4,154 matches
-
întoarse spre calendarul de perete, dar un curent slab de aer făcea să tremure, ca apucată de panică, foaia zilei. O zi de noiembrie 1956. Închise ușa și foaia se liniști: "Păi,se fac exact trei zile de când a expediat telegrama asta! Ia uite, am fi putut s-o primim după ce ar fi plecat, s-a mai întâmplat." Margareta tresări: "Arcadi nu s-a întors!" Dădu fuga la restaurantul care tocmai deschisese, la mansarda lui Ahile, unde nu găsi pe nimeni
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
căreia i se opusese în urmă cu patru ani. Franța și Anglia se vor mulțumi cu vagi proteste verbale, în consecință nimic nu-l împiedică pe stăpînul celui de al III-lea Reich să meargă pînă la capăt. Printr-o telegramă falsă, "fabricată" de autoritățile germane și semnată Seyss-Inquart, noul guvern de la Viena cere ajutorul Führerului. Pe 12 martie Austria este ocupată de Wehrmacht, iar pe 13 este proclamată unificarea austro-germană care va fi ratificată peste o lună de 98% din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ziar a făcut senzație. La 6 martie, Cercul de studii sociale al partidului socialist a dat un banchet la sala Dacia spre a sărbători a 14-a aniversare a Comunei din Paris. Vintilă Rosetti, fiul lui C.A. Rosetti, citește telegramele și scrisorile de adeziune venite din multe orașe. C. Mille amintește, în câteva cuvinte, evenimentele de la 1871. Au toastat: Emil Frunzescu, Filip Gesticone, Alexandru Radovici și eu. Studentul în farmacie Jelea și studentul în medicină Costăchescu au toastat și ei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ar fi îndrăznit atunci să creadă că România Mare e atât de aproape?!... Ciurcu tatăl și fiul, precum și cel d-al șaselea expulzat, Corneanu, au trecut pe la Giurgiu, la Rusciuk. [războiul sârbo-bulgar] Pe când aceste evenimente se petreceau în România, o telegramă anunță o veste menită să mărească fierberea din București: bulgarii, împotriva Tractatului din Berlin, au proclamat unirea Rumeliei cu Bulgaria. Bineînțeles că la Constantinopole și la Belgrad, mai ales, știrea a produs o foarte neplăcută surprindere. Regele Carol, care se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
între doi oameni cari nu puteau umbla fără să fie purtați de câte doi oameni. Prințul Alexandru, de îndată ce și-a luat tronul, a înțeles că nu-l va putea păstra împotriva voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o telegramă, cerându-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu vorbele: „Deoarece Rusia mi-a dat coroana, sunt gata să o încredințez în mâinile suveranului ei“. Iar țarul i-a răspuns: „Am primit telegrama alteței voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea voastră în Bulgaria, prevăzând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu puteau umbla fără să fie purtați de câte doi oameni. Prințul Alexandru, de îndată ce și-a luat tronul, a înțeles că nu-l va putea păstra împotriva voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o telegramă, cerându-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu vorbele: „Deoarece Rusia mi-a dat coroana, sunt gata să o încredințez în mâinile suveranului ei“. Iar țarul i-a răspuns: „Am primit telegrama alteței voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea voastră în Bulgaria, prevăzând urmările sinistre pe care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
împotriva voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o telegramă, cerându-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu vorbele: „Deoarece Rusia mi-a dat coroana, sunt gata să o încredințez în mâinile suveranului ei“. Iar țarul i-a răspuns: „Am primit telegrama alteței voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea voastră în Bulgaria, prevăzând urmările sinistre pe care le poate atrage pentru Bulgaria deja atât de încercată“ etc. etc. Așadar, țarul Rusiei nu primea ca principele de Battenberg să rămână pe tronul Bulgariei, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
părăsit rușinos. și-n adevăr, prințul de Battenberg făcuse lovitura unirii cu Rumelia fără să avizeze Rusia, din ambiție personală și numai după sfaturile Angliei. Rusia a înțeles atunci că nu se mai poate bizui pe acest principe. Dar și telegrama sfidătoare și plină de grandoare a țarului era judecată defavorabil. Tonul întrebuințat de țar față de prinț era tonul față de un vasal, iar prințul Bulgariei nu era vasalul său. [atentatul din strada vămii împotriva lui ion brătianu] În ziua de 4
