38,269 matches
-
Efecte de aglomerare (agglomeration effects) efecte datorate aglomer...rii de activit...ți economice, care pot însemna eficient... superioar..., diminuare de costuri etc. Efectul Balassa-Samuelson creșterea nivelului general al prețurilor mai iute decât dinamică prețurilor din sectorul bunurilor comercializabile (tradeables), din cauza tendinței de egalizare a salariilor și profiturilor din acest sector cu cele din sectorul de bunuri și servicii necomercializabile (non-tradeables) Efect de contagiune transmiterea unui fenomen de la un corp (arie geografic...) la alt corp (alt... arie geografic...) ERM2 sistem al cursului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
în cazul unor ț...ri puternic îndatorate sau o banc... central.... Infectious greed (l...comie necontrolat...) expresie folosit... de Alan Greenspan, presedintele Sistemului Federal de Rezerve, pentru a descrie comportamentul imoral în lumea bancar-financiar.... Inflație de fond (core/underlying inflation) tendința inflației dup... ce este cur...țâț... de efecte sezoniere și șocuri Investiții de portofoliu (equity investment) investiții f...cute în hârtii de valoare, prin care nu se urm...rește neap...rât deținerea controlului unei afaceri; în schimb, se dorește existența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de rău care prevestea „perciuneala” și fiind vorba de piele nu era exclus ca pentru prima oară să i se scoată o curelușă de pe spinarea sa, așa cum aflase dintr-o poveste, privea toropit focul și printre genele ochișorilor care aveau tendința vădită de a se Închide curând, zărea limbile flăcărilor mici care creșteau până la dimensiuni nemaivăzute, se transformau În limbile de foc ale balaurului din râpă (sî nu ti duci În râpî cî ti mânâncî balauru’ cel mari!), luau forma razelor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
flori și fața suavă a mamei sale, prima mare iubire a sa. Răspundea nesigur: Da, ticuțule! O mai știu, dar nu știu cum arăta! Primul gest al tatălui fu acela să scoată din buzunarul de la piept o fotografie aproape uzată și cu tendința vădită de a se Îngălbeni, din care zâmbea poate cea mai frumoasă femeie din toată viața lui Va, zâmbea cu certitudinea că este frumoasă și este iubită și apreciată. Va Întreba de bunica și mătușile sale, de Ipsilanti și Conu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se îndrăgostește de o femeie frumoasă pe nume Ana. La un moment dat, el merge pe stradă, cu câțiva pași în urma ei, și îi examinează picioarele. Iată cum povestește Emil Dogaru această întâmplare: „Să zicem că din instinct el avusese tendința să-și arunce privirea în direcția ei. Însă, pentru că întotdeauna este de preferat exactitatea, ar fi de precizat că ochii lui scormonitori se implicaseră cu un interes nițel cam exagerat în tentativa de identificare cât de cât a formelor picioarelor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
problema cu toate cărțile pe masă, deci cu multă obiectivitate.“ „Nu întotdeauna persoanele care se decid să urmeze un curs sunt competente, dornice de ambiții [sic!] profesionale, capabile de performanțe cerebrale...“ „Nenumărate persoane, mai mult sau mai puțin supraponderale, au tendința de a-și disprețui propriul trup. Principalul vinovat ești chiar tu însuți, gurmandul. Te lași amăgit de nepotolita foame, lăsându-te antrenat în excese culinare, adevărate dezmățuri gastronomice“ etc. În mod curios, Ovidiu Pecican, semnatarul unei scurte prezentări, apreciază această
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de exemplu) care, totuși, n-au devenit niște negativiști. Și mai inadecvată într-un studiu despre opera unui gânditor este invocarea bolilor fizice ca generatoare de pesimism și iconoclastie: „Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om care a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența unei puteri divine căreia i-a cerut atât de mult ajutorul și nu la [sic!] primit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pot fi citate pentru edificarea, dar și pentru amuzamentul cititorilor. „Sunt înclinat să cred - îi spune Mihai unui bun prieten, Dinu, în timp ce stau amândoi în fotolii și beau cafea - că factorii de mediu au o influență majoră, pentru că ei au tendința de a reliefa fie partea mai bună fie pe cea mai rea a unui om. Același om poate fi bun într-un mediu și rău într-un alt mediu, și mi se pare fascinant să conștientizez că în anumite medii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
