10,199 matches
-
rău și venitul îi este minim, intră în derută și nu mai știe pentru ce muncește, iar de la derută la viciu nu e decât un pas și ceva. Sunt însă și oameni al căror vis este să ofere familiei un trai decent și trimit mult din cât câștigă, familiei (dacă familia i-a rămas în țară) bani cu care se achită facturile pe timp de iarnă, rata la apartament și facultatea copiilor. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
cazuri. Ar mai fi cei dezamăgiți de ce le oferă străinătatea, dar aceștia sunt, cu preoponderență, tineri pe care îi așteaptă părinții acasă, gata să-i întrețină în continuare. Tot ce se poate că dacă țara natală ar oferi condiții de trai similare cu ce oferă străinii, ar fi mulți și din toate categoriile, care s-ar reîntoarce. ----------------------------------------------- A consemnat, Nicolae BĂCIUȚ Târgu-Mureș - Sydney (via internet) 23 martie 2015 ----------------------------------------------- DUMBRAVĂ Lucian, poet și prozator, născut la data de 15 martie 1974 în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
de mai bine este oricând, dar aici s-a atins gradul cel mai înalt la care a putut omenirea să ajungă. Blânda și buna Canada, așa cum îmi place să numesc țara mea de adopție, mi-a creat toate condițiile unui trai decent, fără să fi ridicat măcar un deget pentru ea, dar a recunoscut că i-am făcut un dar rupt din suflet, pe fiica mea și familia ei. După ce mi-am terminat rolul de bunică, la 70 de ani, climatul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Elena BUICĂ: Depinde ce își dorește fiecare și pentru ce a emigrat. Pentru familia mea și așa cum observ, pentru multe alte familii, în Canada, este o mare binefacere traiul în normalitate și într-un grad de civilizație mai avansat. Aici totul e clar, e transparent, e firesc: muncești, ai, nu muncești, nu te poți îmbogăți prin mișmășeli. Ca să fiu mai bine înțeleasă, ilustrez cu un aspect din viața noastră
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
săi. Întotdeauna mijlocea pentru popor în fața lui Dumnezeu și a trăit mereu cu valorile Lui, promovându-le până în ultima clipă a vieții sale. Doamne, ajută conducătorilor contemporani și politicienilor noștri și nouă, tuturor, să trăim și să alegem modul de trai ale acelora care au luptat pentru binele întregului popor și au ținut vie flacăra credinței știind că fără Dumnezeu nu se poate realiza nimic statornic pe acest pământ! Un alt exemplu elocvent de credință în Dumnezeu este împărăteasa Estera. Modestă
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
Micu. Badicioiu: Reporter la început de carieră la revista „Pagini dobrogene”, la hebdomadarul Uniunii Scriitorilor, „Luceafărul”, apoi redactor șef adjunct la „Contemporanul”. Ce este pentru Dvs. jurnalismul; și cel literar în special? LEU: Nu reporter. Cu reportaje mi-am câștigat traiul la radio, televiziune si in presa scrisă. Am debutat cu proză și am continuat să fac cu pasiune presă literară. Cred că prin asta am răspuns și în legătură cu jurnalismul literar despre care aș spune mai degrabă ce nu este, sau
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Plânge ursul supărat Și de foame măcinat: -Mor, mor, mor și vai, vai, vai, În pădure nu-i mai trai, Murele mi le-am mâncat, Zmeurica s-a uscat, Pân-la iarnă ce mă fac Fără fructele ce-mi plac? - Hei, cumetre, vino-ncoace! Ia spune, mierea îți place? Strigă vulpea cea roșcată Ce l-a păcălit odată, Fiindcă știu deja
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]
-
vorbă Acolo era caldul fin precum o rouă, Când nu mai aveam o mână, ci două. Atunci, te cuprindeam pe acel cânt, Nu știam cât de treaz eram visând, Cât era vis de puteam trăi o realitate, Da, eram în traiul fără-o cecitate... Îți mișcai mâinile fine în inflexiuni, Ți-adorai versurile în discrensiuni, Miraje citoplasmatice-mi olfactive, Epidermicele-mi ce dureri pilpative... Să fi fericit de durerea dintr-un rai, Că experimentam iubirea-n cobai Ce fost-am norocit
IUBIREA CU TOT INIMICUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352996_a_354325]
-
iertați și răscumpărați. Și cât de lejer ne uităm cu desconsiderare unii la alții, cât de arogant ne purtăm în anumite situații și avem pretenția că suntem drepți și buni și promovăm valorile bune, dar ... pe care le anulăm prin traiul nostru plin de sine. A prețui înseamnă: încredere, acreditare, admirație, stimă, recunoaștere ca valoare, respect față de viața cuiva, atât personală cât și profesională, solidaritate, înțelegere, bunătate, dorință de a proteja, a sprijini, a ajuta, a promova... și toate acestea împreună
