5,887 matches
-
a desprins de la picior și mam căznit o mulțime ca săl prind. Mă așezam pe zăpadă, dar mă încurcam în cele două lemne, îmi scoteam mănușile, dar îmi înghețau degetele. Și dacă veneam la vale, mereu găseam în drum o trăsură sau un om, căruia naveam curajul săi țip să se dea la o parte, în timp ce eu, asemeni unei gelatine, aș fi continuat să cobor. Experiența mea de sportiv... Iar renunțarea a fost tragică, fără să fi fost vorba de un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pornit lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinăuntru se uită la el printr-un inel țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii la bătrîneță. Cînd ia mirele zestrea miresei acasă, mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să fie mirele mut ca păpușa. Cînd pleacă trăsurile cu nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țiind un ochi închis, ca să n-o doară ochii la bătrîneță. Cînd ia mirele zestrea miresei acasă, mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să fie mirele mut ca păpușa. Cînd pleacă trăsurile cu nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mirele zestrea miresei acasă, mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să fie mirele mut ca păpușa. Cînd pleacă trăsurile cu nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasa să puie în ladă o păpușă, ca să fie mirele mut ca păpușa. Cînd pleacă trăsurile cu nunta din curtea miresei, cel cu trăsura în care se suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie străină cerînd apă, apoi o boală molipsitoare care a luat chipul femeii va veni asupra unui familiant de-al visătorului, și apoi acela va muri. Se crede că dacă se visează cineva zburînd va spori în cinste. Mergînd cu trăsura visînd, vei primi o știre supărăcioasă. Dacă visezi că bați pe cineva, vei căpăta oaspeți. De visezi că vorbești cu vreun preut, vei avea o mare scîrbă. Păduchi în vis însemnează bani. Se crede că dacă visează cineva că mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noi, o scenă în care eu să urlu zvîrlind banii în fața femeii, ca în Dama cu camelii?" "Integrîndu-se arcuirilor largi de lac și stofă, o femeie tînără și palidă, a cărei linie incomparabil elegantă relua parcă motivul unduit al aripilor trăsurii, părea o Damă cu camelii visătoare și istovită, absentă cu totul la celelalte șiruri de automobile și trăsuri, din care zeci de ochi căutau s-o privească măcar în fugă. Era numai o banală și lacomă cocotă, fostă servitoare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
arcuirilor largi de lac și stofă, o femeie tînără și palidă, a cărei linie incomparabil elegantă relua parcă motivul unduit al aripilor trăsurii, părea o Damă cu camelii visătoare și istovită, absentă cu totul la celelalte șiruri de automobile și trăsuri, din care zeci de ochi căutau s-o privească măcar în fugă. Era numai o banală și lacomă cocotă, fostă servitoare, care nu cunoștea Dama cu camelii nici măcar din traducerea apărută în "Biblioteca pentru toți", dar care, cu ușurința levantinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
din fragmentul citat are și o altă conotație. Distanța între emblema fictivă ("Dama cu camelii") și cea care pozează, aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a esenței acestora. Adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zodierul, tatăl lui moș Leonte. Acesta a încercat să-l potolească, știindu-l răzbunător, sugerându-i că toate cele auzite sunt minciuni. Voind să-l prevină, zodierul s-a dus la hanul celeilalte Ancuțe, știind că pe-acolo va trece trăsura cu Irinuța și Alexandrel. A venit trăsura, dar și boierul cu slujitorii săi și acesta a hotărât ca zodierul să fie jupuit pentru trădare, iar cei doi îndrăgostiți să fie legați de roțile căruței și duși în goană până la Mitropolie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încercat să-l potolească, știindu-l răzbunător, sugerându-i că toate cele auzite sunt minciuni. Voind să-l prevină, zodierul s-a dus la hanul celeilalte Ancuțe, știind că pe-acolo va trece trăsura cu Irinuța și Alexandrel. A venit trăsura, dar și boierul cu slujitorii săi și acesta a hotărât ca zodierul să fie jupuit pentru trădare, iar cei doi îndrăgostiți să fie legați de roțile căruței și duși în goană până la Mitropolie. Irinuța a sărit ca o viperă, l-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
