7,731 matches
-
ca regula repartizării contractuale a suveranității să se armonizeze cu apariția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. Regimul politic al stărilor este fundamentat tocmai pe existența acestei reguli de drept, iar viața publică se desfășoară în virtutea acesteia. Partajul contractual al prerogativelor suveranității subliniază diferența între regimul bazat pe dualitatea raporturilor feudale și cel întemeiat pe dualitatea puterii statale. Stările sunt chemate să presteze "sfat și ajutor" în propriile Adunări reprezentative. Sfatul nu mai are simplul aspect politic și tehnic: el nu se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
opoziție cu stările, apare pericolul violării dreptului și, de aici, dreptul lor la rezistență. Ca urmare, este evident că Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare, în germene, în "Jurămintele de la Strasbourg" din anul 843 și în pactul încheiat la 856 de Carol
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
chiar dreptul de a depune regele care nu respecta condițiile impuse la încoronare 107. În perioada secolelor XIV-XV, stările din toate țările Europei urmăreau să fixeze definitiv condiția lor colectivă în planul dreptului public. Complementaritatea sferei de drepturi și partajul suveranității puteau fi stabilite cât mai exact numai printr-un contract. Acesta nu se mai realiza de la individ la individ, ci de la suveran la stările organizate corporativ: drepturile din contract (charta, pacta conventa) sunt drepturi de grup, ele accentuează caracterul colectiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cât mai exact numai printr-un contract. Acesta nu se mai realiza de la individ la individ, ci de la suveran la stările organizate corporativ: drepturile din contract (charta, pacta conventa) sunt drepturi de grup, ele accentuează caracterul colectiv și public al suveranității. Evoluția importantă conturată începând începând din secolele XII-XIII indică apariția, alături de ierahia verticală, a unei ierrhii orizontale: cea a stărilor. Acestea vor urmări ca drepturile să fie sancționate și fixate în scris și să le dezvolte libertățile (libertates) în detrimentul autorității
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două consecințe: o limitare contractuală a puterilor care încearcă să mențină moștenirea regimului feudal, și o diversitate de situații politice și juridice, care impun puterilor să trateze 113. Investite cu drepturi publice, stările participă la guvernare în cadrul partajului contractual al suveranității. De la începutul secolului al XIII-lea stările devin mai puternice și acționează împreună în majoritatea țărilor Europei. Apariția noii nobilimi și a orășenimii a determinat însă reacții și poziții diferite față de monarhie, iar aceasta va înțelege că, disociind acțiunea stărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ei; cel de-al doilea plan privește alegerea ca deputat cu mandat limitat, pe o anumită perioadă și care poate fi retras în diferite situații, între care depășirea puterilor încredințate de electori. În consecință, reprezentarea nu este o manifestare a suveranității populare. Nici stările nu sunt articulații ale unei societăți unitare, astfel că valoarea principiului "Quod omnes tangit ab omnibus tractari et aprobari debet"117 (Q.o.t.), nu s-a concretizat niciodată în planul realității politice, în reprezentare. Valențele acestui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Bazele suveranității principatelor teritoriale au fost puse din perioada domniei lui Frederich al II-lea. Stările acestora (Landstände) se reuneau în Diete provinciale (Landtag). Hotărârile se adoptau separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar la deschiderea și închiderea Dietei. Adunarea Curții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
modificările politice datorate crizei de sistem a regatului maghiar în secolul al XIII-lea și transformarea comitatului regal în comitat nobiliar. În acest fel, o parte din puterea regală este deja uzurpată de nobilime, care va impune partajul contractual al suveranității. Conform hotărârii Dietei din anul 1298, doi membri aleși de Dietă făceau parte din Consiliul regal, Dieta asigurându-și astfel controlul asupra Consiliului. Decretul a rămas în vigoare până în anul 1301 și apoi, cu mici modificări, în anii care au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întruniri pentru întreaga țară. Ultimul efort memorabil al stărilor de a obține reconfirmarea perpetuă a privilegiilor s-a manifestat cu ocazia Statelor Generale de la Tours, în anul 1484200. Cu acest prilej, prin glasul lui Phillip Pot a fost formulată ideea "suveranității populare"201. Statele Generale erau conduse de ideea negării puterii absolute și constituirea unei monarhii temperate, aflată sub controlul lor. Noua viziune, prezentată în termeni foarte clari, susținea că acest tip de monarhie era singura modalitate de a evita tirania
