2,394 matches
-
ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte de unificare a ființei, de concentrare a facultăților ei spre/în prezența divină care o locuiește. Pe acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
magice sunt, în realitate, concepute ca reproducere și actualizare a unui eveniment arhetipal (uneori mitic) ce a avut loc în sfera divină (Hutter, 1996, p. 102). În definitiv, puterea religioasă dă eficacitate ritului magic întrucât este conectat la o forță supranaturală care determină cursul evenimentelor. Această idee religioasă nu trebuie văzută ca un fel de animism în care oricărui lucru natural i se atribuie un principiu supranatural; în ciuda valorii lor simbolice și performative, multe acțiuni magice, sunt realizate în numele și pe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În definitiv, puterea religioasă dă eficacitate ritului magic întrucât este conectat la o forță supranaturală care determină cursul evenimentelor. Această idee religioasă nu trebuie văzută ca un fel de animism în care oricărui lucru natural i se atribuie un principiu supranatural; în ciuda valorii lor simbolice și performative, multe acțiuni magice, sunt realizate în numele și pe baza potențialităților specifice ale divinității căreia persoana îi cere să intervină. Multe acțiuni magice povestite în Biblie care face trimitere în mod evident la acțiunea divină
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
nostru de a gândi, sănătatea și boala se referă la starea fiziologică bună sau alterată a unei persoane. În culturile semitice antice însă conceptele de sănătate sau boală erau corelate în cea mai mare parte cu ansamblul forțelor naturale și supranaturale care cauzau bunăstarea sau indispoziția unei persoane. Când folosim termenii de sănătate sau boală trebuie să ținem cont de distanța mare ce separă orizontul nostru de cunoaștere de cel al timpului la care ne referim. Din acest motiv și conceptul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Aron în Num 12 sau cea a lui Azaria în 2Rg 15,5) sau e văzută ca un atac asupra trupului uman de către o putere malefică atât naturală (mușcătura unui șarpe sau o mâncare otrăvită, 2Rg 4,38-40), cât și supranaturală. Vechii evrei, așadar, cunoșteau bine consecințele cauzelor naturale asupra sănătății omului, dar considerau că acestea erau dispuse din decizie divină sau cel puțin aprobate tacit. Prin urmare, se considera că vindecarea depindea în primul rând de Dumnezeu, după cum afirmă explicit
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în primul rând de Dumnezeu, după cum afirmă explicit Ex 15,26: „Eu [Yhwh] nu voi aduce asupra ta niciuna din bolile pe care le-am adus asupra Egiptului; căci eu sunt Domnul care te vindecă”. Distincția dintre cauze naturale și supranaturale este valabilă numai în cazul cititorilor moderni, dar e dificil de făcut în cazul mentalității religioase antice. Am putea sintetiza concepția religioasă cu privire la sănătate și boală cu această idee de fond: binecuvântarea lui Dumnezeu presupune sănătate, în timp ce blestemul aduce nenorocire
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sănătate și boală cu această idee de fond: binecuvântarea lui Dumnezeu presupune sănătate, în timp ce blestemul aduce nenorocire și suferință (cf. Dt 28). Pentru a se vindeca de o boală era necesară utilizarea atât a mijloacelor naturale, cât și a celor supranaturale (pe care noi le-am numi magice, sau mai degrabă religioase). Distincția dintre instrumentele naturale și religioase este netă doar pentru cititorul modern, deoarece, conform imaginarului religios al acelui timp, substanțele naturale utilizate în riturile magice primeau puterea lor direct
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
puterea divină prin pronunțarea unei formule în așa fel încât destinatarul binecuvântării să poată primi de la Dumnezeu, împreună cu ocrotirea sa, și o „viață bună” sau un „destin bun”. Blestemul își propune, evident, o finalitate contrară binecuvântării prin activarea unor puteri supranaturale asemănătoare, dar opuse. Forța intrinsecă a binecuvântării divine se naște din credința că numai dumnezeul suprem poseda o autoritate suficientă pentru a decreta un destin favorabil unei persoane, pentru că numai el era capabil să țină sub control eventuale vicisitudini pe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
chiar a introdus-o în cămine, obligând-o să ia seama la viață și la morală, la bine și la rău”. Aproape același lucru se poate spune și despre Buddha. Nici unul dintre ei nu era prea interesat de divinitate, de supranatural, dar amândoi s-au dedicat cu pasiune aflării scopurilor vieții omenești și a felului cum trebuie ea trăită. Socrate a coborât filosofia din cer pe pământ și la fel a făcut și Buddha, întrucât învățătura sa nu are o dominantă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
problemă. Buddha a avut curajul de a se ridica împotriva religiei populare, împotriva superstițiilor, cermoniilor, ritualurilor și împotriva tuturor grupurilor privilegiate care se cramponau de ele. El a condamnat și concepțiile metafizice și teologice, minunile, revelațiile și legătura cu forțele supranaturale. Făcând apel la logică, la rațiune și la experiență și situând pe prim plan etica, Buddha îi învăța pe oameni să caute adevărul în propria lor conștiință. El i-a educat pe semenii săi în spiritul unei discipline care să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
texte doctrinare scurte, unele dintre acestea conținând diferite povestiri în proză. Buddhavaṃsa cuprinde relatări despre Buddha și cei 24 de predecesori ai săi, iar Lalitavistara descrie viața și activitatea lui Buddha pe pământ, considerate ca un joc al unei ființe supranaturale. În comentariul său la Buddhavaṃsa, Buddhaghoșa împarte tradițiile referitoare la viața legendară a Preafericitului în trei categorii: Dūrenidăna, care se întinde de la momentul în care viitorul Śăkyamuni primește de la Dīpaṃkara prima promisiune a măreției lui viitoare până la ultima sa renaștere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
