5,131 matches
-
T2. Examinarea multifazică cu substanță de contrast este recomandată pentru diagnostic și stadializare. În faza arterială CHC fibrolamelar se încarcă heterogen, devenind hipocaptant în faza portală și parenchimatoasa [51]. Cicatricea centrală poate fi necaptantă sau se poate încărca pe secvențele tardive [1]. Diferențierea CHC fibrolamelar de hiperplazia nodulara focala se face pe baza dimensiunilor (în general CHC fibrolamelar măsoară > 5 cm), prezenței calcificărilor și încărcării heterogene la examenul dinamic (mai frecvente în CHC fibrolamelar), invaziei vasculare sau biliare (prezente în CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
diagnosticului datorită unui comportament tipic, de încărcare progresivă a tumorii dinspre periferie înspre centru cu AC (fig. 79). Încărcarea este lentă, având durată de mai multe minute, în funcție de dimensiunea hemangiomului și de prezența (sau absența) trombozelor interne (fig. 80). În timpul tardiv, sinusoidal, dacă se „umple” în totalitate cu agent de contrast, hemangiomul are un aspect izoecogen cu ficatul. Devieri de la comportamentul descris mai sus pot să apară în cazul hemangioamelor arterializate sau a celor care conțin șunturi arterio-venoase. În aceste situații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
explorarea CFM relevă dispoziția radiară a acestora. Examinarea CEUS evidențiază umplerea tumorală a patului circulator în centru, în timpul arterial și în totalitate în timpul venos portal (fig. 82). În această fază centrul formațiunii devine hipoecogen scoțând în evidență cicatricea tumorală. În timpul tardiv tumora păstrează aspectul izoecogen cu ficatul ceea ce consolidează diagnosticul de benignitate (fig. 83). ADENOMUL Este o tumoră benignă foarte rară, alcătuită din hepatocite normale sau atipice. Dezvoltarea sa este puternic corelată cu aportul de hormoni anabolizanți și anticoncepționale orale. Studiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
prezintă semnal circulator la explorarea Doppler. Explorarea CEUS este destul de ambiguă și nu tranșează întotdeauna diagnosticul diferențial cu carcinomul hepatocelular. Astfel, în timpul arterial se constată o încărcare centripetă și neomogenă. În timpul venos portal se constată o spălare moderată iar în timpul tardiv aspectul este izoecogen sau chiar hipoecogen, din cauza lipsei de celule kuppferiene. TUMORI HEPATICE MALIGNE (METASTATICE) Examinarea US este adesea solicitată să detecteze metastaze hepatice la pacienți cu istoric oncologic. În plus, metoda poate detecta întâmplător metastaze la pacienți fără acuze
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
normal din vecinătate și lipsa componentei portale [10]. Din punctul de vedere al irigației, metastazele pot să fie hipovasculare (adenocarcinoame cu punct de plecare gastric, colonic, pancreatic, ovarian) cu aspect hipoecogen în timpul arterial, persistent în timpul venos portal și cu „descărcare” tardivă (fig. 88), respectiv hipervasculare (tumori neuroendocrine, melanom malign, sarcoame, tumori renale, mamare, tiroidiene) cu aspect hiperecogen în timpul arterial, cu « descărcare » în timpul arterial și cu aspect hipoecogen de la 30 de secunde de la injectare (fig. 89, 90) [11]. Folosind explorarea CEUS pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
indicată atunci când un nodul iese în evidență față de modelul general al ficatului restructurat, fie prin ecogenitate diferită fie prin dimensiune diferită de a majorității nodulilor. În timpul arterial se constată un semnal slab sau absent, iar în timpul venos portal și cel tardiv aspectul este persistent izoecogen. În general NR nu apare distinct față de parenchimul înconjurător. Examinarea CEUS este utilă pentru a exclude o leziune activă la momentul explorării dar nu are valoare prognostică absolută, de aceea pacientul trebuie să fie reexaminat periodic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
vecinătate după administrarea de contrast. Nodulii displazici sunt hipovasculari în faza arterială (fig. 94 a,b). În caz de displazie de grad înalt se poate detecta uneori o hipervascularizație dar fără a se asocia cu „spălare” în fazele portală și tardivă a CEUS. În aceste situații, biopsia poate tranșa diagnosticul (fig. 95 a,b). STEATOZA FOCALĂ Constă din acumularea localizată de celule hepatice bogate în grăsime. În anumite situații această acumulare poate mima o formațiune tumorală (fig. 96). Uneori se poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
caracteristicilor tumorale, cu parametri ce evaluează funcția hepatică și statusul general al pacientului. EVALUAREA CARACTERISTICILOR TUMORII Evaluarea caracteristicilor tumorii hepatice trebuie făcută preoperator printr-o computer tomografie multidetector (MDCT), cu examinarea nativă și cu contrast, în fază arterială, portală și tardivă a ficatului sau prin imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). CHC de mici dimensiuni sunt frecvent izodense în timpul fazei portale, putând fi neobservate la o evaluare obișnuită, de screening. Evaluarea în fază arterială pune în evidență cu 30-40% mai multe formațiuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
