2,938 matches
-
inpiegatii plătiți de comună și a cărora numire 'i este atribuită. Aceștia însă potu apela la comitetulu permanentu. Articolul 80 Consiliile comunale ale orasieloru Bucuresci, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ploiesci și Ismailu, în tote cașurile prevediute prin articolulu de mai susu și în cele urmatore unde consiliile sînt datore a se adressa spre notificare seu aprobare catra Comitetulu permanentu, se voru adressa la Ministerului de Interne. Stricandu Ministerului hotărîrea acestoru consiliuri seu refusandule aprobarea să, ele potu a se adressa Consiliului
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegători primari. Comunele care au mai pucinu de 50 alegători primari, se intrunescu pentru alegere cu comună cea mai apropiată, spre a forma cu ea un singur colegiu. Dupe proporțiunea de mai susu administrațiunea va împărți comunele mai importante în circonscriptiuni electorale, care vor alege cate unu alegător direct de fie-care 50 alegători primari. Articolul 10 Domiciliul politic al fie-cărui Romanu, este in circonscriptiunea electorală unde își are domiciliul real; cu tote acestea
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
numaru induoitu de candidați, datu de Adunarea electiva. Articolul 9 La casu de vacanția dacă Adunarea electiva va fi în lucrare Ministeriulu de financie va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la completarea Curtei totu după modulu de mai susu; iar dacă Adunarea nu va fi în lucrare, atunci Domnulu va numi în loculu vacantu după cea din urmă lista de presentatie a Adunarei. Articolul 10 Procurorulu și substitutulu Curtei, sînt numiți dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa recomandația Ministrului de finance
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
numitulu directoru. Acesta cerere se va face în duplicata, și una va remanea la directorulu inchissorei. Articolul 52 Dacă creditorulu va depune summa mai înainte de ce debitorului ar fi datu Presidentului cererea să, precum se arătă în articolii de mai susu, acea cerere nu va fi primită. Articolul 53 Ordonantia Presidentului de liberarea debitorului pentru causa arătată în art. 50, va fi dată în duplicata, și una se va, depune la grefa, alta se va tramite la directorulu inchissorei. Articolul 54
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
M. M.: Erau și probleme. Cum să dăm apă la porci? Niște subofițeri au zis: Dom'le, băgăm la capăt un plutitor de WC, cu conductă, și în fiecare cocină o conductă de apă la nivel. Când vine porcul și suge apă se declanșează plutitorul la WC și curge apa. Deci, o chestiune simplă. Da, dar într-un an am zis: "Pe lacul nostru mic, de pește, hai să creștem rațe!" Am populat iazul cu rațe, dar ele neavând nici mâncare
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Movila lui Răzvan Vodă este situată pe drumul care lega În epoca medievală vechile capitale, Suceava și Baia...locul unde odihnesc rămășițele fostului domn și ale celor apropiați lui, inclusiv fratele său, măcelăriți odată...” (prelucrare după Nicolae Bălcescu (1988) Românii, supt Mihai Voievod Viteazu. Editura Junimea, Iași) Figura nr. 48. Efigia lui Ștefan Răzvan pe monede - Împărăteasa Imperiului Habsburgic, Maria Tereza (1740-1780), a decretat Încă din anul 1758 legarea de un loc pentru plătirea de impozite a rromilor din Banat și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
preparat din scoarța fărâmițată a arborelui galben hibiscus. În cazul unor răni deschise, sângerânde, ei aplică lut, grăsime de șarpe, rășina unor arbori, suc de plante, și chiar urina de om sau laptele de mamă. Mușcăturile de șarpe le tratează sugându-și cu ajutorul gurii din rană sângele infectat, prin arderea rănii sau aplicarea unei tăieturi circulare În jurul locului mușcat de șarpe. Pentru oprirea hemoragiei folosesc cărbunele vegetal, cenușă, pânză de păianjen sau grăsimea unor animale 251. Dacă rana de la cap pricinuită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
subt apărarea și ocrotirea altor legi, și foarte trist era pentru noi, iubiților rumâni, cînd el încă pînă acum nu cunoștea limba noastră, și noi vestirile lui le primeam în limbi streine, în vreme ce ne aflăm în pământul nostru și trăim supt legile și cîrmuirea noastră. Acuma însă aceeași putere ce pînă acum părintește ne-au apărat încît să ne bucurăm de aceste drepturi ale pământului nostru, aceeași însuși ne face să simțim și această bucurie de a ne făli în mîinile
