70,703 matches
-
dorește ca omenirea să se prăbușească în abisul unui război atomic sau al unei catastrofe a mediului, față de urmașii noștri. Un concept pe care Hans Jonas l-a dezvoltat în 1979 în cartea sa Principiul responsabilității. Între timp globalizarea pieței, tehnologiei și mass-media ne-a oferit din păcate și globalizarea problemelor: de la piața financiară la noile epidemii (SIDA, boala aviară, gripa porcină), până la criminalitate, droguri și terorism. Criza economiei mondiale declanșată în 2008 deloc imprevizibilă confirmă ideea mea: globalizarea, dacă nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ghidul interior ținând cont de cantitatea imensă, practic necontrolabilă, a informațiilor de pe internet? Progresul tehnologic fără precedent nu a făcut inutilă, cum se așteptau mulți, întrebarea cu privire la evoluția moralei omenirii, ci mai degrabă cu privire la problemele tot mai mari puse de tehnologie, de la gene până la atom a trezit-o. Nu experimentăm cu toții tot mai mult același lucru, cum că omul reușește să le dezlege pe toate, mai puțin pe el însuși? De aceea un număr tot mai mare de persoane se întreabă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
universitar ar trebui întotdeauna să le observe. Chiar și în științele naturale și în cele economice interesele au un rol important, chiar și aici trebuie totdeauna pusă întrebarea despre sens. Criza economică mondială a făcut evident pericolul economiei și al tehnologiei lipsite de sens. Economiști, directori de bancă, analiști și agențiile de rating, jurnaliști și politicieni au răspândit credința oarbă că economia ar fi previzibilă și controlabilă științific, fără să se îngrijească deloc de factorii iraționali și de pericolele sau efectele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a înregistrat nici o schimbare de optsprezece secole încoace. În mod evident Dawkins arată că nu posedă deloc o viziune autocritică: de fapt, nu doar religiile, dar mai ales ideologiile ateiste totalitare au produs mituri pseudoreligioase și, cu ajutorul științei și al tehnologiei, au comis crime oribile împotriva umanității. În cazul nazismului, comunismului, stalinismului și maoismului, făcând milioane și milioane de victime. Cea mai clară dezbatere despre The God Delusion a lui Dawkins vine din partea unui teolog, Richard Schröder, care a cunoscut experiența
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
corectă ordine economică; pentru o cultură a toleranței și a unei vieți în sinceritate; pentru o cultură a egalității drepturilor și solidarității între bărbat și femeie. Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bărbat și femeie. Tocmai în epoca globalizării este absolut necesar un ethos global. Într-adevăr, globalizarea economiei, tehnologiei și comunicării conduce și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și la o globalizare a problemelor întregii lumi, probleme care amenință să ne copleșească: probleme în cadrul mediului înconjurător, a tehnologiei atomice și genetice, dar și al criminalității și terorismului. Într-o astfel de epocă este urgent necesar ca globalizarea economiei, tehnologiei și comunicației să fie susținută de globalizarea ethosului. Cu alte cuvinte: globalizarea are nevoie de un ethos global, nu ca o greutate suplimentară, dar ca fundament și ajutor pentru oameni și pentru societatea civilă. Unii politologi prevăd pentru secolul XXI
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
359 arătau că, rata infertilității era de 11% în anul 1999. Cuplurile fără copii, care doresc să evite stigma și să se conformeze normelor sociale prin creșterea copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner 365 consideră că, cererea tot mai mare de dezvoltare a tehnologiilor genetice și de reproducere asistată medical, demonstrează prioritatea care se acordă încă legăturilor biologice din cadrul familiei. Această accentuare a importanței legăturilor de sânge în interiorul familiei se răsfrânge negativ și asupra copiilor adoptați, supuși în aceeași măsură stigmatizării. Stigmatizarea copiilor adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o accentuare a funcționalității familiei în defavoarea modului de formare și structurare a acesteia, ca urmare a creșterii numărului de familii comasate și ca urmare a creșterii numărului părinților vitregi, a unui număr tot mai mare de cupluri care apelează la tehnologiile de reproducere utilizând donatori etc. Wegar 372 expune și o altă posibilă explicație pentru această aparentă schimbare de