deosebit de norocoasă, ci mai curînd de o viclenie în stare să reușească), voi arăta că un principat de felul acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. În adevăr, se întîlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe cînd cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA PHILIPPE BARTHELEMY ROLAND GARNIER MARTINE ROBERT Demografie și societate Traducere de Doina-Nicoleta MITROIU Ediție îngrijită și prefațată de Adrian NETEDU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Prefață / I Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente / 7 Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța / 8 Comportamente demografice, istorie și conjunctură / 30 Partea întâi Noile provocări demo-economice / 39 Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică / 41 Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nr. 8/1996. Printed in ROMANIA PHILIPPE BARTHELEMY ROLAND GARNIER MARTINE ROBERT Demografie și societate Traducere de Doina-Nicoleta MITROIU Ediție îngrijită și prefațată de Adrian NETEDU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Cuprins Prefață / I Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente / 7 Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța / 8 Comportamente demografice, istorie și conjunctură / 30 Partea întâi Noile provocări demo-economice / 39 Capitolul I Structuri pe vârste și dependență demografică / 41 Îmbătrânirea populației: caracterizare, măsurare și relativizare / 41 Fenomenele demo-economice de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
243 Consum și economisire: agregate care variază odată cu vârsta / 245 Întrajutorare familială și gestionarea inegalităților între generații / 256 Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului / 263 Concluzii / 273 Bibliografie / 283 Index de nume / 301 Index tematic / 305 Introducere Evoluțiile demografice recente: tendințe și comportamente Termenul "demografie" a fost probabil imaginat și utilizat pentru prima dată de francezul Achille Guillard (1855). Demografia, care s-a dezvoltat mai ales începând cu mijlocul secolului al XIX-lea (Dupâquier, 1985), este în general definită ca "știința
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
umane, deoarece relațiile care se stabilesc între populație, importanța sa numerică, structura, calitatea sa și dificultățile pe care trebuie în permanență să le rezolve societățile umane sunt multiple, cel mai adesea reciproce, în general complexe. Acest capitol introductiv, deși consacrat tendințelor pe termen lung, va pune, de asemenea, accentul pe orientările actuale ale demografiei mondiale, europene și franceze. Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța Dezvoltarea economică, ce s-a declanșat în Occident la începutul secolului al XIX-lea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
trebuie în permanență să le rezolve societățile umane sunt multiple, cel mai adesea reciproce, în general complexe. Acest capitol introductiv, deși consacrat tendințelor pe termen lung, va pune, de asemenea, accentul pe orientările actuale ale demografiei mondiale, europene și franceze. Tendințele demografice în Lume, în Europa și în Franța Dezvoltarea economică, ce s-a declanșat în Occident la începutul secolului al XIX-lea și care atinge astăzi o proporție în creștere din totalul populației mondiale, este aproape peste tot însoțită de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aparent" (estimare globală a soldului migrator fără a cunoaște precis I și E). În realitate, ea trebuie manipulată cu precauție, eroarea statistică nefiind niciodată nulă când măsurăm efectiv diversele elemente care constituie formula [1]. Vedem, pe de altă, parte că tendințele fluxurilor N, D, I, E reacționează și ele asupra compoziției (structurii) unei populații. De exemplu, o puternică creștere a natalității nu poate, ceteris paribus, decât să determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ameliorării fertilității din ultimii zece ani... Impactul unei asemenea evoluții asupra populației mondiale este cu atât mai sensibil, cu cât țările mai puțin dezvoltate reprezintă astăzi mai mult de 80 %. Nu trebuie deci să ne mirăm prea mult de noile tendințe evolutive ale populației mondiale. Oricum, provocarea demografică mondială a secolului al XXI-lea poate fi văzută ca necesitatea de a face față, practic, unei noi creșteri de 4 miliarde (fie + 66 %) a populației lumii. Copiii și nepoții noștri vor trebui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o proporție mult mai scăzută și ea se va atenua odată cu trecerea timpului. Desigur, evoluțiile populațiilor Lumii a Treia influențează considerabil orientările populării mondiale, din cauza importanței (absolute și relative) a ponderii lor demografice. Trebuie, cu toate acestea, să observăm că tendințele recente pe care le-am evocat conduc la întâlnirea unor comportamente demografice care, de mai bine de două secole aproximativ, caracterizează țările dezvoltate. Și ne putem întreba în acest context dacă "tranziția demografică" a țărilor în curs de dezvoltare nu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a ameliorat puternic (Rollet, 1998 și 2002 și, la fel, Noin, 1998). Totuși, destul de repede, fertilitatea s-a redus la rândul ei (pe atunci, fără progrese remarcabile ale tehnicilor și practicilor contraceptive