61-90% [1, 5, 6]. Colangiocarcinoamele periferice prezintă central o reacție desmoplastică, ceea ce se corelează cu scăderea la nivelul centrului tumoral a intensității captării FDG. Se comunică o creștere a sensibilității PET de la 83% la 96% atunci când se utilizează scanarea PET tardivă, și o sensibilitate de până la 100% atunci când se combină evaluarea precoce cu cea tradivă, utilizând ca valoare cut-off a SUV de 4,5 (scanarea PET precoce) și de 2,9 (scanarea PET tardivă). Pe de altă parte, acest abord s-
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popița, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653]
-
la 96% atunci când se utilizează scanarea PET tardivă, și o sensibilitate de până la 100% atunci când se combină evaluarea precoce cu cea tradivă, utilizând ca valoare cut-off a SUV de 4,5 (scanarea PET precoce) și de 2,9 (scanarea PET tardivă). Pe de altă parte, acest abord s-a asociat cu o scădere a specificității de la 56% la 44% [7, 8]. Specificitatea PET pentru metastazele ganglionare limfatice regionale este de 100% [9]. Cu toate că PET-CT poate schimba managementul a 30% dintre pacienții
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popița, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653]
-
a adoptat monitorizarea C0 și C2, dar sunt necesare studii viitoare pentru evaluarea rezultatelor. COMPLICAȚII Rejetul acut de organ, insuficiența acută de organ și infecțiile sunt cauzele cele mai frecvente de decese precoce. Rejetul cronic și vasculopatia de transplant survin tardiv. Hipertensiunea arterială survine cronic la transplantați tratați cu Ciclosporină sau Tacrolimus și necesită tratament cu antihipertensive asociate. Afecțiuni limfoproliferative și neoplazii pot surveni de asemenea posttransplant. În experiența proprie (28 de cazuri 1999-2009) complicațiile survenite au fost: următoarele: Precoce: insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
Tacrolimus și necesită tratament cu antihipertensive asociate. Afecțiuni limfoproliferative și neoplazii pot surveni de asemenea posttransplant. În experiența proprie (28 de cazuri 1999-2009) complicațiile survenite au fost: următoarele: Precoce: insuficiență de organ [4], rejet acut minor, hepatită severă cu supraviețuire, Tardiv: diabet [2], vasculopatie de transplant - rejet cronic (1 deces), 2 accidente de circulație (fără deces), 1 deces subit și 1 deces prin traumatism cerebral - agresiune. Primii doi pacienți transplantați cardiac au o durată de viață de 9 ani postransplant în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
ale studiilor de asociere este reprezentat de ușurința de a recolta probe biologice de la un mare număr de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
din UK și SUA precum și pe 309 familii din Irlanda de Nord (Guja și Todd, date nepublicate). Un studiu de tip cazuri/control efectuat în Japonia a sugerat prezența asocierii alelei 469E cu DZ tip 1 doar în cazul pacienților cu debut tardiv al bolii (posibil LADA) dar nu și la cei cu DZ tip 1 „juvenil” (Nishimura et al., 2000). Ulterior, asocierea genei ICAM1 cu DZ tip 1 nu a putut fi confirmată pentru populații de sorginte scandinavă din Danemarca (Nolsoe et
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
Finlanda (Nejentsev et al., 2000a, Nejentsev et al., 2000b). Similar, un alt studiu efectuat pe 253 familii din Danemarca a infirmat asocierea alelei 469E cu riscul crescut de boală, dar a confirmat posibilitatea existenței asocierii în cazul pacienților cu debut tardiv (Kristiansen et al., 2000). Analiza combinată a familiilor din România, Danemarca și Finlanda a indicat o slabă asociere a alelei 469E, rezultatul fiind datorat însă doar efectului puternic pe familiile din România (Kristiansen et al., 2000). Interesant, o slabă asociere
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
de studii (9), și este condiționată de responsabilitățile familiale, stres, privarea de somn, oboseală, lipsa de timp pentru problemele personale (10). Femeile care nu conștientizează riscul cardiovascular individual în general nu adoptă un stil de viață sănătos și se prezintă tardiv la medic, după apariția simptomelor. De aceea, diagnosticul de boală cardiovasculară este stabilit cu întârziere, pacientele beneficiază mai puțin de explorare integrală și primesc tratament limitat (11). Revizuirea ghidurilor de prevenție la femei este considerată o prioritate, și pe baza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
