4,909 matches
-
Să ai copil ingrat. Afară,-afar'! (Iese) ALBANY: Dar, zei slăviți, din ce vin toate-aceste? GONERIL: Nu te-osteni să știi aici mai mult, Ci lasă-i toana liberă atît Cît ramoleala-i vrea. (Intra Lear) LEAR: Cum, cincizeci din suita dintr-odat? În paisprezece zile? ALBANY: Ce e, șir? LEAR: Ți-oi spune. (Către Goneril) Cer și iad, rușine-mi e That thou hast power to shake my manhood thus! That these hoț tears, which break from me perforce, Should make
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
față, Ce-i, sigur, blîndă, mîngîioasa. Cînd Va ști de tine-acestea,-n unghii-ți va Sfîșia lupeasca față. Vei vedea Că-mi reiau chipul pe care-ai crezut C-am lepădat pe veci. Vedea-vei, spun. (Ies Lear, Kent și suita) GONERIL: Ai auzit, milord? ALBANY: Nu pot să fiu așa părtinitor, Oricîtă-iubire-ți port eu, Goneril... GONERIL: Te rog, fii liniștit. Hei, Oswald, hei! (Către Bufon) Tu, mai mult rău decît nebun, după stăpîn! BUFONUL: Unchiule Lear, unchiule Lear, ia-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu-mi va scăpa; Mi-acordă asta ducele. Iar chipu-i Trimite-oi peste tot, ca-ntreg regatul Să-l știe bine; iar pămîntul meu, Loial și bun copil, mă străduiesc Să poți să-l stăpînești. (Intra Cornwall, Regan și suita) CORNWALL: Cum e, prieten scump? De cînd venii Și pot să spun: acum, prind stranii vești. REGAN: De-s astfel, orice-osîndă nu-i prea grea Spre-a-l bate pe făptaș. Ce faci, milord? GLOUCESTER: Bătrîna-mi inima s-a rupt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Mă omoară! M-omoară! (Intra Edmund cu sabia în mînă) EDMUND: Ce-nseamnă asta? Despărțiți-vă! (Îi desparte) KENT: Cu tine-acum, flăcău. Hai, dacă-ți place, -am să te dau la carne. Înaintează, maistre tinerel! (Intra Cornwall, Regan, Gloucester și suita) GLOUCESTER: Săbii! Arme! Ce se-ntîmplă-aici? CORNWALL: Vă potoliți, pe viața voastră! -I mort Cine lovește iar! Ce s-a-ntîmplat? REGAN: Trimișii sorei noastre și ai regelui? CORNWALL: Ce diferend aveți? Vorbiți! OSWALD: De-abia-mi trag sufletul , milord. KENT: Nu-i de mirare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la țipari, cînd i-a pus în coca de vii și-i lovea cu bățu-n cap și strigă: "Jos, destrăbălaților, jos!" Iar frate-su, de drag ce-i era calul, îi ungea finul cu unt. (Intra Cornwall, Regan, Gloucester și suita) LEAR: Zi bună-amîndurora! CORNWALL: Mărire Ție! (Kent este pus în libertate) REGAN: Mă bucur să te văd, maria ta. LEAR: Regan, te cred. Și știu ce rațiune Am să te cred; de nu te-ai bucură, I would divorce me
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai putin Știi cum s-o prețuiești pe merit, decît ea Să-și calce datoria. LEAR: Cum așa? REGAN: Nu pot gîndi că ea cît de puțin Să-și fi lăsat din datorii. Dacă, cumva, A mai pus frîu dezmățului suitei, E c-un așa temei și trainic scop, C-o spală de-orice blam. LEAR: Blestem asupră-i! REGAN: O, sire, esti bătrîn. Natura-n ține stă în pragul chiar Mărginii ei. Ai trebui condus De-o judecată ce-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o prinde. LEAR: Nu, Regan, ție niciodat' nu-ți dau blestem. De drag mișcata-ți fire nu te va Lăsa asprimii; ochii ei sînt cruzi, ai tăi Mîngîie și nu ard. Nu-i firea ta să-mi faci Placerilor reproș, suita să-mi reduci, S-arunci vorbe-aspre, să îmi scazi venitul, Si, în sfîrșit, zăvor să pui la porți Contra intrării-mi. Tu mai bine-ți știi A firii datorie și ce-i leagă pe copii, Purtări alese,-al mulțumirii drept
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Rușinea vină cînd o vrea, n-o chem, Nu-nvoc pe Cel cu trăsnet să lovească, Nici te pîrăsc lui Jupiter la tron. Îndreaptă-te cînd poți, mai bună fii cînd vrei; Eu am răbdare, pot să stau la Regan, Cu suita-mi de curteni. REGAN: Nu-i chiar așa. Nu te-așteptam, nici pregătită nu-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
we'll use Hîș countenance for the battle; which being done, Let her who would be rîd of hîm devise Hîș speedy taking off. Aș for the mercy ALBANY: V-ajung din urmă. Spune. (Ies Edmund, Regan, Goneril, ofițeri, soldați, suita) EDGAR: Nainte de-a da lupta, vezi răvașul. De izbîndești, trompeta las' să cheme Pe cel ce ți-a adus-o. Deși par sărman, Pot să aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cînd l-ai făcut. Ia seama, chiar acum, și-ndeplinește-o Precum am scris. CĂPITANUL: Nu pot să trag la car, Nici să mănînc ovăz; de-i lucru omenesc, L-oi face. (Iese) (Trîmbițe. Intra Albany, Goneril, Regan, ofițeri și suita). ALBANY: Șir, arătat-ai azi deplin curaj, Norocul te-a condus; ai prizonieri Pe cei ce-s adversarii luptei de-azi. Îi cerem de la tine, să-i tratăm Cum vom găsi că merită și-impune Și siguranța noastră. EDMUND: Șir
