2,438 matches
-
bizantin, Veneției trei optimi (inclusiv 3/8 din Constantinopol), urmând ca restul de două optimi să fie divizat între ceilalți cruciați. Ca urmare a acestei divizări, Veneția devenea principala putere din Romania latină, un fapt demonstrat cu claritate de noua titulatură a dogelui, de "Dominator quartae et dimidiae partis totius Romanius". "Partitio Romaniae" a marcat începutul perioadei din istoria Greciei cunoscută sub denumirile de "Frankokratia" sau "Latinokratia", în care nobilii din Occidentul catolic, în principal din Franța și Italia, și-au
Partitio terrarum imperii Romaniae () [Corola-website/Science/324346_a_325675]
-
acolo concesiile, papa Inocențiu l-a trimis in Bulgaria pe cardinalul Leon cu misiunea de a-l numi pe arhiepiscopul Vasile de Tărnovo doar ca primat al bulgarilor și vlahilor, iar pentru Ioniță Caloian a rezervat doar coroana regală, cu titulatura de "rex Bulgarorum et Blachorum" ("rex Bulgarie et Blachie"), iar nu pe cea imperială. Forțând nota, Caloian i-a răspuns suveranului pontif, mulțumindu-i pentru înoronarea imperială și pentru numirea patriarhului, făcându-se astfel că nu înțelege rangul la care
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
i-a scris și cele mai multe melodii), Margareta Pâslaru, Marina Voica, Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Corina Chiriac și alți artiști din generația mai tânără. Deși formația Savoy a fost desființată în anul 1992, conducătorul acesteia compune și interpretează și astăzi sub titulatura de Savoy, împreună cu actuala soție, Dorina. Amândoi au scos mai multe compilații ce păstrează sound-ul original, având împreună 15 albume. Până în vara anului 2011 artistul colaborase la 44 albume. Marian Nistor a devenit cunoscut nu numai prin muzica sa ci
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
de Merania de la 1234 până la moarte. El a preluat cele două posesiuni de la ambii săi părinți: Burgundia de la mama sa, Beatrice a II-a de Burgundia, în vreme ce tatăl său, Otto I de Merania, i-a asigurat stăpânirea asupra Meraniei, precum și titulatura de markgraf de Istria și de Carniola. Neavând moștenitori, Otto a fost succedat în Burgundia de către sora sa Adelaida de Burgundia, în vreme ce Carniola a trecut sub stăpânirea ducilor de Carintia din Casa de Sponheim, iar teritoriile din Istria și Merania
Otto al III-lea de Burgundia () [Corola-website/Science/325551_a_326880]
-
este o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României, cu titulatura Pinacoteca Municipiului București, care a fost pregătită în vara anului 1933 în Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu. Inaugurarea Pinacotecii a avut loc la 20 noiembrie 1933
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
fiind folosit și pentru denumirea altor nave, cum ar fi una din navele din expediția lui George Nares, nava actuală având un design asemănător cu respectiva. Ea a fost lansată la apă de către Doamna Markham pe 21 martie 1901 sub titulatura de S. Y. "Discovery" (denumirea de Vas Regal de Cercetare a fost primită în anii 1920). Pentru că nu era un vas regal, Admiralitatea nu permitea ca Discovery să poarte însemnele Marinei Regale, cum ar fi pavilionul național englez. Eventual ea
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
cea culturală în formarea identității sexuale și în atribuirea rolurilor în societate? De ce activitatea casnică nu este considerată și evaluată ca muncă ? Care sunt diferențele între instituția maternității și sentimentul matern? Experiențele specific femeiești dau un privilegiu epistemic femeilor ? Sub titulatura „studii despre femei” s-a conturat un teren larg de cercetări inter-, trans- și mu1ti-discip1inare în care au fost folosite diverse subiecte, metode și perspective teoretice. Intrând în polemică cu cercetarea și teoriile tradiționale, studiile despre femei au propus schimbări
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
opoziția față de împărat în sudul Germaniei. În jurul lui 1098, Berthold și Frederic au început negocieri, în urma cărora Frederic păstra Siabia, însă lui Berthold i s-a recunoscut titlul de "vogt" asupra Zürichului și i s-a permis să își mențină titulatura ducală. În urma acestui moment, relațiile dintre familia de Zähringen și împăratul Henric al IV-lea s-au îmbunătățit. În 1105, Berthold era cel mai apropiat aliat al fiului lui Henric, Henric al V-lea, care se răsculase împotriva tatălui său
Berthold al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325271_a_326600]
