32,454 matches
-
concediu. Ai timp să faci treaba încetuc și că lumea, să tragi mata de coadă, să alternezi muncă cu multă procrastinare. Căldură îți prelungește pauzele la terase... Gândește-te că te odihnești ca să poți fi în formă pentru nebunia din toamnă. Zile ușoare în continuare
O lună și ceva de vacanță oferită de ceilalți! [Corola-blog/BlogPost/97798_a_99090]
-
drumurile toate mi-s închise, trecutul îmi fuge ca o oglindă scăpată-n tuș, mi-e teamă să mă-ntorc la fântână, verdele s-a făcut mov, adorm mereu într-o rână, când tristețea oftează-n alcov; trec mereu frunzele toamnei prin noi când sufletul privește-napoi. miercuri, 12 aprilie 2017 Referință Bibliografică: mi-e teamă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
MI-E TEAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383647_a_384976]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am ieșit la plimbare pe aleile parcului mare, din spatele castelului medieval urmată de Figaro, brakul german, care abia sosită în casa
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
un spectacol demn de admirat. Mi-a explicat cu lux de amănunte cum să ajung în parc, să fac o plimbare pe aleile sale pictate de cel mai neîntrecut pictor, în a armoniza culorile autumnale pe pânzele naturii, măria sa crăiasa Toamna în persoană. Mi-a vorbit cu atâta patos despre minunata priveliște a parcului în această perioadă a anului, că mi-a trezit dorința de a o gusta cu proprii mei ochi. După prânz se retrăgea în camera sa, privea un
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
sale. Mi-am propus să vin cu prima ocazie, când va fi deschis, să vizitez și castelul. (Curtis de Vado e denumirea veche în latină, a unei localități italiene numită azi Cordovado, din regiunea Friuli Veneto) Referință Bibliografică: CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
DESPRINDE-MĂ,DOAMNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Desprinde-mă,Doamne! de pe buza durerii, sfărâmă carafa ce mă soarbe tăcut, dezleagă-mi amarul răsucind talpa vrerii, sau scrie-mi cu toamne și mă-nchide-ntr-un lut! Desprinde-mă,Doamne! de sub coasta tristeții, și fă-mă iubire în grănare de timp, sub seceri de oase să-mi așez somnul vieții, și carnea să-mi țipe implorând un răstimp! Desprinde-mă,Doamne! de sub lespezi de
DESPRINDE-MĂ,DOAMNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383658_a_384987]
-
intr-al tău joc Eu am intrat vrăjită și zglobie, Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat pe deal zurlie. Eu te-am strigat și am crezut mereu, C-ai să revii cu zâmbetul pe față, Dar toamne reci au tot trecut de-atunci Si-n păr m-au nins tăcute flori de gheață... De-atunci te caut , fată cu picioare goale, În fiecare vară te strig când urc pe deal, Tu te ascunzi, dar îmi răspunde vântul
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Tu te ascunzi, dar îmi răspunde vântul, Și ce am trăit odată... îmi pare ireal. Te caut printre margaretele din vale, Tu risipești în urmă-mi flori de dor, În mine nasc atâtea doruri mute, Și tristă, cu speranța, spre toamne mă cobor... Citește mai mult Copilărie, fată cu pletele în vânt,Cu fustă creață și picioare goale,Cu margarete înșirate după gâtși flori de maci cusute-n borangic pe poale, M-ai păcălit, când fermecată, intr-al tău jocEu am
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
fermecată, intr-al tău jocEu am intrat vrăjită și zglobie,Cântând când culegeam la siminoc, Iar tu te-ai furișat pe deal zurlie.Eu te-am strigat și am crezut mereu,C-ai să revii cu zâmbetul pe față,Dar toamne reci au tot trecut de-atunciSi-n păr m-au nins tăcute flori de gheață...De-atunci te caut , fată cu picioare goale,În fiecare vară te strig când urc pe deal,Tu te ascunzi, dar îmi răspunde vântul,Și ce am
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Tu te ascunzi, dar îmi răspunde vântul,Și ce am trăit odată... îmi pare ireal.Te caut printre margaretele din vale,Tu risipești în urmă-mi flori de dor, În mine nasc atâtea doruri mute,Și tristă, cu speranța, spre toamne mă cobor...... V. EVADARE, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Azi voi evada din lume... Voi lăsa în urmă-mi gândul, Trupul meu de țărnă moale Va pluti spre nori cu vântul... Mă voi
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
și-ți voi da Să mai picuri iubire din inima mea... De va fi poate rece, să mi-o dai s-o-ncălzesc Lângă sufletul meu ce-a rămas omenesc! De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă, Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnă Să nu dormi și să legeni pruncul care scâncește, Pe când vântul de toamnă în frunze ... Citește mai mult Viață, te invit azi să bem o cafea! De va