DESPRE PREŢUIRE ŞI DISPREŢUIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352966_a_354295]
-
De la El învățăm cum trebuie să ne prețuim unii pe alții deoarece acest lucru stă la baza păcii, armoniei și colaborării, atât în familii cât și și la nivel macro în societate. Nu vom avea succes și un nivel de trai ridicat până când politicienii nu vor înțelege că trebuie să prețuiacă poporul din care fac parte și să gândească pentru toți în așa măsură, încât fiecare să se poată bucura de respect și de o viață decentă. Așadar, dacă toate piedicile
DESPRE PREŢUIRE ŞI DISPREŢUIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352966_a_354295]
-
acoperi deturnarea acestui stat de la obligațiile lui de drept. Și atunci se pune problema dacă acest stat înseamnă ceva pentru cetățean, în așa fel încât să se simtă măcar sprijinit, dacă nu apărat? Îi oferă vreo perspectivă certă pentru îmbunătățirea traiului său, sau are instrumente prin care să pună în discuție, nu destinul generației prezente și al celei imediat următoare, ci măcar al nivelului taxelor, sau al recuperării reale de salariu în funcție de rata inflației în legislatura viitoare? Face cineva vreo promisiune
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353013_a_354342]
-
de relație în care focul patimilor este suplinit, cu succes, de grija față de trăinicia familiei. Copii fiind proveniți din căsnicii anterioare. Singurii de altfel care abordează excesul de sentimentalism al Ginei cu propuneri concrete menite să asigure, în primul rând, traiul zilnic. Pare atât de prozaic, încât te și întrebi de ce autorul introduce în acțiune, destul de episodic totuși, acest cuplu. Poate nu am accentuat suficient! Harry Ross este un scriitor inteligent și fiecare gest al său are o profundă justificare, așa că
UN ROMAN INCITANT A LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354315_a_355644]
-
creierelor - Măsurile politice și economice care au condus la închiderea întreprinderilor și a numeroase institute de cercetări, au determinat creierele României să ia calea exilului. Îngustarea orizonturilor, reducerea drastică a locurilor de muncă și lipsa de perspective; imposibilitatea de a trai decent din munca cinstită în propria patrie, a determinat tot mai mulți muncitori și specialiști să părăsească România și să se stabiliească în occident. Valută trimisă de ei în țară a ajuns în consum prin intermediul rudelor, resuscitând pentru câțiva ani
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
perioda 1930-1933, când aceștia au centrat cauzalitatea foametei pe condițiile meteorologice accidentale. Ei, arată autorul, au neglijat o corelare corectă a fenomenului cu ceea ce se întâmpla, în aceeași periodă, și în Basarabia unită cu Țara, unde lipsurile permiteau totuși un trai omenesc. Principiile științifice ale cercetării istorice, care (conform prefațatorului) “constituie suportul teoretic și metodologic al lucrării”, îl motivează superior pe Alexei Memei să rescrie și să dezvolte obiectiv - pe baza logicii științei, a metodei statistice de analiză și cercetare - politica
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
să ne facem o imagine cu ajutorul unui tabel (care conține o statistică ulterioară altor acțiunii de această natură) din 1932. Acest tabel cuprinde situația unui număr de 791 de familii din respectiva categorie, cu toate facilitățile materiale și financiare de trai aferente. Acestora li se atribuiau funcții de conducere în colhozuri și li se construiau case noi din contribuțiile fiscale ale localnicilor sărăciți și exploatați. În problema “moldovenismului” transnistrean, autorul ne oferă dovezi interesante, amuzante chiar, observând preocupările acelor alchimiști care
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
și nu face față să lucreze tot pământul doar cu familia. - Adică... ești un fel de paznic, f...i mama mă‑sii de treabă! Asta ai ajuns. Paznic la privatizați! Că n‑aveam destul pământ care să ne asigure un trai decent... Nu te‑ai făcut jandarm, dar te faci paznic. Adică, „să trăiți”, „am înțeles”, cu ploconeli la un amărât de patron, nu? Și școala aia, ai timp s‑o faci sau aștepți să te dea prostu’ ăla de patron
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
