14,658 matches
-
goale la un coș de gunoi de pe drum, și am luat singurul taxi care se plimba pe lângă Serpentine Gallery. Dacă tot ai de gând să faci gesturi romantice, măcar să le faci cum se cade. M-am lăsat înapoi pe scaunul taxiului cu un oftat adânc. Era minunat să te scufunzi într-o suprafață moale de piele după ce stătuseși pe podeaua de piatră a pavilionului. Hainele noastre erau ca niște cârpe boțite; curățătoria de la colțul străzii lui Sebastian va avea de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
am moțăit, am spus, căscând din nou. Nimic cu care să mă laud. De-abia aștept să ajung în pat și să mă odihnesc cum trebuie. Sebastian, ignorând ce am zis, și-a furișat degetele chiar mai sus pe picior. Taxiul mergea în josul străzii Exhibition, cu muzee zărindu-se de-o parte și de alta. Pentru Dumnezeu, am șoptit supărată. Știi deja care este treaba acolo sus! Nu te poți abține pentru zece minute? Nu. Degetele lui lungi alunecau precis, ocolind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să mă opresc? mi-a șoptit în ureche. Am închis ochii, de oboseală, dar și din cu totul alt motiv. —Nenorocitule, am mormăit. O să te fac să plătești pentru asta... M-am abținut cât de mult am putut, însă, când taxiul a intrat pe strada unde locuia Sebastian și a dat peste o groapă, am gemut și simultan am avut orgasm. Era prima dată când mi se întâmpla așîn felul ăsta. Era destul de solicitant să fiu cu Sebastian. Nu numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
este arma crimei. Avem tot ce ne trebuie despre ea. Am început să-i mulțumesc, însă pusese deja receptorul în furcă, așa că am făcut și eu la fel, fixând peretele cu privirea. În momentul acesta, Nicola Walters probabil lua un taxi sau ieșea de la metrou, susținând că are o întâlnire cu un client. Am mai dat un telefon scurt și apoi am început să mă schimb. Nu cred că aș fi impresionat-o prea mult pe Nicola în chimono. Neavând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
negri și cămașa verde de mătase care funcționaseră atât de bine la Suki Fine încât o făcuseră să se încreadă în mine. Nu atribuiam acest succes exclusiv hainelor, dar nu se poate să ignori importanța aparențelor. Nicola Walters luase un taxi. L-am auzit sosind și m-am întrebat dacă l-o fi punând pe nota de plată a băncii. Era de înălțime medie, cu ochi căprui, cu bărbia pătrățoasă și păr întins și negru tuns scurt, fără să mai descriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
încât să nu i se ridice fusta, cu picioarele așezate unul lângă altul, cu degetele strânse în poală. Eu m-am instalat pe fotoliul și am așteptat. Ea trebuia să vorbească. Pot să pun pariu că exersase un discurs în taxi. Am venit la tine deoarece... a început, dar i-a pierit vocea. Apoi a continuat, recăpătându-și-o: —...deoarece am auzit că ai putea să mă ajuți cu o problemă. Mi s-a spus că ai mai avut de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
putea ajunge într-o postură de conducere. Aproximativ zece la sută dintre asistentele directorilor sunt femei, iar toate sunt tipul Oxbridge. Eu nu sunt. Am muncit din greu să am acest accent. Vorbea bine. Probabil acesta era discursul pregătit în taxi. Dar nu era atât de simplu să o compătimesc, numai pe baza solidarității dintre surori, pe această femeie care muta acțiuni din sau în fondurile de pensii și reținându-și un anumit procent pentru deranj; ca să găsești o slujbă mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu, a spus hotărâtă. — Nu aș accepta. Ochii ni s-au întâlnit și au rămas așa. Vom vedea, mi-a zis, nevrând să renunțe. S-a uitat la ceas. — Îmi pare rău, dar te superi dacă sun de la tine la taxi? Mobilul meu a rămas fără baterie. Nu am mai meditat la ceea ce îmi spusese Nicola Walters pentru a mă gândi la reparațiile pentru Planeta plutitoare. Vocea interioară era clară; am recurs la metoda de a te gândi la un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