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care au inspirat deputații Stării a treia în adunarea Statelor Generale de la Tours, îi vor inspira și pe adepții monarhiei temperate în secolul al XVII-lea. Dar membri Statelor Generale nu au știut să-și asume rolul de "gardieni ai suveranității" și au rămas în continuare doar supuși fideli. Ludovic al XII-lea (1498-1515), Francisc I (1515-1547) și Henric al II-lea (1547-1559) au înlocuit Statele Generale cu Adunarea Notabililor, iar simpla iluzie a convocării stărilor la Orlèans în 1560, arată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se limitează la politică, ci tinde să se extindă în domeniile economic, religios etc. considerate instrumente în serviciul puterii absolute a regelui. Statele Generale vor fi convocate și în anul 1614, dar echilibrul pe care îl impunea partajul contractual al suveranității era rupt definitiv. Cu acest prilej ele vor formula, în sprijinul monarhiei, principiul că pe pământ nu există o altă putere, spirituală sau temporală, care să aibă vreun drept asupra regatului, în afara monarhului suveran. Stările s-au prezentat supuse, adoptând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deliberând în deplină libertate, fără să fi atinse de arbitrarul regal sau de forța militară 207. Deși regalistă, în anul 1789 Starea a treia cerea recunoașterea și consacrarea voinței naționale. Împotriva monarhiei absolute de drept divin, le Tiers afirmau principiul suveranității populare 208, urmărind democratizarea societății 209. A izbucnit o dispută de procedură, care privea modul de vot: se va vota pe ordine, cum era tradiția ? În acest caz le Tiers nu ar fi dispus decât de un vot contra două
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
loc, ar fi putut obține votarea revendicărilor. La 17 iunie deputații Stării a treia, reuniți sub președinția deputatului Bailly, considerând că ei reprezintă cel puțin 96% din națiune, se proclamă, la propunerea lui Sieyés Adunare națională. Ca prim act de suveranitate, aceasta declară că niciun impozit nu va putea fi perceput fără aprobarea sa prealabilă. La 19 iunie, cu o slabă majoritate, deputații clerului au decis să se alăture Stării a treia. Revoluția indică însă o serie de transformări în stat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și, în același timp, hotăra nu numai cine va domni în continuare, ci și în ce condiții îi va fi acordat dreptul de a domni 273. Modelul monarhiei constituționale indică faptul că, teoretic, regele rămâne suveran, dar își poate exercita suveranitatea numai în Parlament. În Anglia suveranitatea era bine definită, găsindu-și expresia în maxima propriului drept public: "The Sovereignity resides in the King in his Parliament". Guvernul poate subzista numai prin intermediul unei colaborări a regelui și Parlamentului, atât în sfera
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
numai cine va domni în continuare, ci și în ce condiții îi va fi acordat dreptul de a domni 273. Modelul monarhiei constituționale indică faptul că, teoretic, regele rămâne suveran, dar își poate exercita suveranitatea numai în Parlament. În Anglia suveranitatea era bine definită, găsindu-și expresia în maxima propriului drept public: "The Sovereignity resides in the King in his Parliament". Guvernul poate subzista numai prin intermediul unei colaborări a regelui și Parlamentului, atât în sfera executivă, cât și în cea legislativă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare al "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau, se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de stări. Începând cu alegerea lui Lothar al III-lea de Suplinburg (1125-1137) a fost depus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederich al II-lea (1215-1250), interesat de "politica sa italiană", va fi repede pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, recunoscând suveranitatea principilor teritoriali (regăsită în expresia Landdeshoheit, suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)311, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați, iar prin Statutum in favorem principum, statut promulgat în Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor 329. De acum, participarea lor la adunările imperiale va deveni regulată. În aceeași perioadă s-a consolidat, în forme bine conturate, suveranitatea principilor teritoriali. Acest fapt a contribuit la întărirea puterii lor, pregătind reforma Imperiului și a instituțiilor sale. Partida reformistă a fost condusă de Berthold de Henneberg, arhiepiscop de Mainz și cancelar imperial 330. Acțiunea reformatoare a început sub domnia lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Singura consecință în planul raporturilor stărilor cu suveranul va fi realizarea unui echilibru instabil, raportat la puterea principilor teritoriali și autoritatea imperială. 