162,438 matches
-
în alte tipuri de texte, mai ales în limbajul tinerilor. Preluări inconștiente apar în chip de clișee în eseuri, comentarii, răspunsuri la examene: textul "oferă un plus de...", autorul "alungă monotonia"... Mai interesante sînt preluările conștiente: discursul publicitar devine o sursă de intertextualitate și de productivitate familiar-argotică. Mecanismele succesului sînt esențialmente retorice, sociolingvistice, psiholingvistice, desigur favorizate, dar nu condiționate exclusiv, de difuzarea reclamei un timp mai îndelungat și pe mai multe canale: din sute de mesaje reproduse cu insistență egală se
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
paginile întâi ale ziarelor internaționale. Scandările xenofobe, agresiunile verbale, încăierările violente, cu bâte de baseball și cuțite, sunt tolerate cu o filozofică resemnare de indivizi care stau pe bani grași și ascultă telefoanele intelectualilor critici, în loc să se implice în dezamorsarea surselor de conflict. Ceea ce s-a întâmplat pe străzile Bucureștiului în seara de 4 martie 2005 - la douăzeci și opt de ani după catastrofa din 1977 - e tot un cutremur: forțe de ordine, servicii de informații, organizatori s-au dovedit neputincioși în fața agresiunii
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
stările vârstelor, ale locului, anotimpurilor: poetul este un dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât de veșnicul învins, concomitent conștient de vulnerabilitatea ființei umane, de traiectul acesteia către moarte și chiar ros de sentimentul unei culpabilități cu sursă obscură: "în somn, îngerii nopții venit-au perechi/ Cu vorbe m-au biciuit, m-au judecat/ ești vinovat, ești vinovat, vinovat". Acești îngeri negri, damnatori așadar "aveau în ochi lacrimi pietrificate și reci". Ei clamează: "Ești vinovat. Pe veci/ m-
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
Cît va mai dura această devălmășie a resturilor de materie primă? Cît va mai alimenta ea producția de bunuri muzicale culte? Cert este că, așa cum există o criză a petrolului, există și o criză a materialelor sonore de construcție. Iar sursele alternative nu se prea întrevăd. Și nici nu cred că în muzică ele sunt posibile.
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
nu se dau bătute și reintră pe scena creativității estetice și intelectuale în plin modernism și avangardism al secolului trecut, în postura unor femei în carne și oase, inteligente, frumoase, active, refuzînd cel mai adesea statutul de simplu obiect și sursă a inspirației, pentru a-și lua însușirile unor adevărați agenți manageriali ai artistului "partener" pe care-l adoră, inspiră, reprezintă, animă dar și tiranizează... uneori și - culmea - pe care îl și concurează uneori, cu sau fără succes. Astfel, deși legată
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
figurile celor patru muze asupra cărora m-am oprit, precum și a altor egerii și inspiratoare, din lumea anglo-saxonă cu precădere. Meritul Francinei Prose este de a fi corelat perfect viețile și destinele "muzelor" deducînd de aici, prin numeroase trimiteri la surse și excursuri istorice, spre staturile ceva mai profunde ale procesului de creație. Muza totală iudat este că autoarea americană a Vieții muzelor nu a inclus-o în cartea ei pe Alma Maria Schindler, fosta soție a lui Gustav Mahler, recăsătorită
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
sînt "de relație", dar nu de relație convențională "băiat - fată" cum se mulțumesc să rămână majoritatea filmelor de acest gen. Regizorului îi place să ia temperatura mediului social tocmai prin intermediul promiscuității colective, să vadă cum sunt articulate relațiile, care e sursa dinamismului lor. Nu lipsește un filtru satiric pe care-l aplică viziunii sale. Face asta într-un mod discret, dar nu mai puțin lucid sau atent decât un film multi-premiat ca, să zicem, "In vino veritas". Face asta și în detrimentul
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