loc atunci când regele Śuddhodana participă, după obicei, la Primul Arat al anului. Copilul este culcat la umbra unui arbore și umbra sa rămâne nemișcată, deși umbra celorlalți copaci se deplasează firesc odată cu soarele. La școală, copilul studiază cu o ușurință supranaturală. În plus, el devine cel mai bun arcaș, cel mai bun călăreț, cel mai bun înotător, cel mai bun atlet; de asemenea îi întrece pe toți medicii. Siddhărtha este descris ca un tânăr de geniu: nimeni nu-l putea întrece
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dintre religiile universaliste ale lumii. Legenda spune că sarcina Măyei a fost imaculată, la fel și nașterea, copilul ieșind din coapsa dreaptă a mamei fără a-i provoca durere. La fel, Iisus nu a fost zămislit în mod firesc ci supranatural, prin puterea Duhului Sfânt, iar nașterea a fost fără durere pentru că și conceperea a fost fără plăcere. O dovadă a faptului că Iosif nu era tatăl natural al lui Iisus, este faptul că el a fost surprins să audă că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
creadă la rîndul lor că erau privilegiați ai grației divine, în calitate de popor ales, asemenea poporului lui Israel. Nu e important să știm dacă acest soi de incitare era sau nu fondată pe vreun argument sacru. În epocă, a apela la supranatural reprezenta singura posibilitate rezonabilă, fiindcă, în mod evident, nu putea fi vorba încă de contract social sau de orice altă formulă ce ar fi putut reclama o legitimitate mai terestră. Identități fără teritoriu Voința de a afirma destine politice comune
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este consecința inevitabilă a forțelor externe, comportamentul uman este unic și este determinat de către subiect, nu de Dumnezeu, de stele sau de legile naturii. În mod tradițional, cei care neagă existența liberului arbitru se folosesc de destin și de puteri supranaturale, pentru a explica comportamentul uman. Binecunoscutul filosof Friedrich Nietzsche susținea că valorile moralei tradiționale, bazate în esență pe creștinism, sunt generate de “cauze imaginare”. Acestea sunt eronate și, ceea ce este mai important, afectează însăși esența vieții, fiind mai degrabă, principii
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
este o cale nici matură și nici utilă de a face teologie sau studii biblice, și nici de a trăi cu înțelepciune în societate. Deseori, aceste presiuni și tendințe sunt amestecate cu chestiuni despre miracole, probleme despre Biblie, întrebări despre supranatural și altele similare. Când menționezi una dintre aceste controverse, simți cum sala se împarte. Pentru a atinge obiectivele acestei cercetări, toate aceste reacții pripite trebuie îndepărtate: când examinăm problema învierii nu trebuie să reacționăm la presiunile contemporanilor noștri, ci să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o discuție metafizică: voiau să afle ce fel de moarte l-ar fi secerat pe cel care ar fi îndrăznit să se ducă fix la miezul nopții într-un cimitir. Zâmbind, Charlotte se declarase în stare să înfrunte toate forțele supranaturale, în noaptea aceea, în mijlocul mormintelor. Distracțiile erau rare. Tinerii, sperând în taină vreun deznodământ macabru, îi salutaseră curajul cu un entuziasm năvalnic. Mai rămânea de găsit un obiect pe care franțuzoaica asta descreierată avea să-l lase pe unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
înțesat. Trebuia acum să alerge, încercând totodată să se prindă de clenciul mare de fier. N-a durat decât o secundă, dar a avut timp să zărească chipurile împietrite ale celor care scăpaseră, lacrimile fiicei sale și, cu o claritate supranaturală, lemnul crăpat al peretelui vagonului... S-a poticnit, a căzut în genunchi. Restul a fost atât de rapid, încât i s-a părut că nu atinsese pietrișul alb al terasamentului. Două mâni au strâns-o cu putere de coaste, cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sa proprie, pe care incearca, cu ajutorul fanteziei, s-o recompună”52. Sistemele religioase diferă de obicei în proporții mult mai mari decât se întâmplă în orice alt domeniu al culturii, deoarece imaginația omului este nelimitată când elaborează idei despre factorii supranaturali, observă Nida53. Cum le-ar putea analiza traducătorul? Acest fapt va fi determinat, probabil, opțiunea primelor traduceri biblice de a folosi, pentru a denumi divinitatea, cuvinte indigene, ca theos, deus; acestea nu aveau cum fi echivalente exacte ale concepției biblice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să includă următoarele categorii: a) magia: definită ca acțiune rituală care are ca scop influențarea lumii Înconjurătoare prin stăpânirea unor forțe supranaturale. Pentru a atinge acest scop, actele magice fac apel la mijloace „oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți. Magia include numeroase forme de ritual, cum ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea magică, practicile divinatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea magică, practicile divinatorii etc.; b) ofrandele și sacrificiile: definite ca un sistem de acțiuni ceremoniale prin care se creează o relație specifică Între doi termeni (de obicei, unul din planul uman și altul din planul supranatural) prin intermediul unei entități Înstrăinate sau distruse În actul sacrificiului; c) riturile de trecere: acte simbolice care marchează și controlează cultural procesul de transformare a individului, societății sau naturii, de la o stare la alta. Riturile de trecere ale vieții vor marca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste puteri pentru lucruri legate de preocupările vieții de zi cu zi este magie. Religia este concentrată asupra unei viziuni Înguste a datoriei morale. Orice Încercare de a realiza anumite lucruri care aduc beneficii celui care se folosește de puterile supranaturale reprezintă un act magic imoral. Această viziune asupra unei religii raționalizate, specifică Reformei, se potrivește cu o concepție asupra naturii și asupra relațiilor economice În care puterile supranaturale au fost, În mod eficient, gonite (R. Styers, 2004, p. 115; vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]