2,401 matches
-
de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
conifere, arbuști, ierburi, vegetație de stâncărie) și fauna (mamifere, reptile, păsări, pești) este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Rămas în Praga cu domiciliul forțat, Matia primește un mare ajutor de la mama sa Elisabeta și de la fratele acesteia Mihai Szilágyi. Cei doi reușesc să strângă o oaste numeroasă, cu care pornesc spre Buda, cucerind teritorii întinse traversate de râul Tisa. Marea nobilime maghiară se simte amenințată de forța armatelor lui Mihai Szilagyi și , care numărau 15.000 de oameni. În sprijinul familiei Szilágyi vine, în ianuarie 1458, Nicolas Garai, palatinul Ungariei, cel care s-a oferit să susțină alegerea lui
Elisabeta Szilágyi () [Corola-website/Science/324749_a_326078]
-
43" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
nord-vest cu Comitatul Ung, la sud-vest cu Comitatul Szabolcs, la sud cu Comitatul Sătmar (Szatmár), la sud-est cu Comitatul Ugocea (Ugocsa) și la est cu Comitatul Maramureș (Máramaros). Teritoriul comitatului se afla situat între Munții Carpați (la nord) și râul Tisa (la sud). Suprafața comitatului în 1910 era de 3.788 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Bereg este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XII. La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului Comitatului
Comitatul Bereg () [Corola-website/Science/322186_a_323515]
-
datează din anul 1779, în timp ce alte surse menționează că biserica ar fi fost construită în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga și Gheorghe T. Kirileanu consemnează ca dată a începerii lucrărilor anul 1765. Edificiul a fost ridicat din lemn de brad și tisă de către locuitorii satului Broșteni, ajutați fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni și Neagra. Biserica a fost construită pe locul uneia mai vechi și a primit hramul "Sfântul Nicolae" (sărbătorit la data de 6 decembrie). Meșterii au fost frații Petru și
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială. Biserica de lemn din Broșteni este construită din bârne de brad cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
-se din acoperiș. La partea superioară turnul clopotniță este deschis, având înfățișarea unui foișor. Acoperișul turlei este din draniță și se sprijină pe opt stâlpi cu secțiunea pătrată. Intrarea în biserică se face pe o ușă confecționată din lemn de tisă și situată în peretele sudic al pronaosului. Ancadramentul ușii de intrare, realizat de asemenea din lemn de tisă, este decorat în întregime cu o suită de motive geometrice incizate. Pronaosul se încheie în partea de vest cu o absidă poligonală
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
draniță și se sprijină pe opt stâlpi cu secțiunea pătrată. Intrarea în biserică se face pe o ușă confecționată din lemn de tisă și situată în peretele sudic al pronaosului. Ancadramentul ușii de intrare, realizat de asemenea din lemn de tisă, este decorat în întregime cu o suită de motive geometrice incizate. Pronaosul se încheie în partea de vest cu o absidă poligonală cu trei laturi. În axul absidei este dispusă o fereastră dreptunghiulară. Deasupra pronaosului se află o boltă construită
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
au avut-o în față și confruntați cu pierderi semnificative, aproximativ 4.000 de luptători din gherilele ucrainene au traversat Nistrul, urmați de mulți refugiați. În lunile care au urmat rebeliunii, bande ucrainene au continuat să facă raiduri în regiunea Tisei și Nistrului. Organizatorii atacurilor de la Ataki și Hotin, au sperat ca prin acțiunea lor ofensivă să obțină un succes răsunător cu ecou internațional precum și sprijinul marilor comunității ucrainene din zonă, astfel încât să provoace o revoltă generală care să determine Armata
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
liber un singur drum spre Ungaria Regală de-a lungul râului Vah, iar acest fapt a dus la scăderea numărului sprijinitorilor Habsburgilor. În august 1544, comisarii din părțile centrale ale Regatului Ungariei medieval, precum cei comitatelor de-a lungul râului Tisa, au participat cu drepturi egale la lucrările Dietei Transilvaniei de la Torda. Dieta Transilvaniei a devenit din acest moment succesorul Dietei Ungariei, datorită acestei practici. Cancelaria și Înalta curte de la Buda au dispărut în timpul tulburărilor anilor 1540-1541, iar Transilvania nu a
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
Trupele prohabsburgice ale lui Martinuzzi au asediat reședința regală de la Gyulafehérvár în 1550 și 1551. Isabella avea să semneze acordul doar în 1551. După asasinarea lui György Fráter (Martinuzzi) în 1551, Giovanni Battista Castaldo a ocupat Transilvania și regiunea râului Tisa, alipindu-le la Ungaria Habsburgică. Ioan al II-lea Zápolya a abdocat și a plecat cu mama lui în exil în Polonia. Sultanul a sesizat modificarea situației politice din regiune și, în 1552, a ocupat Veszprém, Drégely, Szolnok, Lippa, Temesvár
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