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și să nu silească pe nici un om ca să treacă în opoziție. Toată grija lui era să-și atragă partizani, dar niciodată să nu-și creeze adversari. De aceea găsi altceva. Într-o zi de vară, Politimos primi la Târgoviște o telegramă directă de la Ion Brătianu, prin care-l ruga să ia primul tren și, de la gară, să vină direct la dânsul acasă. În fața invitațiunii urgente, Politimos, în adevăr, luă primul tren, veni la București, se urcă într-o birjă și trase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a cuprins și provinciile românești anexate de Imperiul Habsburgic și Țarist. În acest context, Sfatul Țării din Basarabia aprobă, la 27 martie 1918, unirea cu România. La puțin timp după acest eveniment, prefectul județului Bacău adresează generalului Alexandru Averescu o telegramă cu următorul conținut: “În aceste clipe de înălțare sufletescă, când cetățenii Bacăului, împreună cu autoritățile civile și militare, sărbătoresc cimentarea marelui act de dreptate istorică pentru poporul românesc, gândul nostru, al tuturor, se îndreaptă către excelența voastră, bărbatul de stat și
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
dar putința de a fi la Constantinopole oricând va voi Rusia, știa bine că va ridica pe englezi și pe austriaci. Ceea ce s-a și întâmplat. Telegamele spuneau că conferința europeană pentru ratificarea păcii se va ține la Baden-Baden, alte telegrame anunțau că Austria cere ocuparea Bosniei și Herțegovinei. Telegramele ulterioare din Berlin comunicau mai pe larg condițiile de pace de la San Stefano. Dobrogea era cedată Rusiei pentru ca s-o schimbe eventual cu România contra Basarabiei. România urma să formeze un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
voi Rusia, știa bine că va ridica pe englezi și pe austriaci. Ceea ce s-a și întâmplat. Telegamele spuneau că conferința europeană pentru ratificarea păcii se va ține la Baden-Baden, alte telegrame anunțau că Austria cere ocuparea Bosniei și Herțegovinei. Telegramele ulterioare din Berlin comunicau mai pe larg condițiile de pace de la San Stefano. Dobrogea era cedată Rusiei pentru ca s-o schimbe eventual cu România contra Basarabiei. România urma să formeze un stat independent de Turcia și i se recunoștea dreptul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ar fi dorit să fie Dobrescu, dar l-am înfrânt și am ales pe studentul medicinist Alexandru Pâcleanu, de fel din Focșani. întâiul gând a fost către poetul de la Mircești, acel care a cântat Unirea. Pâcleanu i-a trimis următoarea telegramă: „Studenții universitari, dându-și astăzi mâna de înfrățire pe malul Milcovului, salută cu căldură pe bardul care a cântat atât de duios Unirea românilor și a lucrat din toate puterile la îndeplinirea ei. Președintele societății generale a studenților, Pâcleanu“ Privesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ei. Președintele societății generale a studenților, Pâcleanu“ Privesc cu mândrie înapoi la acele vremuri; au trecut de atunci 47 de ani și mă mândresc că am figurat în acel comitet de inițiativă și de organizare a primului congres studențesc. O telegramă din străinătate anunță moartea lui Manolachi Costache Epureanu, fostul președinte al Constituantei de la 1866, fostul prim-ministru de la 1870 când a fost proclamată republica la Ploiești, fostul prim-ministru după căderea lui Lascăr Catargiu și a ministerului Florescu la 1876
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează ziarul, întâi fiindcă a insultat pe generalii cari au combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai pe Rosetti și pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rar se văd multe la acea epocă. În câteva clipe, lumea năvălește pe Calea Victoriei, apoi drapelele apar la ferestre și la magazine. Este o însuflețire generală și sinceră, este sufletul românesc care saltă. La Senat, președintele, prințul Dimitrie Ghica, citește telegrama președintelui Camerei, care anunță proclamarea Regatului în Camera tânără. După câteva cuvinte ale senatorului Gheorghe Lecca, Dumitru Ghica se scoală și strigă: — Trăiască maiestatea sa Carol I, regele României! Toți senatorii, în picioare, și publicul din tribune aplaudă furtunos. Raportor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se scriu și se