2,723 matches
-
4, alin. 2 al Tratatului de la Lisabona? În acest caz, se poate afirma foarte clar că Uniunea Europeană a intervenit subsidiar, din moment ce obiectivele unei acțiuni nu au putut fi realizate satisfăcător de un stat membru. Chiar dacă nu ar fi existat principiul subsidiarității, o astfel de apreciere nu ar fi intrat în coliziune cu prevederea care afirmă că limita de intervenție a UE este dată de organizarea fiecărui sistem constituțional al statelor membre, deoarece Curtea Constituțională se exprimase deja asupra acestor acte normative
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
ANI nu este menționată în Constituție. Prin urmare, orice recomandare sau măsură ar fi luată de Comisia Europeană referitor la această instituție nu intră în coliziune cu art. 4, alin. 2 din Tratatul de la Lisabona. Referitor la compatibilitatea între principiul subsidiarității și evaluarea ANI prin acest raport, trebuie făcută mențiunea că ANI a fost creată ca urmare a Deciziei ComisieiC (2006) 6569 final, în mai 2007, prin Legea nr. 144/2007176. Prin înființarea ANI, România a recunoscut explicit că obiectivele unei
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
acestor prevederi în practică pentru a evalua activitatea unei instituții reglementată, ca și ANI, de norme de natură infra-constituțională. Nu se pune prin urmare problema ca "identitatea națională, inerentă structurilor fundamentale constituționale" să fi fost încălcată. Referitor la respectarea principiului subsidiarității, acesta nu este incident în domeniu, fiind vorba doar de prezentarea situației de fapt și nu de emiterea vreunor recomandări sau norme imperative. Al doilea caz în care, în ceea ce privește descrierea stadiului de îndeplinire a acestor obiective, raportul face o trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
vedere al structurii. Nu ia în considerare cele patru obiective descrise de decizia Comisiei C (2006) 6569 final, ci cele șapte recomandări din iulie 2012. Acest aspect este foarte important de subliniat, deoarece aduce o abordare diferită cu privire la respectul principiilor subsidiarității și proporționalității. Luând în considerare că toate cele șapte recomandări sunt aliniate la cele patru obiective, cele două abordări nu sunt similare, dar sunt puternic legate. 1. Respectarea statului de drept și independența justiției. Nu toate cele 11 recomandări făcute
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
primit susținerea coaliției de guvernământ, dar nu și a opoziției. Nu înseamnă că, prin alegerea acestei proceduri, modul în care Avocatul Poporului a fost numit este contrar recomandărilor Comisiei. Această atitudine arată foarte bine cum ia în considerare Comisia principiile subsidiarității și proporționalității. Un posibil conflict între aceste principii și conținutul evaluării Comisiei făcute în raportul din ianuarie 2013 se referă la discuțiile despre reforma constituțională care se afla într-un stadiu foarte puțin avansat în momentul redactării raportului. Comisia este
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
persoanelor care lucrează în instituțiile judiciare și anti-corupție, agresiune realizată de campaniile media. Faptul că media exercită presiune asupra justiției este un punct care merită să fie discutat, în special modul în care această chestiune poate fi abordată din perspectiva subsidiarității și proporționalității. Raportul nu indică un remediu efectiv pentru acest tip de presiune asupra justiției, doar menționează că CNA ar trebui să fie un "câine de pază" eficient. O recomandare a raportului din iulie 2012 a fost să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
fără a intra în detalii. Recomandările incluse în raportul din iulie 2012 cuprinde indicații doar despre felul în care cadrul constituțional poate fi mai bine aplicat pentru a răspunde exigențelor statului de drept. Nici din punct de vedere al principiului subsidiarității nu se poate vorbi de o încălcare a acestuia prin recomandările formulate în acest raport. Este vorba de obiective în legătură cu care România a acceptat, prin semnarea și ratificarea Tratatului de aderare, că pot fi îndeplinite printr-o monitorizare atentă a
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
este vorba de un nou catalog de drepturi, ci de o nouă sinteză a celor deja existente. Procedând astfel, Comisia și în general instituțiile Uniunii Europene se pot apăra de o eventuală acuzație care să aibă ca obiect încălcarea principiului subsidiarității. Chiar dacă Comisia Europeană a evitat o calificare explicită, putem considera că aceste principii sunt standarde ale statului de drept la nivelul Uniunii Europene sau mai exact vor deveni, cu condiția să se țină cont de ele ori de câte ori noul mecanism va