-
erau de obicei de tip reformat, ostile împăratului. Odată cu dizlocarea conților de Hohenburg din regiunea Pădurea Neagră, Berthold a trecut teritoriul acestora în baza sa de putere. Până la sfârșitul vieții sale, moșiile lui Berthold s-au extins până la a justifica titulatura sa grandioasă. El a fost succedat ca duce de către fiul său mai mare, Berthold al III-lea de Zähringen. Cel de al doilea fiu al său, Conrad I de Zähringen i-a succedat lui Berthold al III-lea după 11
Berthold al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325271_a_326600]
-
ceea ce este astăzi Elveția și landul Baden-Württemberg. În vreme ce o ramură minoră a familiei și-a asumat titlul de "duce de ", iar o altă ramură din Baden s-a stins în 1218, linia majoră există și în ziua de astăzi, purtând titulatura de "Markgraf de Baden, Duce de Zähringen". Zähringen este astăzi un district al orașului Freiburg im Breisgau, pe care ducii l-au întemeiat în anul 1120. Primul membru cunoscut al familiei a fost contele Berthold I de Breisgau ( d. 982
Zähringen () [Corola-website/Science/325274_a_326603]
-
o creație a carolingienilor, ca succesoare a Ducatului de Tuscia al longobarzilor. includea o serie de formațiuni statale mai mici, axate de o parte și de alte a văii râului Arno, concentrate în jurul comitatului de Lucca, care uneori figura sub titulatura de ducat. Primul markgraf de Toscana a fost Adalbert I, căruia i s-a conferit acest titlu în 846. Anterior lui, tatăl și bunicul său, Bonifaciu I și Bonifaciu al II-lea, controlaseră cea mai mare parte a formațiunilor din
Marca de Toscana () [Corola-website/Science/324747_a_326076]
-
care a durat până la 1027, când markgraful Rainier a fost depus de către împăratul Conrad al II-lea din cauza opoziției sale constante față de regele german. În același an, teritoriul a fost conferit conților de Canossa. Bonifaciu al III-lea a utilizat titulatura de "dux et marchio", duce și markgraf. El a fost totodată un aliat al împăraților romano-germani, însă puterea sa a devenit atât de mare încât a devenit o amenințare la adresa împăraților. Același Bonifaciu al III-lea a reușit să unifice
Marca de Toscana () [Corola-website/Science/324747_a_326076]
-
aflau șase sate mici: Comănești, Pelinei, Cornetu, Hoțoaica și Văceni sau Mustafa și Ciocârlani. În „"Monografiile comunelor rurale din județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth a publicat o harta a Munteniei care cuprindea munți, ape, păduri, orașe, sate și mănăstiri. Satul Drăgănești apărea cu 170 gospodării și era indicat alături de
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
de a concerta la televiziunea spaniolă. Trupei inițiale i s-au alăturat mezinii familiei, popularitatea grupului fiind în creștere în Spania, odată cu susținerea unor serii de concerte la televiziune și în circuri. Din 1976 trupa a pornit în turnee sub titulatura , concertând în Italia, Germania și Olanda, urmate de Irlanda în 1977. În 1978, pornesc într-un nou turneu, într-un autobuz etajat devenit apoi unul dintre simbolurile trupei. În unele spectacole trupei inițiale i s-au alăturat și Daniel și
Kelly Family () [Corola-website/Science/324820_a_326149]
-
din nou unite ca parte componentă în cadrul Franciei de Mijloc, conduse de către fiul cel mai vârstnic al împăratului Ludovic Piosul, Lothar. La rîndul său, Lothar a conferit Friuli cumnatului său, Eberhard, odată cu titlul de "dux", deși succesorii acestuia au purtat titulatura de markgrafi. Fiul lui Eberhard, Berengar, markgraf de Friuli din 874, a fost ales rege al Italiei după depunerea împăratului Carol cel Gras în 887. Alegerea sa ca rege a condus la decenii de dispute pentru tron între diferiți pretendenți
Marca friulană () [Corola-website/Science/324828_a_326157]
-
dar acțiunea acestuia diferă considerabil de cea a povestirii. O novelizare a scenariului lui William Gibson, scrisă de Terry Bisson, a fost publicată în 1995 cu titlul "Johnny Mnemonic". În 1996 a fost publicată o nouă versiune de sine stătătoare. Titulatura "Gernsback" din titlul acestei povestiri face aluzie la Hugo Gernsback, editorul de reviste pulp science fiction din prima parte a secolului al XX-lea, Gibson subliniind contrastul dintre viitorul imaginat în stilul de science fiction al lui Gernsback și cel
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