femeile creșteau copiii, aveau grijă de gospodărie și pregăteau mâncarea. Este interesant de menționat că și femeile aveau grijă de anumite ceremonii. Inteligența lor naturală și priceperea cu care erau înzestrați a avut o influență mare asupra modului lor de trai. Aborigeni au câștigat, pe parcursul miilor de ani, multă experiență. Ei cunosc animalele și pasările care trăiesc în zona lor și în felul acesta ei au determinat care este timpul cel mai potrivit pentru a ieși la vânat. Deasemenea ei cunoșteau
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
tăiat mâna în care țineam bucuria, pacea și prosperitatea. Am avut multe perioade de pace, toate scurte, după care am plătit cu viața pentru libertate și iar am luptat. Pentru multe secole românii, dar mai ales moldovenii, au plătit scump traiul pe aceste meleaguri, au luptat și au tot luptat, până în timpul Primului Război Mondial, când, într-un final, am demolat coruptul și puturosul imperiu. Nu numai că ne-am salvat patria, dar am salvat întreaga Europă! Am sfidat poruncile și am primit
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Din goblenuri prăfuite Te cobori în plan mister, Mii de chipuri aurite Te privesc din vastul cer. Vag mă-ncearcă o dorință Să te satisfac mizer, Tot uitând de-a ta cerință Dor chemare-n trai lejer. Mi-a fost teamă la-nceputuri Că mă-nșeli cu orice bleg, Ale vieții plus rebuturi Nu aș ști cum să le dreg. ................. Tu, mireasa vieții mele - Dalb colos de nepăsare, Te strecori în dans cu iele Și te
UMBRA ÎNCEŢOŞATĂ A MIRESEI MELE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353998_a_355327]
-
să dănțuiesc, Tu - râu, curgând sub deal, cu unde ce-ți sclipesc De mari dorinți ori, poate, doru-ți arzător, Ne întrebăm ce gânduri vin, ne copleșesc Și-n nopți târzii visăm, sub cerul sclipitor, Să ne-nsoțim în joc și-n trai pe viitor, Și-n ochii tăi, în trup, să mă înzăpezesc. - O, da, doresc iubirea ta să-mpărtășesc, Dar te topești în clipa-n care mă iubești Și-ai să regreți că viața ta îmi dăruiești... - Sunt doar un strop
METAMORFOZĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354022_a_355351]
-
a urmat ciclul doi. În 1957 a ajuns la Zlatna, pentru a urma cursurile Școlii Profesionale de Mineri. „Am plecat din Bucovina încă din 1955, datorită unor lipsuri provocate de părinții mei, care nu-mi asigurau strictul necesar pentru un trai decent. Da, la Scoala Profesională de Mineri din Zlatna am ajuns după un periplu prin Ploiești și Valea Călugăreasca. Inițial voiam să ajung la unchiul meu din Turda, însă am întâlnit un grup de elevi ai școlii profesionale din Zlatna
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
și-au schimbat profund viața lor morală și spirituală, devenind ființe mai iubitoare și mai compătimitoare, prototipuri ale unei noi rase mai avansate a speciei umane. Este vorba despre omul spiritualizat, omul viitorului ( „homo divinitas" ), omul conștiinței, care își valorifică traiul zilnic în primul rând prin iubire, compasiune și înțelepciune ... ( va urma ) Referință Bibliografică: CONTINUITATEA VIEȚII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1863, Anul VI, 06 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CONTINUITATEA VIEŢII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354021_a_355350]
-
și zâne sau chiar când primim jucăria dorită fără a ne gândi că există copii care doar viseaza la această jucărie și o privesc prin vitrina magazinului. Nu ne gândim că există semeni care nu au minimul necesar pentru un trai decent. Maturi fiind ne declarăm fericirea în prezența ființei iubite și în fața ofițerului stării civile. Abia când se ajunge la divorț, se conștientizează că în în foarte multe cazuri există și factorul recesiv numită eșec. Nu îmi propun să analizez
DESPRE.. CULOAREA FERICIRII de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353153_a_354482]
-
în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în număr destul de redus, dezvoltarea economiei era destul de timidă, inflația și specula scădea treptat nivelul de trai, legilația în domeniul muncii se dezvoltă cu pași rări. Anișoara Bălanîn Determinări ritualice și simbolice în Răpotinul Testelor, prezintăRăpotinul testelor, în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
triste Supurând amărăciune După câte acatiste Se rostesc în rugăciune. Și și-așa e plină cupa Omului de rând cu fiere, Care-n sufletu-i și-n trup a Revărsat peste durere. An de an mai rău, mai dur e Traiul celor ce-și duc traiul Din nimic, siliți să-ndure Iadul vieții râvnind raiul. Iarna cel mai rău o duce Cel sărac, bolnav, pe ducă... Nu apucă să apuce Primăvara, se usucă... Toate-s iarna și mai rele Decât cele
DĂ SĂ NINGĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353243_a_354572]