4.1.2. Dualismul constituțional: Stări și Diete provinciale Originea organizării politice a Germaniei se regăsește în constituirea suveranității princiare, în cursul în secolul al XIII-lea. Încă din secolul precedent o parte din drepturile regale, producătoare de venit, au trecut în puterea principilor: piețe, vămi, monede, mine etc. În secolul al XIII-lea, în cursul războaielor pentru Italia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
producătoare de venit, au trecut în puterea principilor: piețe, vămi, monede, mine etc. În secolul al XIII-lea, în cursul războaielor pentru Italia, Staufenii au acordat primele privilegii generale principilor, punând, începând cu domnia lui Frederich al II-lea bazele suveranității princiare. Privilegiile acordate principilor ecleziastici (1220) și laici (1231) constituie fundamentul evoluției puterii principilor suverani. Concomitent cu suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în cursul războaielor pentru Italia, Staufenii au acordat primele privilegii generale principilor, punând, începând cu domnia lui Frederich al II-lea bazele suveranității princiare. Privilegiile acordate principilor ecleziastici (1220) și laici (1231) constituie fundamentul evoluției puterii principilor suverani. Concomitent cu suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în acest fel "țara" față de principele domnitor. Puterea principilor își va afla limita doar în Adunările reprezentanților stărilor privilegiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din punct de vedere al formei de guvernământ, în cadrul Confederației se distingeau cinci regimuri: statele democratice Uri, Schwyz, Unterwald (catolic și protestant), Zug, Glaris (catolic și protestant) și Appenzell (catolic și protestant), conduse de landsgemeiden; state federative (Valais, în care suveranitatea aparținea fiecărei comunități, fiind împărțită); state oligarhice (Zürich, Bâle, Schaffhouse, Saint-Gallen și, într-o oarecare măsură, Mulhouse și Geneva), în care regimul era corporativ; state aristocratice (Berna, Lucerna, Fribourg, Soleure), în care puterea aparținea exclusiv patriciatului; state monarhice (Neuchâtel, Episcopatul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în cazul unui dezacord între cele trei clase nobiliare, dar nicio lege nu obliga expres un "ordin", inclusiv cel al nobilimii, să renunțe în fața autorității celuilalt. Pentru rege nu era important să transforme Dieta generală într-un "organism omogen al suveranității poporului"553, să facă să prevaleze regimul majorității absolute. Din contră, Gustav al II-lea Adolf respecta nobilimea. De aceea, el nu numai că asigura interesele celor puternici în sânul aceluiași ordin divizându-l pe curii, dar în acest fel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lucrarea pe care i-a consacrat-o Voltaire. Noul rege s-a proclamat major la vârsta de 15 ani (1697), încoronându-se cu fast la catedrala din Uppsala, fără să întâmpine opoziția Riksdagului și a nobilimii. Cel dintâi act de suveranitate absolută a lui Carol al XII-lea s-a manifestat cu prilejul actului de încoronare: și-a pus singur pe cap coroana regală, dispensându-se de jurământul acestui act solemn și sacru 557. 8. Adunările de stări în Țara Românească
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prezent. Au fost nevoiți ungurii să recunoască tradiția acestor instituții voievodale prin chiar menținerea lor, fapt atestat documentar după 1176 până la 1541, sau au impus revenirea la instituția voievodului, mult mai convenabilă înstăpânirii, după proprii încercări de manifestare a unei suveranități princiare în Transilvania în perioada 1111-1176? Este adevărat că, după anul 1176, gradul de dependență față de regatul maghiar a variat în funcție de puterea voievodului, de atitudinea acestuia față de coroană, de slăbirea sau întărirea puterii centrale. Clișeul format prin preluarea succesivă de către
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]