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
meu ce-a rămas omenesc! De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă, Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnă Să nu dormi și să legeni pruncul care scâncește, Pe când vântul de toamnă în frunze ... Citește mai mult Viață, te invit azi să bem o cafea! De va fi poate rece, amară, ori rea,Să nu te încrunți, căci adesea mi-ai datO cafea amăruie cu gust de oftat...Te-ai uitat cum
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
amăruie, să îmi spui și-ți voi daSă mai picuri iubire din inima mea...De va fi poate rece, să mi-o dai s-o-ncălzescLângă sufletul meu ce-a rămas omenesc!De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă,Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnăSă nu dormi și să legeni pruncul care scâncește,Pe când vântul de toamnă în frunze ... XVI. MĂRȚIȘOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
sufletul meu ce-a rămas omenesc!De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă,Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnăSă nu dormi și să legeni pruncul care scâncește,Pe când vântul de toamnă în frunze ... XVI. MĂRȚIȘOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Iubite, ține-mă de mână, Când primăvara cântă-n rămurele Și-n zare simți venind iar rândunele! Iubite, ține-mă de mână! Auzi? În
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat. Satul are o șosea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare , cerul este mai înalt, văzduhul este mai limpede și aerul mai înmiresmat cu parfum de flori de câmp, livezi înflorite, de fân cosit sau de fructe coapte toamna , iar oamenii , câți au mai rămas, mai toți bătrâni, cu nepoți și copii risipiți prin lume, sunt încă statuari , inimoși , acomodați cu timpurile. Cu toate că s-au dus vremurile acelea în care pulsul satului era unul adevărat.Satul are o șosea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. TEZE ȘI TAIZE - Stai să-ți spun ceva , Nora ! începu Oana cu frenezia celui care descoperă lumea , eu... ba nu ! mami mi-a cumpărat astăzi adidași pentru la toamnă, știi, la școală , păi da... i-a luat puțin mai mari, că mai cresc ! da’ Raul a râs de mine că eram încălțată cu ei prin casă ; aveam telecomanda în mână și căutam după ea, peste tot ! efectiv nu știam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
că a plătit acolo ... da’ ce m-a șmecheri-it ! Citește mai mult TEZE ȘI TAIZE- Stai să-ți spun ceva , Nora ! începu Oana cu frenezia celui care descoperă lumea , eu... ba nu ! mami mi-a cumpărat astăzi adidași pentru la toamnă, știi, la școală , păi da... i-a luat puțin mai mari, că mai cresc ! da’ Raul a râs de mine că eram încălțată cu ei prin casă ; aveam telecomanda în mână și căutam după ea, peste tot ! efectiv nu știam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors... Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
reflectării sub privirile tăcute ale lunii și mângâierile miliardelor de ... Citește mai mult Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors...Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
reînviindu-le odata cu ele!Liniști tulburătoare în suflete răvăseau ființa omenească, în simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni unor furtuni, oprind secunde întregi totul în loc, la fereastra între realitate și ireal, unde ... XXIX. CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016. Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind! ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămiteși ultimele flori vii din glastră...Se aștern zâmbete și visePeste momente de melancolii,Trăind printre poeme scriseîn nuanțe tomnatice
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
lume,Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți...Povești și euforii plutindSe zăresc prin sticla aburită,Iar împrejur, pași ușor zorind,Spre ziua ce-i încă nesfârșită...Peisaje sublime încântă,Suflete și chipuri înveselind,Tristeți, prin magii le descântă,Spectacolul toamnei desăvârșind!~ Cristina P. Korys ~... XXX. ACEA ZI, CÂND..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
înaintării prin clipe, zile și nopți, în timp! Pășind în vârfuri de atingeri tactile ale luciului podelei, abia sesizabile, ... XXXIII. ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Un alt miracol al toamnei Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DIN TOAMNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2014 De-atâta frumusețe n-ai unde te ascunde, E toamna pentru mine un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]