ceea ce a publicat pînă acum Julio Llamazares, rămîne fundamentală raportarea, în forme, cu modalități și din perspective diferite, la problematica memoriei în cele două ipostaze complementare, individuală și colectivă. Memoria determină geneza, finalitatea, conținutul și perspectiva operelor sale; este, așadar, sursă de inspirație sau punct de pornire ("memoria populară" pentru romanul Luna de lobos- Luna lupilor, memoria personală pentru Escenas de cine mudo - Scene de film mut), "mesaj" (apel la neuitare a trecutului istoric și individual), substanță a tramei romanești (trecutul
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
memorie este inevitabil pentru menținerea legăturii vitale cu timpul istoric, mai mult sau mai puțin îndepărtat, care este nimicit de timpul ca proces ireversibil, dar în care se află rădăcinile identității individuale și colective. Memoria este salvatoare, dar este și sursa nostalgiei, a insatisfacției, a durerii și a pesimismului, în măsura în care evocă degradarea și moartea ("ploaia galbenă" și "zăpada"), de care ea însăși este amenințată ("melancolia anilor" se extinde asupra amintirilor și "transformă încetul cu încetul memoria într-un peisaj straniu și
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
derivate: argotism(e). Ceea ce nu înseamnă că fenomenul nu trebuie consemnat și analizat cu atenție în limba populară: unde formularea a băga argouri și jargoane devine un indiciu al atitudinii față de limbaj. E mai greu de stabilit care ar fi sursa inovației pe care o discutăm: pe de o parte, mai ales în legătură cu mijloacele electronice, putem bănui o influență a englezei colocviale, în măsura în care uzul Internetului cunoaște un asemenea abuz (pe un forum de discuții despre engleză, de pildă, apar dezbateri și
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
regimul bolșevic a unor persecutați ce-și caută scăpare în România. Fenomenul migrației fiind prea masiv, fugarii nu mai primesc azil și sunt întorși din drum, înapoi la o condamnare sigură. Această stare de disperare a refugiaților este una din sursele de tensiune dramatică a romanului. Suspiciunile că unii transfugi devin spioni (agenți ai unei posibile subminări a regimului burghez din România) determină închiderea granițelor. Pe acest fond, locotenentul Ragaiac primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu detașamentul său de
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
și nicio vină. Peste răni aș pune mir dintr-o lacrima de tei, dimineața unei clipe mult prea repede ne-o ei... Iar fântânii ce-i secata i-aș udă buza uscată, cumpănă deasupra vremii să nu scârțâie vreodată...! foto sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Cumpănă / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CUMPĂNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382696_a_384025]
-
timp Din inima ei plăpândă un soare Luminează "enorm, etern și sublim". E iubirea trimisă din cer pentru tine Îngenuncheată pe aripi de heruvim Iubește-o pe ea la fel ca pe mine Dar mai "enorm, mai etern, mai sublim"! Sursa foto: internet Referință Bibliografică: Destin în culori / Roberta Sanders : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Roberta Sanders : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DESTIN ÎN CULORI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382699_a_384028]
-
fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-au călcat sfânta poruncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Izgonirea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
cu bogății ale solului și subsolului ce o situează pe un loc fruntaș în Europa (locul doi după calculele unor economiști). Pământul, deopotrivă obiect al muncii și mijloc de muncă, este - și trebuie să rămână! - nu doar cea mai generoasă sursă de hrană pentru locuitori, dar și cea mai statornică legătură cu țara, limba, străbunii, tradițiile și istoria multimilenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri. (Cu toate astea, prin legislația noastră fără egal în Europa, circa 20% din pământul sfânt al țării
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
ceapă peste prima. Apoi, am publicat o carte care înfățișa experiența mea la nivel mult mai larg, de cînd am plecat din România pînă în momentul scrierii, adică o etapă cu bătaie de circa cincisprezece ani. Ultima carte ajunge la sursele mele spirituale și se întoarce la copilăria mea, analizată cu ochiul meu de astăzi, cînd deslușesc alte compatibilități. Viitoarea carte, este prima dată cînd o spun, va fi o tragere către rădăcini, un alt pullback; mă întorc și mai mult