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. VATICAN cel mai mic stat din lume: 0,44 km2. VAL undă de mișcare oscilatorii regulată, care afectează suprafața apelor oceanice și se propagă în suite; pot fi provocate de vânt (valuri eoliene), de cutremure (valuri seismice) sau de erupțiile vulcanice. VALE depresiune extrem de alungită și îngustă, deschisă în aval, care, obișnuit, este parcursă de un curs de apă continuu sau periodic. VALE TRANSVERSALĂ vale care
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
o compoziție ciclic-serială de o rigoare extremă, fără nimic arbitrar (proustianismul nu înseamnă doar "autenticitate", "elan vital", "introspecție" sau "psihologism", ci și viziune organic-integratoare). Or, spațializarea "substanței invizibile a timpului", pe care Proust a încercat să o izoleze într-o "suită de romane ale Inconștientului", presupunea abandonarea psihologismului vulgar, de sursă biografist-individualistă (cultivat de prozatorii noștri declarați "proustieni") în favoarea descrierii fenomenologice a sufletului (entitate generică, transindividuală). Pe de altă parte, înțelegerea bergsoniană a realității ca devenire și a temporalității ca "flux
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
les textes d'envergure variable. Les situations dramatiques, une fois développés dans les formes brèves de la prose, constituent une matière narrative réutilisable et fondent dans les romans : ce qui était initialement le sujet d'une pièce autonome devient par la suite une " anecdote " enchâssée dans un ensemble plus grand. La répétition est au cœur de la poétique de E. Lovinescu comme une de ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sur Binet (Du fétichisme en amour, Revue Philosophique, 1887) et sur Lombroso (préface de l'édition allemande de son ouvrage). En effet, l'enthousiasme et l'adoration de certaines parties du corps ou d'une partie de la toilette, à la suite des ardeurs sexuelles, rappelle à beaucoup de points de vue l'adoration des reliques, des objets sacrés, etc., dans les cultes religieux" (http://www.gutenberg.org/). 144 Vezi observațiile despre raportul dintre amintire și percepție din subcapitolul IV.1.1
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
produit une croissance importante du nombre des enseignants et des étudiants. Un épisode moins connu (à căușe probablement de son caractère éphémère) de l'histoire institutionnelle de l'Université Libre est aussi évoqué: la création de l'Université Nouvelle (1894), suite à des conflits entre leș enseignants concernant la proposition du géographe français Elisée Reclus d'y donner une conférence. Leș précautions de l'administration de l'Université vis-à-vis de la présence du savant français étaient liées aux tensions idéologiques et politiques
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sunt pătrunse de credința în metempsihoză. Așa se explică viziunea ciclică asupra Timpului, impresia de deja-vú ce străbate scriitura, sugestia că omul nu este decât rodul faptelor sale anterioare, încât hazardul pare abolit. Pare, pentru că întâmplările își au rolul lor. Suita de renașteri succesive îi apare cititorului, ca un simbol al continuității morale și biologice. Reîncarnările nu sunt pătrunse cum ne-am aștepta de învățătura cea mai necesară pentru devenirea generațiilor: "înlăturarea uitării". Așa cum spunea Bacon într-unul din Eseurile sale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vârstă și individuale ale elevilor; - dirijarea experiențelor / operațiilor de învățare; - asigurarea retenției și transferului; - stimularea motivației elevului pentru implicarea activă în activitatea de învățare c) Învățarea - învățarea ca proces - reprezintă o „succesiune de operații, acțiuni, stări și evenimente interne”; „o suită de transformări ce merg de la imagine la noțiune, de la acțiune la gândire, de la empiric la științific etc.”; - învățarea generează schimbări în plan cognitiv, atitudinal, acțional, soldate cu „beneficii