atitudine. Astfel, aceasta consideră că, interesul manifestat, în ultimele decenii, de mass-media în prezentarea cazurilor persoanelor adoptate în căutarea rudelor biologice, cazuri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a dreptul. Inserția tehnicistă și am arătat pe larg în ce fel universul economic se transformă sub ochii noștri în cel al tehnicii împinge această dialectică până la capăt. Ocolul pe care îl reprezintă acea hard science pe care o presupun tehnologiile elaborate nu privește cel mai adesea decât domenii restrânse ale activității economice și un număr limitat de indivizi: cea mai mare parte rămân să îndeplinească sarcini automate. Finalitatea tehnicistă poate cu atât mai puțin să se erijeze în principiu unic
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acordîndu-se pentru aceasta o largă autonomie decizională. Un studiu al Băncii Mondiale efectuat asupra a 202 cazuri de astfel de contracte relevă o reușită convingătoare în proporție de peste 65%, mai ales acolo unde serviciile publice sunt omogene, investițiile în noi tehnologii se fac la intervale mari de timp, iar concurența este destul de puternică. În situații de monopol natural, contractul de management va conține reglementări referitoare la tarifele serviciilor publice și la rezultatele ce urmează a fi obținute. Avantajele rezidă într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și dezvoltare tehnologică, a capitalului instituțional și a capacității de expertiză, dezvoltarea serviciilor intelectual-intensive și valorificarea forței inovative locale, numai acestea ar putea realiza o regiune inteligentă, o rețea de complementarități tehnico-economice care să dezvolte servicii și domenii înzestrate în tehnologia de vârf. Astfel, putem arde multe etape din traseul clasic al dezvoltării, dacă știm să valorificăm în mod inteligent înzestrările. Într-un studiu relativ recent, profesorii Vasile Cocriș și Vasile Ișan identificau condițiile favorabile, sau punctele tari și punctele slabe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
național; creșterea așteptărilor populației; extinderea dreptului de vot la categorii de populație ce solicită o implicare mai mare a statului în rezolvarea problemelor; instituirea statului bunăstării (Welfare-State); socialismul, ca doctrină politică și economică; naționalizarea unor firme private; știința și noua tehnologie; crearea organizațiilor supranaționale (ONU, NATO, UE ș.a.); ajutorul extern acordat țărilor subdezvoltate; creșterea complexității economice naționale, ceea ce presupu-ne creșterea funcțiilor de coordonare și reglementare ale statului; inflația; modificările în numărul, structura și mobilitatea populației. Specialiștii sunt preocupați de nivelul optim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
negre ale economiei. Acești poli ar fi putut fi purtători ai unei dezvoltări durabile, așa cum au procedat țările scandinave, Coreea de Sud, sau chiar Japonia. În plus, deschiderea economiilor necesită astăzi o adaptare la cerințele pieței mondiale și specializarea în domeniul noilor tehnologii. a) În general, pot exista strategii de nișă, care implică specializări și țintirea unor nișe de piață, sau strategii de filieră, ce presupun dezvoltarea de filiere productive, de economii de scară, lanțuri de activități complementare în întreaga economie, vizînd atît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aflate în reconversie necesită o perioadă mai mare de timp, atunci esențialul intervențiilor puterilor publice va consta din: reducerea taxării capitalului și a costului mîinii de lucru (dezindexarea salariilor și prețurilor); accentuarea eforturilor în materie de cercetare, în industriile și tehnologiile de vîrf; încurajarea economisirii prin reforma piețelor financiare. Un studiu al O.C.D.E. subliniază faptul că intervențiile publice directe n-au avut decît puțină eficacitate în materie de adaptare a industriei la evoluția cererii mondiale. Studiul subliniază că ajutoarele acordate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activitățile lor mai puțin rentabile, chiar dacă ele servesc interesul general (închiderea de linii feroviare secundare, de oficii poștale mai puțin rentabile ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în economie, fără să rezulte întotdeauna un cîștig pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în consecință, a politicilor de dezvoltare regională. Noile tendințe pot fi definite prin cîte-va cuvinte cheie: descentralizare, autoajutorare și democrație participativă