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Puppinck și Andreea Popescu consideră că în această situație Curtea s-a comportat ca "a patra instanță" (ca o instanță care face parte din ierarhia internă a instanțelor, unde există niveluri diferite: ordinare, de apel sau curți supreme), contrar principiului subsidiarității. Curtea a observat doar că Sindicatul "Păstorul cel Bun" nu este un pericol pentru democrație și pentru ordinea publică, motiv pentru care nu poate fi legal recunoscut. Procedând astfel, Curtea a făcut o conexiune între Biserică și ordine publică mai
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Președinte / 15-37, 39, 47, 83, 126-128, 130, 145, 149, 204, 209, 218, 241 Primar / 87, 244 Prim-ministru / 15-29, 31-35, 37-39, 83, 127-128, 136-137, 262 Principiul proporționalității / 93, 107, 109, 112, 124-125, 131, 138, 213, 226 securității raporturilor juridice / 103-105 subsidiarității / 85-86, 88-90, 106-107, 109, 124-125, 131, 133-134, 136, 138, 143, 154, 214 Putere / 23, 29, 33-35, 75, 83, 111, 147-148, 151, 162, 192, 243, 247, 262 Puterea executivă / 28, 33, 111, 123, 253, 155, 262 legislativă / 123, 155 judecătorească / 123
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
administrativ român, Tipografia Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1944, p. 74. Pentru o prezentare a acestei distincții, vezi Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Hamangiu, București, 2009, p. 55. 111 M.Of. nr. 668 din 26 iulie 2004. 112 Pentru o tratare generală a subsidiarității, vezi Chantal Millon-Delsol, L'Etat subsidiare, Presses Universitaires de France, Paris, 1992. Pentru o tratare mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, "Subsidiarity: a political and legal analysis", în
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, "Subsidiarity: a political and legal analysis", în Journal of Common Market Studies, vol. 50, nr. S1, pp. 72-87. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare la aplicațiile sale pe plan european, vezi Radu Carp, Dacian Grațian Gal, Sorin Mureșan, Radu Preda, În căutarea binelui comun, Eikon, Cluj-Napoca, 2008, pp. 59-72. 113 Guy Héraud, Le fédéralisme, Presses d'Europe
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Administrative Capacity a Useful Concept? Review of the Application, Meaning and Observation of Administrative Capacity in Political Science Literature, http://personal.lse.ac.uk/addisonh/Papers/ AC Concept.pdf (accesat la17 septembrie 2014). 117 Nici doctrina nu excelează în definirea principiului subsidiarității, ținând cont de toate caracteristicile sale. Astfel, potrivit lui Emil Bălan, acesta presupune ca accentul în luarea deciziilor de interes public să coboare cât mai spre nivelul de bază și să nu mai constituie doar un monopol sau o regulă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
derived from quality management about comparing partners in business or process. The outcomes for the best performing partner can be used to improve the functioning of partners with lesser performance" (Pim Albers, Philip Langbroek, op. cit., p. 64). 164 Despre principiul subsidiarității, așa cum este reglementat în Tratatul privind Uniunea Europeană dar și în general, există contribuții care merită a fi semnalate. Pentru o tratare generală a subsidiarității, vezi Chantal Millon-Delsol, "L'Etat subsidiare", în op. cit. Pentru o tratare în contextul UE și o
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
functioning of partners with lesser performance" (Pim Albers, Philip Langbroek, op. cit., p. 64). 164 Despre principiul subsidiarității, așa cum este reglementat în Tratatul privind Uniunea Europeană dar și în general, există contribuții care merită a fi semnalate. Pentru o tratare generală a subsidiarității, vezi Chantal Millon-Delsol, "L'Etat subsidiare", în op. cit. Pentru o tratare în contextul UE și o prezentare a literaturii de specialitate pe marginea acestui principiu, vezi Koen Lenaerts, Piet Van Nuffel, Constitutional law of the European Union, Sweet & Maxwell, London
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Van Nuffel, Constitutional law of the European Union, Sweet & Maxwell, London, 2005, pp. 100-111. Pentru o tratare mai recentă care de asemenea include o panoramă a celor mai noi contribuții în domeniu, vezi Paul Craig, op. cit. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare la aplicațiile sale pe plan european, vezi Radu Carp, Dacian Grațian Gal, Sorin Mureșan, Radu Preda, op. cit., pp. 59-72. 165 Curtea de Justiție s-a pronunțat asupra subsidiarității și înainte de avea această competență
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
op. cit. Pentru o tratare a subsidiarității în contextul legislației românești și prin raportare la aplicațiile sale pe plan european, vezi Radu Carp, Dacian Grațian Gal, Sorin Mureșan, Radu Preda, op. cit., pp. 59-72. 165 Curtea de Justiție s-a pronunțat asupra subsidiarității și înainte de avea această competență prevăzută în mod expres în Tratat. Vezi Thomas Horsley, "Subsidiarity and the European Court of Justice: missing pieces in the subsidiarity jigsaw?", în Journal of Common Market Studies, vol. 50, nr. 2/2011, pp. 267-282
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