vechile structuri ale monarhiei longobarde, a fost nevoie să se bazeze pe romani, adică pe supușii non-longobarzi. Aceste inovații, alături de atitudinile sale pro-latine (printre altele, Ratchis s-a căsătorit cu o romană, Tassia, și a adoptat ritul roman, ca și titulatura de "princeps" în locul celei tradiționale de "rex Langobardorum"), l-au îndepărtat de baza puterii sale. Căutând să schimbe aceastp stare de lucruri și să abată atenția supușilor, Ratchis a atacat prin surprindere orașele din Pentapolis. Cu toate acestea, el a
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
Încă nu se cunosc planurile noului proprietar cu privire la soarta palatului. Se estimează că pentru restaurarea clădirii ar fi necesari 20 de milioane de euro. În prezent, palatul este înscris în lista monumentelor istorice din județul Prahova din 2010 cu , sub titulatura "Palatul "Micul Trianon”-ruine". Fiind oaspete al acestui palat, poetul Grigore Alexandrescu a scris aici poezia "„Viața câmpeneasca“". P.S. Nu prea putea să fie oaspete în acest palat , el murind la 1885 și palatul fiind construit la 1911 . Videoclip
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
locuința copilului. Dreptul de vizitare nu implică însă și dreptul de găzduire vremelnică a copilului. În România, până la apariția legii 272/2004 dreptul de vizitare era unul dintre puținele drepturi recunoscute unui părinte necustodian după declararea divorțului. În ultimii ani titulatura de ""drept de vizită"" sau ""drept de acces"", ca referiri la totalitatea drepturilor pe care părintele nerezident le avea în legătură cu minorul, au fost înlocuite atât în România cât și pe mapamond cu ""dreptul de relații personale"" care însumează mai multe
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
dreptul de vizită în sensul ca accesul la copil să se facă la locuința copilului. În România, până la apariția legii 272/2004 dreptul de acces era unul dintre puținele drepturi recunoscute unui părinte necustodian după declararea divorțului. În ultimii ani titulatura de ""drept de vizită"" sau ""drept de acces"", ca referiri la totalitatea drepturilor pe care părintele nerezident le avea în legătură cu minorul, au fost înlocuite atât în România cât și pe mapamond cu ""dreptul de relații personale"" care însumează mai multe
Drept de acces () [Corola-website/Science/322710_a_324039]
-
Materials". Bujold scrie că experiența creșterii alături de un tată faimos este reflectată în experiențele personajelor sale Miles și Fiametta, care cresc în umbra unui "om celebru". Observând că tendința apare la ambele genuri, ea se întreabă de ce se folosește mereu titulatura "sindromul fiului omului celebru" și niciodată aceea de "sindromul fiicei omului celebru". Fratele ei este, la fel ca tatăl lor, inginer, ajutând-o cu detalii tehnice la scrierea cărții "Falling Free". În prezent, Bujold trăiește în Minnesota, are doi copii
Lois McMaster Bujold () [Corola-website/Science/322693_a_324022]
-
continue să cânte și, din 1998, au cântat în mai multe țări din toată lumea. Griffiths a murit în 2005, iar Shotton s-a retras din activitate pe motive de sănătate. În 2011, trei dintre membrii fondatori încâ mai cântă sub titulatura „The Quarrymen”. Pe la jumătatea anilor 1950, în Regatul Unit a revenit la modă stilul muzical „skiffle” apărut în SUA și care fusese popular acolo în perioada interbelică. Pe lângă moda de a asculta acest gen de muzică în rândul adolescenților britanici
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Brown merită să fie plătit pentru că a venit, dar restul formației, în frunte cu McCartney, a insistat să primească ei și partea lui Brown. După conflict, The Quarrymen au plecat din the Casbah și au pus capăt colaborării permanente. Sub titulatura de "Johnny and the Moondogs", Lennon, McCartney și Harrison s-au înscris la concursul "Star Search", al cărui premiu era o apariție la televiziune în emisiunea "Discoveries" a lui Carrol Levis. Prima audiție a avut loc la Liverpool Empire Theatre
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
ei au efectuat un turneu în Scoția, sub acel nume, împreună cu cântărețul liverpoolean Johnny Gentle. În cele din urmă formația a adoptat numele de The Beatles pentru perioada de la Hamburg. În cei patru ani în care formația a cântat sub titulatura The Quarrymen (1956-1960), opt persoane au fost la un moment sau altul membri permanenți, câțiva alții având apariții ocazionale. În lista de mai jos ei apar în ordinea datei la care s-au alăturat grupului (în cazul membrilor stabili) sau
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]