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
o informație pe cît de punctuală pe atît de greu de reperat. Rețeaua este, înainte de orice, o uriașă bibliotecă. Ea îți oferă acces la enciclopedii, dicționare, cărți, ziare, publicații specializate. În al doilea rînd, este un forum fără precedent: alături de sursele de referință, de opiniile specialiștilor, poți găsi semeni preocupați de aceleași probleme ca și tine, cu care ești liber să faci schimb de informații și de opinii. În al treilea rînd - mai greu accesibil deocamdată românilor - este un complex de
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
și reamintite. în primul rând, a existat un acord cvasi-general că Radioul Public a fost, în ultimii ani, una dintre cele mai respectate instituții ale României. Calitatea emisiunilor, varietatea punctelor de vedere, echidistanța atent urmărită au făcut din Radio o sursă de credibilitate în România apocaliptică a minciunii și a dezinformării. Ieșirea la rampă a președintelui nu e, așadar, decât o firesască, normală continuare a actrivității cotidiene a instituției pe care o conduce. Dl. Dimitriu s-a adresat presei într-un
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
antisemite ale unor figuri politice contemporane cu ceva succes. Cititorul va regăsi, de asemenea, în structura lucrării, opoziția consacrată de studiul din Mithos & Logos, dintre "evreul imaginar" și "evreul real". Tehnica de arheolog a autorului, ce descoperă documente inedite și surse uitate, este dublată de o muncă de detectiv. Indiferent de riscuri, Andrei Oișteanu merge până la capătul ideii și, pentru a ajunge la o concluzie, formulează mai multe ipoteze. Așa procedează, de exemplu, atunci când încearcă să descifreze sensul vechii credințe românești
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
au avut-o tot timpul. Și nici că oamenii din subordine nu-i ascultă. E destul să privești ce disciplinați au purces la pedeserizarea aparatului administrativ, cât de grațios știu să profite de orice privatizare grasă, cât de tandru înșfacă sursele de beneficii uriașe ca să-ți dai seama că ai de-a face cu o armată perfect pregătită. Nu e suficient să-l iei pe Funar de guler și să-l duci la sediul poliției, dacă nu faci și pașii logici
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
adaptat în română, în L. Ivaner, Lexiconul Hackerilor, 1997). Cuvintele și expresiile informatice pot fi discutate în funcție de gradul lor de asimilare și de șansele de impunere în limba comună. Jargonul hackerilor își asumă însă perisabilitatea, caracterul marginal, expresiv - devenind o sursă perfectă pentru citate incredibile, exemple tipice de amestec lingvistic. Pentru că interesul celor care-l folosesc e de a se face înțeleși doar de un anume grup, preocuparea pentru adaptarea lingvistică e minimă. Din paginile românești de Internet în care apare
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o importantă componentă vizuală. Poezia lui este una puternic cromatizată, accentul cade întotdeuna pe construcție, adică pe compoziție, punerea în pagină este de multe ori grafică, ritmurile sînt modulare, iar sursa geometrică, fie ea și a proporției de aur, este mereu în proximitatea vizibilă a textului. Ergo, Șerban Foarță era deja un pictor încă dinainte de a picta, era un vizual și un geniu al manualității încă dinainte de a ține un penel
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
Méray, Budapesta 1956. Atunci și după 44 de ani, trad. Marilena Alexandrescu, Vlad Ranetescu și Tibori Szabó Zoltán (cap. 8 și postfața), seria "Clar/Obscur", Edit. Compania, București, 2000, 373 p. "Șmecheria" Bucureștiului (din mistica politică a numărului 21) Printre sursele lui Tibor Méray pentru ultimul capitol se află și cartea din 1996 a istoricului Mihai Retegan (în colaborare cu Corneliu Mihai Lungu), 1956,. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria. Doi ani mai târziu, Mihai
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]