consideră intersubstituibile într-o arie geografică determinată. Comisia Europeană se declară competentă în toate cazurile în care piața geografică relevantă este definită ca globală, întrucât Uniunea Europeană formează o parte substanțială a pieței globale. Pe de altă parte, în baza principiului subsidiarității, Comisia va lăsa autoritățile naționale competente să decidă în cazul în care o fuziune afectează competiția pe o anumită piață națională care nu reprezintă o parte substanțială a pieței comune. Determinarea pieței relevante include însă și o muncă de creație
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la diferite acorduri internaționale (în special acordurile cu organisme financiare internaționale și cele cu entități integraționiste regionale), lăsând însă la latitudinea statelor naționale modalitatea de atingere a țintei alese. Chiar și în cadrul unor mecanisme suprastatale (Uniunea Europeană) s-a încetățenit principiul subsidiarității, al delegării la nivel național a responsabilității de atingere a unor ținte politice și economice. Ohmae (1995) consideră însă că politicile economice naționale sunt ineficiente în fața unor provocări economice globale. Dăianu (2000) îi dă replica, observând că lumea continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
curând, constituirea unui model unic. Mai degrabă se va avansa În privința unificării unor componente ale sistemului politic decât În politica socială. Aceasta din urmă va continua să fie, cel mai probabil, de competență națională și locală, În acord cu principiul subsidiarității acceptat În UE. Nu este deloc exagerat a menționa că actualmente, pretutindeni În lume, una din preocupările fundamentale ale factorilor de decizie și ale celor de cercetare este axată pe dezvoltare. Țările sunt grupate nu numai În funcție de zona geografică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
curând, constituirea unui model unic. Mai degrabă se va avansa În privința unificării unor componente ale sistemului politic decât În politica socială. Aceasta din urmă va continua să fie, cel mai probabil, de competență națională și locală, În acord cu principiul subsidiarității acceptat În UE. Nu este deloc exagerat a menționa că actualmente, pretutindeni În lume, una din preocupările fundamentale ale factorilor de decizie și ale celor de cercetare este axată pe dezvoltare. Țările sunt grupate nu numai În funcție de zona geografică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lege; solidaritate socială, potrivit căreia comunitatea trebuie să participe la sprijinirea persoanelor ce nu-și pot asigura nevoile sociale, pentru menținerea și întărirea coeziunii sociale; parteneriatul, potrivit căruia instituțiile publice și organizațiile civile cooperează în vederea organizării și dezvoltării serviciilor sociale; subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile personale; nediscriminarea și egalitatea șanselor, în conformitate cu care sunt necesare respectarea și promovarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, naționalitate, apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mai clare privind sancțiunile și continuarea adoptării de măsuri de implementare indică avansul considerabil pe care îl are România în transpunerea acquis-ului comunitar. În vederea alinierii legislative complete, mai erau necesare doar ajustări minore referitoare la reglajul fin al criteriilor de subsidiaritate pentru jurisdicție, precum și la retransmisie. Având în vedere obligațiile asumate de România la nivel internațional, anumite aspecte legislative vor intra complet în vigoare la data aderării. Pentru finalizarea pregătirilor de aderare, eforturile României trebuiau să se concentreze pe ajustările legislative
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nivel extern a competențelor explicite la nivelul intern al Uniunii) și competențe subsidiare (prevăzute prin art. 308 TCE, prin care Consiliul, hotărând în unanimitate, poate lua deciziile considerate utile într-un anumit domeniu). Comunitarizarea = termen care desemnează transferarea, respectând principiul subsidiarității, a unui domeniu de competență națională de la metoda interguvernamentală la metoda comunitară, în care inițiativa legislativă aparține Comisiei Europene. Metoda comunitară pornește de la premisa că apărarea interesului general al cetățenilor UE este mai bine realizată când acțiunea decizională aparține exclusiv
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
momentul aderării. Acest proces se poate realiza și în timpul negocierilor de aderare, în cazul în care au apărut modificări ale acquis-ului. Serviciul universal = concept dezvoltat de instituțiile comunitare, definește ansamblul exigențelor de interes general cărora trebuie să li se supună. Subsidiaritatea = principiu care asigură ca deciziile să se ia de către autoritățile naționale, regionale sau locale (în afara situațiilor în care se ating competențele exclusive ale UE). Acest principiu a fost inclus în 1992, în Tratatul CE (art.5). Strategia coordonată de ocupare
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]