și ele marchează sfîrșitul epocii "Statului providențial". Producția și consumul de masă sunt depășite. Globalizarea economică și financiară, noile tehnologii și cooperarea politică internațională duc noile tendințe de descentralizare a deciziilor publice și nu numai pe toate meridianele. Individul devine regele jocului planetar, moneda creatoarea și vectorul schimbării. În aceste condiții, vechea politică regională nu mai are credibilitate, nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mediu de pro-pagare a efectelor polului de creștere. O politică sistematică este necesară pentru a selecta acele proiecte de investiții și acei investitori care promovează creșterea eco-nomică și produc efecte de antrenare pozitive, în amonte și în aval, care transferă tehnologii și, în general, pun în relație diferitele resurse existente. Aceste politici de dezvoltare au menirea de a genera și supraveghea un proces cumulativ de creștere și de a atenua asperitățile asimetriilor acestuia, de a promova inovarea și organizarea, de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și "economii de urbanizare". Această concentrare de industrii într-un spațiu dat prezintă un avantaj competitiv față de alte zone și promovează, de cele mai multe ori cu succes, creșterea și dezvoltarea economică. Un complex industrial atrage capitalul, mînă de lucru calificată și tehnologii, dezvoltînd o productivitate a muncii ridicată și sporind bunăstarea socială, ridicînd veniturile celor implicați. Aceasta conduce la formarea spiritului antreprenorial, care asigură dezvoltarea pe termen lung. Districtul industrial presupune o dezvoltare locală bazată pe o rețea de activități economice specializate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
susține Schumpeter, inovația, sub toate aspectele sale, care poate modifica în bine inclusiv atitudinile populației și funcționarea instituțiilor. Alături de nivelul inovațional specific, alți factori explicativi în privința disparităților de dezvoltare regională sunt: asigurarea inputurilor și outputurilor, existența economiilor de scară, a tehnologiilor avansate, concentrarea spațială a industriilor, nivelul de calificare a mîinii de lucru, resursele energetice accesibile, comunicațiile cu exteriorul, politicile guvernamentale, dezvoltarea serviciilor, facilitățile de agrement ș.a. Diferitele niveluri de decizie politică și economică nu trebuie să inhibe funcționarea piețelor, adaptabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
invenții în infrastructura socială, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii economice ș.a. Un factor realmente important este dinamismul industrial și tehnologic, diversificarea structurilor industriale și de desfacere, ca și investiția inteligentă, deci alocarea eficientă a resurselor, optimizarea structurilor industriale și infuzia noilor tehnologii. De asemenea, foarte importantă este acumularea de capacități manageriale superioare, care nu poate fi asigurată decît în condițiile de stabilitate și predictibilitate economică și politică. Dinamismul industrial și tehnologic înseamnă, deci, mult mai mult decît suma capacității întreprinderilor și presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
muncă și îmbunătățirea structurii activităților productive. Pe termen lung, sunt mai persistente efectele subvențiilor de capital decît ale celor pentru forța de muncă. De asemenea, efectele subvențiilor de capital sunt, îndeobște, mai favorabile, deoarece duc la investiții, care înseamnă noi tehnologii, ceea ce poate contribui mult la dezvoltarea zonelor defavorizate, în vreme ce subvențiile pentru forța de muncă au tendința de a recompensa lipsa de inovație și de mobilitate, perpetuînd o stare de lucruri nefavorabilă. Problemele cele mai mari apar în privința destinatarilor acestor subvenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stare de lucruri nefavorabilă. Problemele cele mai mari apar în privința destinatarilor acestor subvenții: să fie încurajate astfel firmele private, sau cele publice, sau ambele categorii? Cel mai adesea, destinatarii preferați au fost între-prinderile publice mari. Dar, în ultimii ani, noile tehnologii ale informației, telecomunicațiilor, audio-vizualului, biotehnologii ș.a.m.d., ca și creșterea autonomiilor locale, dereglementarea și dezetatizarea, au impus o schimbare de viziune, în sensul sprijinirii mai mari a sectorului privat și a firmelor mici și mijlocii, pentru încurajarea spiritului antreprenorial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]