2,444 matches
-
în inimă. Chiar așa bătrână am ajuns? Și atunci, cum am să pot să-mi mai aștept fata? În ziua aceea nu eram nici măcar obosită, alergam spre munca îndârjită pe care o duc la bun sfârșit cu bucurie și cu tandrețe tocmai ca să te merit - dar și ca să plătesc tot, toate datoriile Mimi care m-au înjosit și scârbit! Nu vreau să-ți poată spune cineva, în ziua când ai să te întorci (căci, după cum te cunosc eu, ai să te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
decât să-i hrănești, să-i îmbraci în hăinuțe frumoase și să te plimbi cu ei în cărucior prin magazine. Nu sunt chiar așa de sigură... — Uite la Armani al nostru! Îmi duc mâna la păturica pufoasă și ating cu tandrețe obrăjorul bebelușului. Doar n-ai înnebunit să crezi că am să-mi botez copilul Armani! Nu-i mai spune așa! — Ei, mă rog. E un îngeraș! Cred că e genul despre care se spune că e un copil „floare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de pomană. Mă simt complet neajutorată. Nimic din ce fac nu are nici un rezultat. I-am făcut supă hrănitoare, de casă. (Cel puțin așa scrie pe cutie, că e hrănitoare și de casă). Am făcut dragoste cu el, cu câtă tandrețe am fost în stare. Ceea ce, atât cât a durat, a fost OK. (Și întâmplarea face că a durat ceva.) Dar situația nu s-a schimbat cu nimic. După asta a revenit la starea lui de dinainte, fără chef de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de tot e amestecul de autocompătimire și condescendență pe care-l emană Sarah Jessica Parker în conversațiile cu noua ei asistentă (o tînără curată la inimă, care a venit la New York în căutarea iubirii), convinsă fiind că emană stoicism și tandrețe îngrijorată de soră mai mare. Superficialitatea cinstită e simpatică. Superficialitatea care nu se cunoaște care se crede bogăție sufletească e toxică. Dilema Veche, iulie 2008 Mari ambiții Cavalerul negru/The Dark Knight (SUA, 2008), de Christopher Nolan Cît de serios
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
rol al ei a fost cel al vieții de familie, pe care l-a jucat însă excepțional - ca soție a unui mare pictor, a fost mereu pregătită să-l învăluie cu zâmbetul ei unic, să-i dăruiască aleasă gingășie și tandrețe din inepuizabila rezervă de lumină a ființei sale. Cu siguranță, ultimul și cel mai tragic rol al său, a fost acceptarea suferinței trupești cu nesfârșită răbdare și creștinească temeritate, ca element esențial purificării. Apropiindu-se tot mai mult de marea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
modă veche al liber-cugetătorului, o bogată cravată neagră, legată neglijent ca o fundă. Când mi se adresa mie, pe-atunci un băiețel, folosea persoana a doua plural - nu cu rigiditatea servitorilor și nici ca mama În momentele ei de mare tandrețe, când aveam febră mare sau când am pierdut un trenuleț de pasageri (ca și cum singularul ar fi fost prea fragil ca să suporte greutatea dragostei ei), ci cu franchețea politicoasă a unui bărbat vorbind Altuia pe care nu-l cunoaște suficient de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aburi din toți, inclusiv din cal. Am văzut de asemenea grimasa familiară pe care a făcut-o desfăcându-și rețeaua deasă a voalului legat prea strâns peste față și, În timp ce scriu acest lucru, simt din nou pe buze senzația de tandrețe reticulară pe care o simțeam când Îi sărutam obrazul acoperit cu voal - acea senzație zboară din nou spre mine cu un strigăt de bucurie, dinspre trecutul cu zăpezi albastre și cu ferestre albastre (perdelele nu sunt Încă trase). Câteva minute
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ori „Neptun“, ori „Apollo“ - Îi pot identifica și acum turnul crem, cu creneluri, În fotografiile vechi făcute În Abbazia), având pe atunci cinci ani și visând În patul meu, după dejun, mă Întorceam pe burtă și, cu multă grijă, cu tandrețe și disperare, Într-o manieră artistică minuțioasă, greu de Împăcat cu numărul ridicol de mic al verilor care trecuseră, pentru a alcătui imaginea inexplicabil nostalgică a „căminului“ (pe care nu-l văzusem din septembrie 1903), trasam cu degetul arătător pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
afacere fantezistă care se ocupa de achiziționarea și exploatarea unor invenții. N-ar fi frumos și nici cinstit din partea mea să afirm că le trecea pe numele lui; dar le adopta și vorbea despre ele cu o căldură și o tandrețe care sugerau un fel de firească paternitate - o atitudine sentimentală din partea lui, nesusținută de fapte și nedovedită ulterior frauduloasă. Într-o zi, ne-a invitat pe toți, mândru, să testăm cu mașina noastră un nou tip de pavaj girat de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