un nou val de colonizare, care a dus la venirea în regat a „oaspeților” germani moravi, polonezi și români. Regele i-a invitat pe cumani să revină în regat și i-a colonizat în regiunea cursului inferior al Dunării și Tisei . Noile sate au fost formate din case din lemn construite pe parcele egale, ordonate. În timpul domniei sale s-a dezvoltat rețeaua de colonii din zona împădurită slab locuită a Carpaților de Vest (acum în Slovacia). O locuință tipică construită în acea
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
fi găsit în Austria (considerat a fi dispărut din 1976, dar redescoperit de Wanzenböck în 1992), Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, Serbia, România, Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina. Aria de distribuție inițială în România a inclus o mare parte din bazinul Dunării: Tisa (până la Satu-Mare), Criș (până în Bihor), Argeș, Neajlov, Dâmbovița (până la București), Prut (până la Iași), bălțile Dunării, până la gurile Deltei. Aria de distribuție este în prezent foarte fragmentată, țigănușul întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
avea pâine.”" În cartea profetului Zaharia, profetul scrie cuvintele lui Dumnezeu care se găsesc astăzi în capitolul 8, versetul 19: "«Așa zice DOMNUL (ADONAI) Țevaot: " "„Postul lunii a patra (numit și: Tom Tamuz) " "și postul lunii a cincea (numit și: Tisa bAv) " "și postul lunii a șaptea (numit și: Tom Gadaliyahu) " "și postul lunii a zecea (numit și: Asara bTevet)" "vor fi pentru casa lui Iuda bucurie și veselie și adunări fericite." "Deci iubiți Adevărul și Pacea!“»" "Aceasta se ține că
Asara B'Tevet () [Corola-website/Science/330687_a_332016]
-
reprezintă cea mai largă și cea mai accesibilă trecătoare dintre bazinul superioar al Tisei și Transilvania, cu roluri semnificative din punct de vedere strategic și de influențare a geografiei umane a spațiului românesc carpatic în timpul Antichității și Evului Mediu. Ea reprezintă locația legendară pe unde au pătruns în spațiul transilvănean maghiarii și în același
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
unor asemenea cetăți medievale se conservă la Almaș, Moigrad, Valcău, Cheud, Cehu Silvaniei și Șimleul Silvaniei. Printre evenimentele istorice semnificative care sunt legate de , se numără: Până în secolul al XVI-lea, singurele căi de acces utilizate spre Transilvania din zona Tisei superioare erau cele prin valea Zalăului și Poarta Meseșeană., ultima reprezentând cea mai importantă cale de trecere. Amintirea limitei militare și politice reprezentată de Poarta Meseșului persistă și actual, prin denumirea locuitorilor de la vest de această linie cu apelativul de
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și Muntenia), Jiu (în Transilvania și Oltenia), Lotru, Argeș, Râul Târgului, probabil și în Crișuri (Crișul Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Negru, Crișul Alb, Crișul Repede), Strei, Timiș, Râul Doamnei, Buzău, Siret, Moldova, Suceava. Astăzi mai trăiește numai în afluenții de munte ai Dunării: în Tisa (în porțiunea de frontieră de la Sighet), în Vișeu (de la Vișeul de Jos până la vărsarea în Tisa), Vaser (afluent al Vișeului, pe o porțiune de circa 24 km de la Cozla până la confluența cu Vișeul), pe o porțiune foarte scurtă pe Novăț (afluent al Vaserului), Ruscova (afluent al Vișeului), Bistrița Moldovenească (de la haitul Iacobeni până în lacul de baraj
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Aproape toate încercările de aclimatizare experimentale în alte râuri decât cele origine nu s-au încununate de succes, cu excepția unor râuri din Spania. În România a fost desemnate câteva situri pentru conservare: Bistrița Aurie, Călimani-Gurghiu, Munții Maramureșului, Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor, Tisa Superioară. Lostrița este citată printre speciile pe cale de dispariție în protocolul Convenției de la Berna privind conservarea speciilor sălbatice și habitatelor naturale (Anexa III). Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) lostrița este listată
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
culturii tradiționale românești, Societatea culturală a românilor din regiunea Cernăuți "Arboroasa" și Fundația civică raională "Gheorghe Asachi". În regiunea Transcarpatia funcționează: Asociația social-culturală "George Coșbuc", Societatea culturală "Ioan Mihaly de Apșa", Uniunea Regională "Dacia" din Transcarpatia, Asociația Primăriilor românești din dreapta Tisei și Societatea Tineretului Român "Mihai Eminescu". Dintr-o ințiativă privată a luat naștere proiectul deschiderii unui centru cultural românesc în clădirea fostei școli confesionale române unite (greco-catolice) din Slatina. Trebuie de asemenea de numit publicațiile care apar la Cernăuți în
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
Multe dintre aceste obiecte au analogii strânse cu cele ale culturii multietnice „Saltovo-Mayaki” ale stepelor pontice . Cele mai multe cimitire de la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea au fost descoperite în regiunea cursului superior al râului Tisa și în câmpiile aflate de-a lungul râurilor Rába și Váh, (la Tarcal, Tiszabezdéd, Gyömöre și Nesvady - Slovacia), dar au mai fost descoperite cimitire de mică întindere la Cluj-Napoca, Aiud și în alte situri din Transilvania . La câteva decenii după
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]