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de la 1838 ian. 1 de sine, iar păste puțin după aceasta se va împreuna cu Gazeta politică românească, care pentru niște stări împrejur opăcitoare îndată la începutul anului nu va putea ieși, ci puțin după aceea. Planul Foii noastre literare supt o altă redacție deosebită, unui român nu va fi greu de a-l găci; și ca să lăsăm deoparte altele, care s-ar ținea de alegerea materiilor ce vor să intre la această Foaie, sîrguința noastră cea mai nepregetătoare va fi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Erau, desigur, influențate de cei de acasă, de familie. — Cum se manifesta această schimbare ciudată? — Ne ignorau, nu se uitau la noi și erau totdeauna cu cântecele legionare pe buze. Printre care, țin minte: „Toți jidanii și țiganii ne tot sug, ne sug mereu”. Asta te Înnebunea. Te Înnebunea. Am spus: „Slavă ție, Doamne, că ne-au dat afară”. Știți, era legea aceea că evreii nu mai aveau voie să urmeze școlile de stat. Și, sincer vă spun că am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
influențate de cei de acasă, de familie. — Cum se manifesta această schimbare ciudată? — Ne ignorau, nu se uitau la noi și erau totdeauna cu cântecele legionare pe buze. Printre care, țin minte: „Toți jidanii și țiganii ne tot sug, ne sug mereu”. Asta te Înnebunea. Te Înnebunea. Am spus: „Slavă ție, Doamne, că ne-au dat afară”. Știți, era legea aceea că evreii nu mai aveau voie să urmeze școlile de stat. Și, sincer vă spun că am fost fericită, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru păduchi”? Ieșeam pe Apel Platz, câte 5, normal, ne așezam jos, pe sol, și fiecare trebuia să scoată cămașa și se Începea căutarea și omorârea păduchilor. Păduchii ăștia intră În tivul cămășii, acolo se bagă, și ies noaptea să sugă sângele - și atunci Îi scoteai și Începea exterminarea păduchilor. Ăsta era „apelul păduchilor”. Mă rog, au fost și unii care făceau haz de necaz și făceau concursuri cine face mai multe victime. Dar degeaba, pentru că a doua zi ieșeau alți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un moment dat a apărut un tânăr care se uita foarte curios la noi - avea cam 16 ani, uniformă de Hitlerjugend. Eu mi-am făcut repede socoteala: „Ce speranțe pot eu să am de la unul de vârsta asta, care a supt o dată cu laptele mă-sii hitlerismul. Eu sunt În uniformă de Haftling, pe care mai arată și că sunt cel mai mare inamic al Reichului, că sunt evreu. N-am nici o șansă”. Dar altă soluție nu aveam, așa că am luat rețeta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ei forme se întrepătrunde cu simțul vederii "ca și cum te-ai/ vedea pe însuți tine de la o depărtare arsă/ ...cu dureroasa atingere prin mădularele trupului" și operațiile abstracte ale activității nervoase "străbat creierul cu sfâșietoare lumină". Gândurile "se aud", "liniștea-i suptă-n vârtej uniform/ și vin sentimentele-o știu/ după foșnetul ierbii, verzui și târziu/ după pocnetul monoton din cristale". Rar apar referiri despre gust la Nichita Stănescu acru, sărat, dulce-amar, cuprinzând toate formele simțului într-o metamorfoză a spiritului ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diversele ei forme se întrepătrunde cu simțul vederii ca și cum te-ai/ vedea pe însuți tine de la o depărtare arsă/ ...cu dureroasa atingere prin mădularele trupului și prin abstractul activității nervoase străbat creierul cu sfâșietoare lumină. Gândurile se aud, liniștea-i suptă-n vârtej uniform/ și vin sentimentele o știu/ după foșnetul ierbii, verzui și târziu/ după pocnetul monoton din cristale, iar uneori, cuprinzând toate formele simțului într-o metamorfoză a spiritului poetul este străpuns O știu după scoicile-nfipte în pietrele lungi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
măsura, afirmațiile d-lui Voronin au stârnit reacții adverse și în Parlamentul de la Chișinău și în opinia politică de la București. Politica pendulatorie a președintelui Voronin, între Moscova și București, în funcție de ajutoarele primite, nu putea să rămână fără răspuns; mielul care suge la două oi trebuie înțărcat, ori lăsat flămând. Sigur, ajutoarele României către Republica Moldova sunt după posibilitățile economice ale noastre, dar dacă nu curge, măcar pică, și tot este ceva. Starea emoțională a d-lui Voronin, care a visat urât (așa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Tichia de mărgăritar a românilor”: Cât ne costă, dom’le, menajeria regală? De ce nu se publică lista civilă cu banii dați de Țară ca să aibă și președinte și rege? Ca și cum ar fi un subiect tabu (câte lichele, lepădături și lipitori sug sângele țării pe lângă „casa regală”), nimeni dintre guvernanți nu spune nimic. Dar în bugetul pe anul 2008, semnat așa de repede și de președinte, ar trebui să fie un capitol intitulat „cheltuieli inutile” sau „pierderi planificate”, unde să se regăsească