el? Este foarte bun la pat, i-am spus pentru a mă scuza. Și este foarte chipeș, chiar dacă poartă numai costume - vreau să spun costume frumoase, nu cele negre, japoneze. Mergem la cină la restaurante elegante și ne întoarcem cu taxiul. Are un BMW. Este ca o ușă către altă lume. Puteam să îi spun toate astea lui Janey fără să fiu prost înțeleasă; mă cunoștea mult prea bine ca să creadă că motivele mele erau pur materiale. —Star de televiziune? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
voce tare. Dar ce puteam să fac? — Era mort după cărți. Să le aibă el pe toate, râse prietenul meu, care, abia atunci am văzut, urmărise din picioare toată discuția noastră. Când pleca în vacanțe, se ducea la poștă cu taxiul să-și trimită pachetele cu cărți acasă. Împacheta câte o zi la ele. — Și așa am ajuns specialist la împachetat. E un lucru pentru care sunt admirat și acum. Mai rar pachete cum le fac eu! Mai ales visuri împachetez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
isteț, cu popularitate. Te-ai maturizat. Ce-a fost atunci a fost doar dintr-o copilărie. L-am înjurat pe D. Mă tot întrebasem de ce, cu o lună înainte, după ședința de alegeri, mă invitase să merg cu el cu taxiul. Locuiam în căminul de la Panduri și spunea că stă și el pe acolo. Tot drumul nu mă iscodise decât despre ce aveam de gând să fac. Seriozitate, maturitate, încredere și multe de astea îmi tot repeta. Tot el mă luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fac și nu am cui să le spun. Îl dojenesc, de ce m-ai trimis, tată al meu, sufletul meu de tată, milostivule, cum de m-ai trimis la București? Ce, n-aveam și la Moscova votcă?“ L-am urcat în taxi. Aproape adormise. I-am spus șoferului unde să-l ducă. Matvei începuse să cânte ceva. Avea o voce groasă, răgușită, venind parcă din plămâni cavernoși. O voce ciudată, învăluitoare, ca un geamăt de om bolnav, crustat de tăieturi adânci, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Profesorul dădea să-l sărute, șoptindu-i să aprindă lumina. Până la urmă lucrurile s-au lămurit. Mi-au luat totuși datele din buletin. L-au scotocit și pe Bumbu până i-au găsit buletinul. Apoi l-au urcat într-un taxi. Tablagiul și soldatul s-au întors la locul lor de la intrarea în „Trocadero“. Gardistul patriotic a rămas cu mine să aștepte să apară vreo mașină cu care să mă trimită acasă. Tăceam. Mă privea din când în când, de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ta de a te ridica din prăbușire și de a porni iarăși spre departele chemător din zarea neștiutului. Atunci, în miez de noapte, la stopul de la „Gambrinus“, stăteam doar buimac, nehotărât ce să fac. Nu treceau autobuze, nu se zăreau taxiuri, nici o mașină particulară. Mersesem mult pe jos. Obosisem și, în ger, mă moleșeam tot mai mult, un fel de somn amăgitor cu care te-ademenește înghețul. O Dacie neagră a trecut zvâcnit pe lângă mine. S-a oprit puțin mai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu ospătarul care ne servise. — Te simți ceva mai bine? m-a Întrebat el. Am dat din cap că da. — Ți-a scăzut tensiunea, zise Fermín. Ia un Sugus, care vindecă orice. Ieșind din cafenea, Fermín insistă să luăm un taxi pînă la colegiul San Gabriel și să lăsăm metroul pentru altă zi, argumentînd că era o dimineață de mai mare dragul și că tunelurile sînt pentru șobolani. — Un taxi pînă la Sarriá costă probabil o avere, am obiectat eu. — SÎntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care vindecă orice. Ieșind din cafenea, Fermín insistă să luăm un taxi pînă la colegiul San Gabriel și să lăsăm metroul pentru altă zi, argumentînd că era o dimineață de mai mare dragul și că tunelurile sînt pentru șobolani. — Un taxi pînă la Sarriá costă probabil o avere, am obiectat eu. — SÎntem invitați de Casa de Economii pentru Cretini, mi-o reteză Fermín. Căci aici patriotul mi-a dat greșit restul și am făcut o afacere. Iar dumneata nu ești acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dat greșit restul și am făcut o afacere. Iar dumneata nu ești acuma bun de călătorit pe sub pămînt. Înzestrați astfel cu fonduri ilicite, ne-am plasat la un colț la capătul Ramblei de Cataluña și am așteptat să sosească un taxi. A trebuit să lăsăm să treacă vreo cîteva, Întrucît Fermín declară că, din moment ce tot se urca o dată Într-un automobil, voia să fie cel puțin un Studebaker. Ne-a luat un sfert de oră pînă am găsit un vehicul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