câmpiile se sfârșeau În marginea Întunecată și crestată a unei păduri de brazi Îndepărtate; o parte a curcubeului o traversa și acea porțiune a marginii de pădure sclipea magic prin vălul irizat, verde și roz-pal, tras În fața ei: era atâta tandrețe și splendoare În acest spectacol, Încât, pe lângă el, reflexele romboidale, colorate, produse pe pardoseala pavilionului de Întoarcerea soarelui, păreau niște rubedenii sărace. O clipă mai târziu a Început prima mea poezie. Ce a declanșat-o? Cred că știu. Fără nici o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
l-a transformat Într-un satelit ciudat de docil și chiar foarte vioi, Înfigând un fel de cârlig de undiță În carnea neîngrijită dar sensibilă și receptivă a omului. Tu și cu mine ne-am străduit să răspundem cu o tandrețe vigilentă tandreții Încrezătoare a copilului nostru, dar ne-am confruntat inevitabil cu realitatea că murdăria lăsată de derbedei pe solariile terenurilor de joacă era cea mai puțin gravă din ultrajele posibile și că grozăviile pe care generațiile trecute le-au
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
transformat Într-un satelit ciudat de docil și chiar foarte vioi, Înfigând un fel de cârlig de undiță În carnea neîngrijită dar sensibilă și receptivă a omului. Tu și cu mine ne-am străduit să răspundem cu o tandrețe vigilentă tandreții Încrezătoare a copilului nostru, dar ne-am confruntat inevitabil cu realitatea că murdăria lăsată de derbedei pe solariile terenurilor de joacă era cea mai puțin gravă din ultrajele posibile și că grozăviile pe care generațiile trecute le-au alungat din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
câțiva metri și chiar folosindu-ne pe noi drept trambulină), apoi, în mod obligatoriu, se odihnesc, se uită pe fereastră, se mușcă și se bat (nu prea rău însă), după care fac pace, spălându-se unul pe altul cu extraordinară tandrețe... Activitățile lor sunt intense, dar de scurtă durată: aici e poate secretul vitalității lor pisicești proverbiale... * Neavând, din păcate, șoareci, pisicile noastre „vânează” păsări. Adică le pândesc, de la ferestre sau de pe balustrada balconului, de unde cel mare doar o singură dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu auzisem ; am văzut pe urmă ce însemnătate au avut pentru un Diderot, un Balzac și un Tolstoi ; am văzut, citind-o mai târziu de câteva ori, nu numai că e cea mai completă desfășurare metodică a comicului, umorului și tandreței, dar și că e, după Gargantua & Pantagruel, a doua capodoperă suprarealistă. Luarea aminte și curiozitatea mi le-a deșteptat Eliade afirmând de-a dreptul că Laurence Sterne e un geniu (subl. m.) și scriind în alt loc : „Sunt opere pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spiritului bucuriilor corpului, căci nici corpul și nici spiritul n-ar putea să se bucure separat - și că unul din sensurile noastre cele mai reale de bucurie rezidă în această înțelegere carnală care e sexualitatea asumată în plenitudinea ei - în tandrețea iubitoare în care dorința cea mai vie și prietenia cea mai reală se contopesc una în alta indefinit. În fond, detest să scriu scrisori la mașina de scris, căci crispările sunt enorme și spontaneitatea gândirii mele suferă mult. De aici
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
voi scrie de mână, ca în timpurile vechi, chiar dacă vei avea dificultăți să-mi descifrezi hieroglifele. Și apoi e un alt pericol care mă pândește, dar pe care mi-l asum: grafologia! Scrie-mi mult și des! Te îmbrățișez cu tandrețea amoroasă pe care o cunoști. Al tău, pentru toate viețile, René. Luni, 13 mai 1974 Gabriela, ma bien-aimée, sunt foarte îngrijorat pentru tine, pentru că nu am primit nici o veste. Ce se întâmplă cu tine? M-ai uitat, m-ai aruncat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și resimt deodată o mare lasitate - o melancolie contra căreia nu mă pot apăra decât mișcându-mi corpul meu de plumb într-o plimbare fără țel. Te strâng în brațe puternic, cu speranța unor zile mai bune: cu durere și tandrețe. Rămân șopârla ta îndrăgostită. René. 1 aprilie Este 1 aprilie, ziua lui Bo (Herlin), ziua păcălelilor. Onaștere în această zi echivalează cu o glumă proastă. Toată lumea râde de cei născuți în această zi. Francezii cântă cu amabilitate: „Avril, avril, ne