interne” precum: acte de înțelegere, scheme logice de memorare, strategii de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează funcții multiple: dezvoltarea conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Bacovia); După aceea au început să cânte / și melodia a întins spre tine / brațele ei reci. (N. Stănescu); Haina de zăpadă se zdrențuia dezvelind trupul negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează un procedeu stilistic complex care apelează la o suită de imagini artistice, la un ansamblu de metafore succesive, spre a prezenta o idee generală sau abstractă sub o formă convențională, concretă. Utilizată în fabule, în parabole, în poeme alegorice, în ghicitori etc., alegoria presupune un nivel literal, al sensului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evidențiază prezența unui personajnarator, desemnat prin persoana I (îmi luasem obiceiul să mă duc...), și a unui personaj feminin - iubita lui. O altă caracteristică rezidă în predominanța narațiunii, ca mod principal de expunere. Astfel, în prima secvență, se relatează o suită de acțiuni legate de pasiunea de a pilota avioane și activități cotidiene, numite mai ales prin verbe la timpul imper fect - indice specific al narativității (Veneam, mâncam, fumam etc.). 9. Secvența selectată din text reprezintă o reflecție a eroinei asupra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a 11 volume proprii, a unui volum în colaborare, a două volume cu caracter didactic, participant la sesiuni și simpozioane cu caracter științific - părintele-profesor Runcan a acoperit o arie de varii problematici; cu câteva focalizări însă, ce-l particularizează în suita cercetătorilor cu vocație. Astfel, Sfântul Andrei, Apostol al lui Iisus Hristos, la români (carte apărută în 1994) se constituie într-o utilă familiarizare a dreptcredincioșilor cu o problematică nouă pentru ei - ce este înfățișată prin evidențierea, cu multiple interpretări, a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este sigur că toți erau oameni duhovnicești, unii chiar taumaturgi prin puterea rugăciunii și viața lor plină de sfințenie. De pildă, nu știm dacă episcopul Bretanion a scris ceva, dar istoricul Sozomen ne informează că împăratul semiarian Valens, venind cu suita sa la Tomis și cerând, în biserică, episcopului să intre în comuniune cu arienii, acesta i-a prezentat cu curaj învățătura ortodoxă elaborată de primul Sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, care interzicea orice tangență a dreptcredincioșilor creștini cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este un proces creativ, care să evidențieze naturalul, dincolo de falsele aparențe. În acest sens, este interesant că, opus lui Hulme sau Pound ale căror idei le vom dezvolta în subcapitolele următoare, Cocteau se declară împotriva construirii unui poem drept o suită de imagini de dragul imaginilor. În viziunea scriitorului francez, înșiruirea acestora nu poate decât să distreze într-o manieră superficială, fără a mișca în mod profund cititorul. Un poet ce apelează excesiv la imagini devine acel horticultor care își parfumează trandafirii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cât și la ospiciu, la ospiciu existând, totuși, în permanență, un medic secundar. Medicul secundar și intendentul ospiciului locuiau în incinta mănăstirii. UN șir de ani activitatea a fost dusă, totuși, încă în condiții rudimentare. Pentru amănunte, trimitem cititorul la suita de articole publicate de P. Zosin în Arhiva, nr. 3, 5 din iunie-august 1903. După cum relatează istoricul Spitalului Clinic de Adulți Iași, medicii primari ai ospiciului au fost doctorii P. Radu, între 1866 și 1870, M. Popescu ( /1870-1844), P. Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iașilor sfârșitului de veac. Ideea lui dominantă era aceea de sincronizare a acțiunilor de asistență psihiatrică din țara noastră cu cele din Europa Occidentală, unde studiase și se făcuse cunoscut. La scurtă vreme după întoarcerea definitivă în țară, inițiază o suită de acțiuni energice în vederea construirii unui spital de psihiatrie la Iași. În fața numărului crescând de alienați, a neplăcerilor pe care aceștia le aduceau societății, guvernul a fost obligat să accepte în 1892, în urma unei campanii susținute de Al. Brăescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]