ECG și enzimatic, implicit tratamentul, sunt aplicate cu întârziere. Diferențele sunt accentuate de adresabilitatea scăzută și rata de spitalizare de două ori mai redusă la femeia vârstnică comparativ cu bărbații. În multe studii referitoare la SCA, femeile se prezintă mai tardiv (cel puțin după 4 ore) într-un procent semnificativ de cazuri (34%) (54), ca formă de prezentare sunt mai frecvente SCA fără supradenivelare de segment ST cu troponină negativă (6),iar spitalizarea se face mai frecvent în secții de medicină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
sunt determinate mai ales de limitele metodelor de diagnostic. Testul de efort este adesea submaximal sau la femeile vârstnice nu poate fi efectuat, iar rata rezultatelor fals pozitive este mai mare. Explicația este frecvența crescută a leziunilor non-obstructive, efectul cronotrop tardiv și capacitatea de efort fizic redusă comparativ cu bărbații. Deși studiile actuale au demonstrat la un an de urmărire o rată dublă a IM non-fatal comparativ cu bărbații din aceeași categorie de vârstă, și în această situație femeia vârstnică primește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
simptome atipice sau sunt asimptomatice, chiar și în condițiile unui IGB < 0,90. Pentru femeile vârstnice, incidența cazurilor asimptomatice crește dramatic la 50 -90% sau această categorie de paciente, prin limitarea efortului fizic, nu își recunosc simptomele, ceea ce determină diagnosticul tardiv al bolii. De exemplu, în Women’ Health and Aging Study, femeile ≥ 65 de ani cu IGB patologic nu erau simptomatice în proporție de 63%. Cu alte cuvinte, BAP asimptomatică sau atipică este mai frecventă la femeile vârstnice (72). Studii similare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de complicații periprocedurale chirurgicale sau endovasculare- complicații hemoragice (15% versus 6%), complicații la nivelul plăgilor (13,5% versus 3,3%), IMA (9,8% versus 2%) etc. (71). În ansamblu, BAP rămâne o problemă la femeile vârstnice, deoarece este frecventă, mai tardiv diagnosticată, mai puțin tratată prin revascularizare. În plus, afecțiunea nu este privită ca o problemă distinctă de sănătate cardiovasculară în programele adresate femeilor, deci necesită o schimbare radicală de atitudine din partea sistemului medical. Efectul cardiovascular al hormonilor sexuali și terapia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
pot reduce riscul de mortalitate și infarct miocardic (studii randomizate mici); metoprololul administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate) [5]. În trecut, în pregătirea preoperatorie se efectuau teste diagnostice pentru stabilirea extensiei bolii cardiace, s-ar fi efectuat numeroase screeninguri sau chiar corectarea leziunii cardiace pentru a pregăti pacientul pentru operația planificată. În
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
clinică, - explorare funcțională, - aprecierea riscului chirurgical - luarea deciziei de a supune testărilor neinvazive, angiografiei coronare și revascularizării miocardice, monitorizării perioperatorii și îngrijirilor agresive postoperatorii la cei care se consideră indicat [6]. Stratificarea de risc pentru identificarea riscului cardiac perioperator și tardiv la bolnavi selecționați pentru intervenții chirurgicale necardiace are caracter prognostic și este parte a unei bune practici clinice [7]. Deși operațiile necardiace au riscuri cardiace diferite, acestea sunt cel mai frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
3. Explorări preoperatorii se efectuează atunci când: - Evaluarea clinică estimează riscul chirurgical, intermediar sau apreciabil, - Risc chirurgical mare, - Rezultatetele vor afecta tratamentul. 4. Obiectivele evaluării preoperatorii sunt: - Evaluarea exactă a riscului perioperator, - Scăderea riscului cardiac perioperator dacă este posibil, - Evaluarea riscului tardiv, - Modificarea factorilor de risc coronarian corectabili [1].
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
cm de carenă); bronșiile lobare drepte și intermediara. Iar toracotomia postero-laterală stângă se va practica în ruptura pe: bronșia primitiva stângă (> 2 cm de la carenă); bronșiile lobare stângi. Sutura primară pe trahee și/sau bronșiei se face cu fire rezorbabile tardiv (vycril, PDS), același tip de fir se folosește în caz de rezecție traheală de necesitate. În rupturile complexe ale traheei cervicale de pe fața posterioară se va recurge la traheostomie joasă. Se vor depista leziunile traumatice asociate, în special ale esofagului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
este sub tensiune; tegumentele supraiacente sunt normale. La puncție se extrage lichidul sero-limfatic de culoare gălbuie, clar. În fistula limfatică din plagă drenează un lichid incolor sau gălbui care coagulează lent și formează cheaguri mari, gelatiniforme, iar plaga se vindecă tardiv, doar după oprirea spontană sau prin intervenție asupra limforagiei. Leziunile canalului toracic survin în traumatisme toracice sau operații pe plămân. În pleură se acumulează limfă, formând o pleurezie chiloasă (chilotorax). Diagnosticul se stabilește prin constatarea lichidului pe radiografia toracică și
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]