colportează în cestiunea Dunării. În fața acuzațiunilor adversarilor noștri: Amicii noștri din majoritate sunt rugați să se întrunească astă-seară la clubul liberal spre a se consulta asupra acestei cestiuni. D-l Ion Brătianu a făcut cunoscut prin telegramă că va veni însuși spre a da lămuririle trebuincioase. Domnii miniștri vor asista la întrunire. C.A. Rosetti“ Cestiunea Dunării, care agită cercurile politice de mai bine de un an de zile erea în rezumat următoarea: Art. 55 al Tratatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aurelian, G. Chițu, D. Lecca, C.A. Rosetti. d. președinte: Adunarea a adoptat în unanimitate proiectul de lege. Să trăiască România! (Aplauze prelungite.) ședința senatului de la 14 martie 1881 d. președinte dim. gh1ca: Onor. d-ni senatori, am primit o telegramă din partea onor. președinte al Camerei Deputaților. Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vor zice cei doi împărați, Wilhelm II și Franz-Joseph, pe care îi asigurase că răspunde oricînd de țara lui? Nu cumva îl vor trata de trădător al cauzei comune? Cînd la această criză sufletească au venit să se mai adauge telegramele personale ale celor doi împărați cu apeluri directe, imperative și disperate totodată, regele Carol I, în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1914, a murit subit. I-a urmat la tron Ferdinand. Neutralitatea României a reprezentat o perioadă de mari
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Sovietică. S-a încercat atunci să se stabilească o convenție navală între România și Uniunea Sovietică pentru libera circulație, pe toată porțiunea navigabilă a Nistrului, pînă la vărsarea lui în Marea Neagră. În vederea realizării acestui proiect, am fost convocat la București. Telegrama era semnată de Ion Duca, ministrul de externe. Am fost evident surprins de această convocare, care nu venea de la ministerul de interne. M-am prezentat deci direct la ministerul care mă convocase. Era pentru prima oară cînd intram în cabinetul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lui Maniu, la Cairo, au adresat o scrisoare reprezentanților celor trei puteri principale, cerîndu-le să activeze. Răspunsul Aliaților a fost că guvernele lor socotesc ca inutile continuarea acestor discuții și le declară terminate: "Avînd în vedere situația creată de ultimele telegrame ale domnului Maniu, delegații celor trei puteri găsesc necesar să declare delegaților români că a negocia mai departe nu ar servi la nimic și că negocierile sînt considerate închise. [...] Dacă domnul Maniu dorește să pună în aplicare termenii de armistițiu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ministerul de Externe, că guvernul Uniunii Sovietice i-a adresat prin Beneș invitația de a veni la Moscova împreună cu delegații coaliției naționale democrate, pentru a discuta condițiile ieșirii din război a României. Șeful serviciului cifrului, Grigore Niculescu Buzești, a dosit telegrama și nu a înmînat-o lui Tătărăscu decît în ziua de 18 august 1944. Invitația, fatal, nu mai avea valoare deoarece banda de la Ministerul de Externe și din jurul lui Maniu pregătise lovitura de stat și aștepta de la o zi la alta
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
marea lui modestie, sărbătorirea persoanei sale, în sărbătorirea duiosului folclor al neamului său românesc. 82 Legătura cu Argentina, pe apă, era posibilă numai cu vapoare de mărfuri, care făceau peste 18 zile pînă la Buenos Aires. Cum primisem din țară o telegramă de a urgenta tratativele cu guvernul Argentinei, m-am adresat imediat unei agenții de călătorie spre a-mi reține locuri la primul avion spre Buenos Aires. Iarna, la New York, în acel an, a fost excepțional de grea; accidentele de avion se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
companiei Dodero deci cu plata fretului la un preț superior celui mondial a transportat în România un porumb care a scandalizat pe toată lumea. Ministrul economiei și al comerțului exterior era Gheorghiu Dej, adică acela din ordinul căruia se efectua afacerea. Telegramele mele, evident, au fost dosite și astfel, răspunzătoare de această scandaloasă afacere, apărea legația de la Buenos Aires. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. În legătură cu convenția comercială pentru cumpărarea de cereale, a sosit de la București o delegație comercială în frunte cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]