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
douăzeci de ani, va susține natalitatea aproximativ până în 1975. În cel de al doilea caz, nu ținem cont decât de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice s-ar întâmpla, este un contrast manifest între media procentelor anuale franceze de natalitate ale anilor 1930 (15,73 ‰) și cea a raporturilor înregistrate de la 1946 la 1965 (19,00 ‰) sau chiar de la 1946 la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aportul migrațiilor nu este neglijabil: totalul cumulat de fluxuri migratoare nete trimite spre 5,5 milioane de persoane după 1920. Or, este vorba în general de o populație tânără și mai ales fertilă, ceea ce fără îndoială a contribuit la limitarea tendinței de îmbătrânire. Tabelul 3. Soldul migrator și mișcarea populației în Franța (secolul al XX-lea) Perioade Soldul migrator anual mediu (mii) În % din creșterea demografică anuală 1921 1926 1921 1931 1932 1939 1947 1955 1956 1965 1966 1974 1975 1994
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
privește recesiunea constatată între 1992-1993, care a urmat reunificării Germaniei (1990-1991). În majoritatea țărilor bogate, un minimum de fertilitate a fost înregistrat în 1993 (ONU, 2001) și, luând ca exemplu cazul Franței, s-a putut stabili un paralelism sigur între tendința de reducere a locurilor de muncă, măsurătorile (făcute de INSEE) "moralului economic" al menajului și, în sfârșit, scăderea indicelui conjunctural al fertilității (ținând cont de durata gestației și durata medie de concepere) (Aglietta, Blanchet și Héran, 2002). Pentru a încheia
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dependență" (populație în vârstă / populație la vârsta activă) se va dubla în majoritatea țărilor europene în această primă jumătate a secolului al XXI-lea (astfel, în Franța, s-ar putea să treacă de la 0,26 la 0,52). Dacă aceste tendințe vor continua, menținerea actualului nivel de viață al pensionarilor ar putea deveni într-adevăr din ce în ce mai dificilă, la fel ca și calitatea generală a protecției sănătății (pentru toată populația, de data aceasta) ce se observă astăzi într-un mare număr de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Europa celor 25 și-a văzut populația crescând cu 216 000 de persoane, în 2003, iar Franța a contribuit la creștere cu 211 000 de persoane, cu alte cuvinte, cu cvasi-totalitatea! Ceea ce ar crea, dacă această evoluție se confirmă, o tendință de dramatizare a multor exerciții prospective anterioare... (Feltin, 2005); (Samuel-Lajeunesse, 2005). * * * Această evoluție demografică generală induce deci provocări la care vor trebui să răspundă societățile cunoscute ca bogate în viitoarele decenii. Prima dintre aceste "noi provocări demo-economice" (prima parte a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este deosebit de penetrantă. Într-adevăr, nu ne e indiferent să știm, din perspectiva numeroaselor probleme ale societății, dacă o populație este mai degrabă tânără sau mai degrabă în vârstă; la fel, contează să cunoști în fiecare clipă direcțiile generale ale tendințelor de moment (întinerire sau îmbătrânire); deci, chiar în cazul îmbătrânirii dovedite, este importantă studierea naturii sale ( "partea superioară", "partea inferioară", amestec al celor două tipuri de îmbătrânire și, dacă se poate, partea relativă a fiecăreia dintre ele). În special, când
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se vedea Vallin și Meslé, 2001). Aprofundarea și relativizarea conceptului de îmbătrânire Înainte de orice, este clar că îmbătrânirea poate depinde fie de o evoluție tranzitorie (accesul la vârste înaintate al unui procent excepțional de mare din generații întregi), fie de tendințele de lungă durată, acoperind o prelungire a duratei medii de viață (îmbătrânirea prin partea superioară) și / sau o scădere sensibilă, regulată și durabilă a fertilității (îmbătrânirea prin partea inferioară), fie în fine de combinarea unei evoluții tranzitorii și a acestor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]