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
impresia că inima și capul îmi vor exploda dintr-un moment în altul. Îți voi telefona marți, 11 iunie, între orele 19.00 și 20.00. Așteptând les lendemains qui chantent, te strâng puternic la pieptul meu, cu durere și tandrețe. Pe curând, ma bien-aimée. René. Vei găsi aici alăturate două poeme (primele din viața mea) pe care le-am scris pentru tine, într-o dimineață de mare durere. Sper că sunt lizibile. Miercuri seara, 22 mai Ție, care m-ai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
având încredere numai în sârguința lui. Spăl vasele și mă gândesc, deodată amintindu-mi un vers din Talmud: „Când omul reflectează, Dumnezeu zâmbește”. De reținut că nu „râde”, și numai „zâmbește” sau „surâde”! Lucru care mi se pare plin de tandrețe. Tandrețe de părinte îngăduitor cu vanitatea copiilor lui. Vizită la Gustavberg, la vila episcopului Ingmar Ström. E o căldură de ți se topesc creierii, lucru neobișnuit în Suedia. Suntem întâmpinați de frumoasa Karin, fiica poetei Eva (Ström) și a lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
încredere numai în sârguința lui. Spăl vasele și mă gândesc, deodată amintindu-mi un vers din Talmud: „Când omul reflectează, Dumnezeu zâmbește”. De reținut că nu „râde”, și numai „zâmbește” sau „surâde”! Lucru care mi se pare plin de tandrețe. Tandrețe de părinte îngăduitor cu vanitatea copiilor lui. Vizită la Gustavberg, la vila episcopului Ingmar Ström. E o căldură de ți se topesc creierii, lucru neobișnuit în Suedia. Suntem întâmpinați de frumoasa Karin, fiica poetei Eva (Ström) și a lui Helge
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că îți pot atinge fața, părul. E o senzație scurtă, dar foarte intensă. Plătesc aceste clipe scurte de plenitudine cu mult vid, mult, mult... Te părăsesc numai pentru o clipă! Aștept vești de la tine cu mare nerăbdare. Te îmbrățișez cu tandrețea pe care o cunoști. (Nu ne uita) Al tău, ca întotdeauna, René. Vineri, 26 iulie 1974 (A zecea zi de la despărțirea noastră) GAVRÉA, mon cœur, am primit scrisoarea ta ieri dimineață și mi-a încălzit inima. În afară de zece cuvinte care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
calități dominante. Am multe lucruri, prea multe, să-ți spun și îmi rezerv dreptul de a le spune la viitoarea noastră întâlnire. Ca să vorbesc ca Snoopy când scria „scrisori-roman”: mă întreb unde mă vor duce toate astea... Te îmbrățișez cu tandrețe și constanță. În mod umil și etern, René. P.S. Vei găsi aici alăturată o nouă pagină dintr-un nou album Snoopy, pe care ți-l voi trimite în curând. Gavréa, mon petit chou. Azi e sâmbătă, 31 august 1974. Dacă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ulei de ricin, Palma Christi, din Elveția, și mi-am pus comprese peste mâini. Uleiul de ricin cu acest nume are toate vitaminele și, ce minune, „palma” Domnului peste mâinile mele mi-a ridicat durerea! Cu ce pot compara această tandrețe infinită? Numai cu gestul mătușii Paraschiva, „tanti Chiva”, care, ori de câte ori mă loveam crunt de pietroaie (când mânam la păscut oile, împreună cu sora mea, Tatiana), lăsa de pe cap panerul plin cu fructe ca să-mi sărute exact locul în care mă lovisem
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
obiecte inutile și foarte ridicole, citate din Biblie și din alte cărți (în bucătărie, de exemplu - care e teritoriul ei și castelul ei -, deasupra șemineului e un citat incrustat într-o ceramică ieftină): „Cine spune Mama spune Paradis, lumina inimii, tandrețe și încântare, chipul mamei e mereu frumos”. Ei bine, mi-am schimbat părerea. Nu că n-aș găsi că toate astea sunt kitsch-uri - cine ar putea să nege! Nu, ceea ce am înțeles e că ea are dreptul la kitsch
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
brusc - cineva bătea în ușa garderobului. Era atât de concret! Am adormit din nou și se pare că mi-am reluat visul - cineva îmi dădea lecții de muzică, bătând tactul. Cine? Nu-i vedeam fața, dar aveam mare respect și tandrețe pentru tot ce mi se prezenta ca demn de învățat. Așadar, în vis putem fi instruiți, așa cum era convins și Jung, care-o visa pe soția lui continuându-și teza de doctorat întreruptă de venirea morții. Sper că în vis
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]