casă, sunt într-o continuă alertă pentru a procura hainele miresei și toate celelalte lucruri trebuincioase unui ospăț. E iarnă, e frig și lucruri le nu merg întotdeauna așa cum ar vrea boierii noștri. Dru mul până la București e lung, adesea trăsurile rămân blocate în troiene, negustorii se arată copleșiți de mulțimea cererilor și nu pot răspunde comenzilor așa de rapid cum ar dori soacra mare. În plus, evenimentul pică foarte prost; însuși domnul se pregătește de nuntă și atunci negustorii sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de cititor, daca nu chiar îl considera dușmanul sau. Era logic că, într-o Europa saturata de un gen de literatură care pierduse contactul cu cititorul sau ca să-l citam pe Eugenio D'Ors, "la Paris, până și caii de trăsura sunt gidieni, se joacă și se prefac, transformă vitalul în livresc"32 -, cititorul european să manifeste atâta entuziasm pentru românul ce venea din continentul nou, capabil de experimente că Șotronul sau Casă Verde -, dar care, în același timp, nu renunță
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a două cerințe de ordin primordial: dificultatea maximă a exercițiilor și împletirea lor într-o formă originală și artistică. Prezentarea și înlănțuirea artistică a exercițiilor de gimnastică au împins dezvoltarea acestui sport pe culmile artei. În stadiul actual gimnastica face trăsura de unire între vigoarea, îndrăzneala, aplombul sportiv și finețea, sensibilitatea, dăruirea și frumosul manifestărilor artistice”2. După L. Arkaev și M. Sucilin „tendința dezvoltării gimnasticii constă în dispariția hotarelor care există între componentele antrenamentului (fizică, tehnică, artistică) prin unificarea metodologiei
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
cu coviltir la spate, un fel de ladă, un fel de barcă pe roate în care zace un om culcat, înfășurat în cuverturi, care mână calul. Ați crede poate că e vorba de cineva care șade foarte înclinat într-o trăsură, într-o poziție confortabilă și oarecum normală. Nu, bolnavul e completamente culcat pe un cadru de lemn așezat în trăsură și privește strict în sus și nicăieri altundeva. El nu întoarce capul nici la dreapta, nici la stânga, nu-l ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înfășurat în cuverturi, care mână calul. Ați crede poate că e vorba de cineva care șade foarte înclinat într-o trăsură, într-o poziție confortabilă și oarecum normală. Nu, bolnavul e completamente culcat pe un cadru de lemn așezat în trăsură și privește strict în sus și nicăieri altundeva. El nu întoarce capul nici la dreapta, nici la stânga, nu-l ridică, nu-l mișcă: se uită fix deasupra lui într-o oglindă prinsă într-un suport ce poate fi mișcat în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
strict în sus și nicăieri altundeva. El nu întoarce capul nici la dreapta, nici la stânga, nu-l ridică, nu-l mișcă: se uită fix deasupra lui într-o oglindă prinsă într-un suport ce poate fi mișcat în toate direcțiile. Trăsura înaintează, cotește, evită un copil, se oprește în fața unui magazin și conducătorul ei a rămas tot timpul cu privirile pierdute în înălțimi, în timp ce mâinile trag hățurile într-o parte și alta cu gestul orbului care înaintează în propriile lui tenebre
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care înaintează în propriile lui tenebre. Este în fixitatea acestei priviri în oglindă ceva ireal și trist, ceva ce seamănă într-adevăr cu umbletul orbilor care tatonează febril trotoarul cu bastonul, în timp ce ochii albi privesc indefinisabil în vag. Bolnavul din trăsură e de altfel îmbrăcat corect, are haină, cravată, batistă albă în buzunarul de sus și mănuși. Cine ar bănui că sub cămașă el poartă o carapace de ghips, o adevărată capcană ermetică pe măsura corpului, o zale rigidă și albă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în corali Inima profundă a apei îmi vâjie-n urechi Sunt în fundul cerului de valuri În pivnița apelor adânci 31. Aceleași senzații le va descrie Emanuel în fragmentul în care se află în mijlocul apelor, aflat în imposibilitatea de a întoarce trăsura la mal. Referitor la modalitatea personajului blecherian de a percepe lumea senzorial, tot R. G. Țeposu, în studiul amintit, menționa observațiile lui Octav Șuluțiu pe care acesta le făcea romanului Întâmplări în irealitatea imediată: ,,eroul acestei cărți trăiește în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]