urca dinspre Bonanova. Fațada, presărată cu ferestre enorme În formă de pumnal, avea profilul unui palat gotic de cărămidă roșie, suspendat În arcade și turnuri care se arătau peste coroanele unui pîlc de platani, În contururi de catedrală. Am lăsat taxiul să plece și am pătruns Într-o grădină Înfrunzită, semănată cu fîntîni din care se iveau heruvimi uzi și Împletită cu poteci de piatră care se tîrau printre arbori. Fermín mă puse la curent În privința instituției Într-una din magistralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Din furtună mai rămăsese un suflu de burniță rece. Am vrut să-i Înapoiez cheia, Însă Bea mi-a poruncit dintr-o privire să o păstrez eu. Am coborît pînă la promenada San Gervasio, În speranța că vom găsi un taxi sau un autobuz. Mergeam În tăcere, de mînă, fără să ne privim. — N-am să mă mai pot Întîlni cu tine pînă marți, zise Bea cu voce tremurătoare, ca și cînd, dintr-o dată, s-ar fi Îndoit de dorința mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
văzduhul păru să se aprindă ca o flăcăruie de gaz la căldura felinarelor și semafoarelor care mă făcură să mă gîndesc la un zid nevăzut. — Mai bine ne despărțim aici, zise Bea, dîndu-mi drumul la mînă. Luminile unei stații de taxiuri se zăreau la colț, o defilare de licurici. Cum dorești. Bea se aplecă și Îmi atinse obrazul cu buzele. Părul Îi mirosea a ceară. — Bea, am Început eu, aproape fără glas, eu te iubesc... Tăgădui În tăcere, pecetluindu-mi buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
eu te iubesc... Tăgădui În tăcere, pecetluindu-mi buzele cu mîna, ca și cînd cuvintele mele ar fi rănit-o. — Marți la ora șase, de acord? Întrebă ea. Am Încuviințat din nou. Am văzut-o plecînd și dispărînd Într-un taxi, parcă necunoscută. Unul dintre șoferi, care ne urmărise cu ochi de arbitru de tușă, mă privea curios. — Ei? Mergem acasă, șefu’? M-am vîrÎt În taxi fără să-mi dau seama. Ochii taximetristului mă examinau din oglindă. Ai mei pierdeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Întrebă ea. Am Încuviințat din nou. Am văzut-o plecînd și dispărînd Într-un taxi, parcă necunoscută. Unul dintre șoferi, care ne urmărise cu ochi de arbitru de tușă, mă privea curios. — Ei? Mergem acasă, șefu’? M-am vîrÎt În taxi fără să-mi dau seama. Ochii taximetristului mă examinau din oglindă. Ai mei pierdeau din vedere mașina care o ducea pe Bea, două puncte de lumină adîncindu-se Într-un puț de beznă. N-am izbutit să adorm pînă cînd zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din Plaza Real, unde jurasem să nu mai pun piciorul cu ani În urmă. Vreo doi locatari care asistaseră la bătaie din ușa de la Xampañet se oferiră să mă ajute să-l duc pe Fermín pînă la o stație de taxiuri de pe strada Princesa, În timp ce un ospătar din local suna la numărul pe care i-l dădusem ca să anunțe că soseam. Cursa taxiului mi se păru că nu se mai termină. Fermín Își pierduse cunoștința Înainte de a demara. Eu Îl țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ușa de la Xampañet se oferiră să mă ajute să-l duc pe Fermín pînă la o stație de taxiuri de pe strada Princesa, În timp ce un ospătar din local suna la numărul pe care i-l dădusem ca să anunțe că soseam. Cursa taxiului mi se păru că nu se mai termină. Fermín Își pierduse cunoștința Înainte de a demara. Eu Îl țineam În brațe, strîngîndu-l la piept și Încercînd să-l Încălzesc. Îi puteam simți sîngele călduț Îmbibîndu-mi hainele. Îi șopteam la ureche, spunîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cenușă și am mulțumit În sinea mea mantiei de Întuneric a nopții, care Îi ascundea Beei lacrimile de groază care Îmi alunecau pe obraji. Am apucat-o În josul străzii Balmes, pînă la piața Núñez de Arce, unde am găsit un taxi solitar. Am mers pe Balmes pînă la Consejo de Ciento, aproape fără să rostim o vorbă. Bea Îmi luă mîna și de vreo două ori am surprins-o fixîndu-mă cu o privire sticloasă, de nepătruns. M-am aplecat s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]