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
decolmateze, să curețe, și așteaptă televiziunea, neapărat să vină Primul Ministru și Președintele, nu se mulțumește cu prefectul. Bă, voi știți ce înseamnă A.S.C. ? Aparat de scărpinat între coarne, invenție românească, postdecembristă, folosită de toate partidele. Doamne, câte lipitori sug din bugetul nostru cu buzunarele sparte și cu datorii externe, de nici nu-ți vine să pronunți suma. Mă gândesc cu îngrijorare că acuși se vor topi zăpezile, vor începe ploile și inundațiile. Iar jandarmii, iar armata, iar „pompele Sulfinei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puțin adevărat că toate acțiunile lor se subsumau acestei idei mărețe. Exilați, interziși în țara lor, n-au încetat să spere la realizarea idealului național. Bălcescu moare departe, la Palermo (Italia) în 1852, după ce lăsase moștenire, printre altele, „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” și fixase, încă din 1847, la Paris, ținta pașoptiștilor: unitatea națională a românilor. La fel ca și pe timpul lui Mihai Viteazul, au fost lansate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea idei de unitate a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
n-ar mai spune nici unul că moldovenii nu-s români. Evident, la fel ca ai noștri, s-ar bate pe bani, cine să jumulească cât mai mult. Mi se pare că am mai spus că Voronin e ca mielul care suge la două oi și atunci când nu-ți iese nimic, ești sărac, e bine să ai pe cine da vina. Prototipul Voronin s-a născut după unirea Basarabiei cu România, în 27 martie 1918. Și atunci, în România întregită, elevii și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a știut anii de domnie ai celui care, prin nemți și unguri, a intrat în Europa ca vampir. Tot răul spre bine: Dracula a devenit un brand și aduce bani celor care vor să trăiască senzații tari, să li se sugă sângele de la gât și să li se bată un țăruș în inimă. Ca să vedeți cât e de gingaș calicul, și fudul, le umblă unora prin cap că României i s-ar cuveni postul de comisar european pentru agricultură, ca să le
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a intrat În competiție cu Statele Unite pentru exploatarea oportunităților de extracție petrolieră În Canada și Venezuela. Dacă partea chineză va avea câștig de cauză, atunci pur și simplu va Înfige paiul În „cutiile de suc“ Canada și Venezuela, de unde va suge până și ultima picătură de petrol, fapt care va avea ca efect secundar creșterea dependenței energetice a Statelor Unite de Arabia Saudită. Acum câtva timp i-am luat un interviu directorului japonez al unei companii multinaționale americane, cu sediul central În nord-estul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a Românilor, prin biruința noastră, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles că a fi elită legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă numai a lupta și a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
peste acestea toate, de soție pe nepoata sa grecoaică-rusoaică, fiica lui fiind prea tânără pentru mine. Observând că-l ajut și pe Rozin, m-a admonestat: De ce îl ajuți pe jidanul ăsta? Care jidan? Pe Rozin, exploatatorul ăsta, care a supt sângele poporului, împreună cu tot neamul lui. Domnul Marinică fusese cuzist. Cuziștii aveau și manifestări scandaloase, spărgeau geamurile magazinelor evreiești, dădeau foc la ziare etc. Domnule Marinică, aici nu mai suntem nici români, nici jidani, nici unguri, nici ortodocși, nici catolici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de atîtea alte ori, a acționat urmînd sfatul doamnei Catinca, scriind în trei luni (din iunie în septembrie) O viață de om așa cum a fost. Tot în lunile acestea, Iorga a scris și o biografie paralelă referitoare la aspectele politice, Supt trei regi. Iorga a scris trei cărți despre administrația sa și urmările acesteia: Credința mea, cuprinzînd discursurile ținute de Iorga în timpul campaniei sale electorale și programul pe care intenționa el să-l transpună în viață. Istoria guvernului Iorga este prezentată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]