele ne-bune, după guleraș. Era greu de ales între parfumul pădurii la vremea ciupercilor sau cel al ghebelor din farfurie. Nu prea aveam chef de cumpărături în Catania, dar cum mă trezisem cu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Evangheliei, rugăciunea și cărțile serioase; cărțile religioase mai ales îi plac și îl absorb. E binevoitor cu toată lumea și iubit de toți. Într-o seară se întorcea de la câmp, trecând pe lângă o vie. Și pentru că era aproape de Schimbarea la Față a Mântuitorului, strugurii începuseră să se coacă; chiar zări câțiva pârguiți bine și, cum vântul adia spre el, simți în nări parfum de tămâioasă, încât îi lăsă gura apă. Pe acolo nu era nimeni nici țipenie de om... Se gândi să fure... Dar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
îl țintui locului. Cum? Să fure? El?! Îndemnuri ca acestea aude el oare la Biserică? Așa ceva îl îndeamnă „Vestea cea bună” a lui Hristos?! Vai! Cum mă încearcă ispita?! Pe loc trebuie s-o înfrâng. Buni și frumoși vor fi strugurii, dar mai bună și frumoasă este învățătura Sfintei Evanghelii! Acestea zicânduși, căzu în genunchi și Vasile se rugă: „Doamne, nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale” ăPs. 119:10). Abia isprăvi rugăciunea și paznicul viei apăru, zicându-i
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]